In 27 octombrie 2026, Romania serbeaza, pentru a patra oara in mod oficial, Ziua Sustenabilitatii, in urma declararii acesteia ca sarbatoare legala, prin Legea 157/2023. O alegere usor bizara, in conditiile in care pe plan international, aceasta zi este marcata in ultima zi de miercuri a lunii octombrie, deci in 2026 pe plan mondial este 28 octombrie.

Oricum, Romania o serbeaza mai mult teoretic, pentru ca in practica se contureaza trecerea ei mai degraba neobservata, asa cum si esenta si mesajul ei sunt inca insuficient receptate in societate, fiind si neinteleasa, ceea ce e de fapt mai greu de schimbat rapid si deci un motiv mai mare de ingrijorare.

Conceptul de sustenabilitate este strans legat de cel de "dezvoltare sustenabila" sau "durabila", care dateaza de multe decenii, avand germenii la Conferinta ONU din 1972 de la Stockholm, cand protectia mediului a fost acceptata ca o prioritate globala ce trebuie conciliata cu dezvoltarea.

Sustenabilitatea a inceput sa fie luata mai in serios dupa Raportul Brundtland ("Viitorul nostru comun") din 1987 si consacrata la Conferinta ONU din 1992 privind Mediu si Dezvoltarea, cunoscuta ca si "Conferinta de la Rio", cand s-au adoptat si "Agenda 21" si alte documente strategice de importanta mondiala.

In 2015, Adunarea Generala ONU a adoptat "Agenda 2030" definind 17 ODD ( "obiective de dezvoltare durabila") iar in 2017 UE a adoptat un document strategic de aplicare la nivelul UE a Agendei 2030.

A 41-a Conferinta Generala UNESCO, in noiembrie 2021, a proclamat 6 octombrie ca Zi Internationala a Geodiversitatii, prin rezolutia nr 41C/24. Scopul este marirea nivelului de constientizare cu privire la beneficiile multiple pe care le aduce diversitatea geomorfologica si geologica a Pamantului, ca o componenta a imensei varietati pe care ne-o ofera natura si mediul in general si care este esentiala alaturi de diversitatea biologica.

Ideea a fost lansata in mai 2020, cand peste 600 de participanti din peste 60 de tari au participat online la Conferinta Virtuala Oxford privind Patrimoniul Geologic si au convenit ca amenintarile generate de activitatile umane la adresa geodiversitatii impun luarea de masuri la nivel international in domeniul cercetarii si constientizarii publice a valorii si nevoii protectiei geodiversitatii.

Elemente de geodiversitate sunt mineralele, rocile, fosilele, solurile, sedimentele, formele de relief de toate felurile - munti, campii, dealuri, depresiuni, chei, stanci, pesteri, creste, caldari, brane si valcele, arcade, grohotisuri, podisuri, defilee si topografia in general, dar si elementele hidrgrafice precum apele curgatoare si statatoare, ape subterane, golfuri si fiorduri, insule si peninsule, faleze si plaje, cascade si cataracte procesele care creeaza si modifica aceste elemente si caracteristici.

Geodiversitatii in datoram in mare parte peisajul, dar si disponibilitatea solului si apei, materialelor de constructii, resurse pentru generarea de energie, navigatie, siguranta, refugiu in fata inundatiilor si altor catastrofe naturale, cadrul pentru turism si sport in natura si suportul pentru lumea vie, pentru ca geodiversitatea este si o premisa a biodiversitatii si un modulator al climei.

Multa vreme geodiversitatea a fost admirata si venerata si elementele ei erau determinante pentru alegerea locului de ridicare a unei asezari umane sau a unei fortificatii, a unui templu, iar mai recent a unui loc de recreere, dar in ultimele secole a inceput sa fie neglijata si abuzata, de la imense cariere de suprafata la modificarea brutala a reliefului si peisajului in scopul construirii de noi cai de comunicatie, mari baraje, canale, insule artificiale, nivelari, corectii ale albiilor raurilor sau a liniei tarmului, taierea meandrelor si impiedicarea curgerii libere a apelor.

Un pas spre o protectie sporita a unor elemente si zone cu valoare ridicata de geodiversitate o constituie declararea de geoparcuri. Avem in Romania deja Geoparcul Internațional UNESCO ”Tara Hategului” https://www.hateggeoparc.ro/ si Geoparcul International UNESCO ”Tinutul Buzaului” https://tinutulbuzaului.org/ si unele aspirante la un asemenea statut - ”Oltenia de sub munte”, ”Carpaterra” si ”Dobrogea Chimerica”, exista un Forumul National al Geoparcurilor UNESCO din Romania si o Retea a Geoparcurilor din Romania, dar statutul juridic si nivelul de protectie a geoparcurilor in Romania este incert, neexistand legislatie specifica, ne mai fiind considerate geoparcurile ca fiind arii natuale protejate si existand norme de protectie doar cu privire la unele aspecte ale geodiversitatii. La nivel mondial exista o retea internationala patronata de UNESCO din care fac parte peste 100 de geoparcuri.

Tema focala din 2026 a Zilei Internationale a Geodiversitatii (IGD) este "Geodiversity On Our Doorstep” - Geodiversitatea la usa noastra. Tema este o sansa de a explora geodiversitatea care se afla chiar dincolo de pragul casei noastre si ii invita pe oameni sa cunoasca si recunoasca geodiversitatea din zona unde s-au nascut, au crescut sau isi traiesc viata de zi cu zi. Pentru ca sunt multe valori de geodiversitate, nu doar anumite obiective spectaculoase si celebre ce atrag turisti veniti de la mari distante. Trebuie sa ne obisnuim sa ne bucuram si sa pretuim geodiversitatea peste tot, asa cum nu vizitam doar cele cateva cele mai celebre muzee de arta sau istorie din lume sau ca beletristica nu citim doar top 10 bestseller-uri ...

Detalii despre Ziua Mondiala a Geodiversitatii si la

si https://www.geodiversityday.org/

Un filmulet scurt:

* * *

În seara zilei de vineri, 14 august, invităm clujenii și locuitorii comunelor învecinate la o deplasare pe biciclete până pe Dealul Lombului, pe preconizatul Inel Verde Metropolitan Clujean, pentru a ne bucura împreună de cerul instalat care, din cauza poluării luminoase, este mai greu de admirat din interiorul sau imediata apropiere a zonei construite a orașului și localităților suburbane.

Este o perioadă în care nu doar că te poți bucura pentru câteva ore de mișcare în aer liber pe temperaturi mai plăcute la finalul unei săptămâni într-un oraș asediat de caniculă, ci poți profita și de liniștea nopții într-o zonă apropiată de starea naturală - liniște care nu mai prea există într-un oraș trepidant, ce pare să nu mai ”doarmă”, și de bolta înstelată, mai mult decât în mod obișnuit, pentru că ai și șanse crescute de a surprinde stele căzătoare, fiind perioada Perseidelor, și fiind noapte fără lună și prognoză de cer senin.

Mai multă natură în și lângă marile orașe din România înseamnă o mai bună calitate a vieții sub multe aspecte. Cel mai des se vorbește de efectul pozitiv asupra calității aerului, de efectul de ecran privind poluarea fonică, de reducerea riscului de inundații și a efectului de ”insulă de căldură”. Se mai discută de efectele pozitive asupra sănătății fizice și mentale prin posibilități crescute de sport și recreere activă în aer liber și de efectele indirecte, prin beneficiile pentru mediu în general (cum sunt efectele asupra calității apelor de suprafață și subterane și de protecția biodiversității). Dar se discută nemeritat de puțin de contribuția naturii urbane și periurbane la asigurarea unor zone mai puțin poluate luminos și peisagistic.

Vederea pădurii, a oglinzilor mari de apă, a pajiștilor cu aspect natural și în general a unei priveliști ce conține în procente importante percepția de aspect natural, ca peisaj diurn, are efectele pozitive dovedite și asupra sănătății mentale prin efectele de reducere a stresului psihic a plimbărilor în medii apropiate de natură, nu doar în parcuri ”clasice” pline de construcții, alei pavate, arteziene, mobilier urban și vegetație de tip gazon, gard viu și arbori ornamentali aliniați.

La fel este cu efectul pozitiv asupra omului în privința admirării cerului înstelat în nopțile senine sau cel puțin prezența unui cer întunecat, nu lăptos prin reflectarea luminii ambientale urbane, pe timp de noapte. Multiple beneficii sunt și pentru multe viețuitoare, toate speciile fiind importante pentru natură, dar multe fiind direct folositoare și omului. De exemplu, mulți lilieci înseamnă puțini țânțari și multe păsări răpitoare de noapte din familia bufnițelor înseamnă puține rozătoare, fără a mai trebui atâtea dezinsecții și deratizări cu produse chimice care, în ciuda asigurărilor autorităților, prezintă riscuri pentru sănătatea umană și pentru mediu.

În acest context vă invităm la un tur public ghidat gratuit de seară și noapte călduță de vară, pentru care întâlnirea este la ora 19:30 în centrul mun. Cluj-Napoca, în Piața Unirii, urmând să ne deplasăm de acolo în grup, pe biciclete, spre locul propriu-zis de desfășurare a evenimentului nocturn și să revenim împreună în oraș după miezul nopții.

Traseul de deplasare este de tip circuit. La dus vom trece prin p-ța M. Viteazu, prin zona Parcul Feroviarilor și Parcul Armătura, vom traversa cartierul Iris și vom pedala apoi din apropierea gurii văii Chintăului la deal pe str. Odobești, inițial asfaltată, până ieșim din oraș, pe lângă ferma Steluța, pentru a ajunge apoi pe lângă Pădurea Lombului, pe drumuri inițial pietruite apoi de pământ, până în zona punctului cel mai înalt al Dealului Lombului și capătului sudic al trupului de pădure ce îl continuă spre nord, după 11 km de la plecarea din Piața Unirii și o urcare continuă cu 350 metri diferență de nivel.

Aici, de unde ai o panoramă de aproape 360 de grade asupra unei bune părți din Zona Metropolitană Cluj, cu masivul Feleac și culoarul Someșului Mic și chiar mai departe, spre munții Gilăului și spre Carpații Orientali când e vizibilitate bună, descălecăm de pe biciclete, ne instalăm cu pături sau salteluțe tip izolir, cinăm în sistem picnic cu și-a adus fiecare și admirăm cum dispar ultimele gene de lumină și se întunecă de tot, cum devine tot mai vizibil Luceafărul și apoi alte stele.

Apoi, ne instalăm comod, întinși cu ochii spre cer, stingând luminile și făcând liniște, pentru a ne bucura de cerul nopții și de oportunitatea de a vedea nu doar planete și stele, sateliți și lumini de la avioane, ci cel mai probabil și „stele căzătoare” - meteori cunoscuți ca „Perseide”, a căror maxim se atinge în această perioadă.

După miezul nopții vom reveni în Cluj-Napoca pe un alt traseu, pe un drum asfaltat care coboară de pe dl. Lombului spre vest, până în partea de sus a satului Popești, de unde venim pe șosea (DC 142 B) plat și la vale până ajungem, pe str. Lombului, în Cluj-Napoca, la capătul vestic al cartierului Dâmbul Rotund, de unde revenim pe str. Partizanilor spre zona Gării și apoi spre Centru, unde ajungem după 11 km de la plecarea de pe Dealul Lombului, în jurul orei 01:00. Desigur, odată intrați în Cluj-Napoca, fiecare poate să se îndrepte și direct spre zona unde locuiește, dacă traseul său optim spre casă nu implică trecerea prin zona Gării sau a Centrului.

* * *

Alte detalii de organizare și desfășurare:

Dacă se schimbă prognoza meteo și se anunță cer noros, evenimentul va fi reprogramat. O astfel de decizie (nedorită) va fi luată și anunțată joi 13 august până la ora 20:00, pe pagina de Facebook a evenimentului, pe pagina de Facebook și blogul organizatorului Clubul de Cicloturism Napoca www.ccn.ro și o vom difuza pe diverse canale de comunicare electronică.

Vom pedala în această tură în total circa 22 de km, pe drumuri asfaltate, pietruite și de pământ, cu un total de circa 450 metri diferență de nivel în urcuș. Cea mai mare urcare va fi de la gura văii Chintăului (intersecția str. Oașului cu str. Odobești) până la punctul culminant al Dl. Lombului și implică 350 metri diferență pozitivă de nivel, deci circa o oră de pedalat aproape continuu la deal, inițial pe asfalt, apoi pe drum pietruit și în continuare pe drumeaguri de pământ, în afara orașului.

Nu vor fi dificultăți tehnice semnificative, dar porțiunile de drum de tractor pot avea unele zone ușor mai denivelate și necesită o minimă experiență de pedalat pe drum nemodernizat, fiind o tură cu caracter parțial de cicloturism de șosea, dar cu câțiva kilometri de tip Mountain Bike - touring, si prin pantă și diferența de nivel necesita o condiție fizică cel puțin medie, chiar dacă vom pedala în ritm relativ lejer și cu destule pauze.

Caracterul mai special al acestei ture este dat de faptul că este o tură de noapte, astfel că toți participanții trebuie să aibă nu doar lumină roșie spate și îmbrăcăminte cu elemente reflectorizante, catadioptru roșu spre spate și elemente reflectorizante orientate lateral pe roți (bandă pe anvelope, sau elemente reflectorizante pe spițe, conform legii), ci mai ales far sau / și lanternă frontală puternică, capabile să lumineze bine cel puțin trei ore, și se recomandă o minimă experiență anterioară de pedalat în condiții nocturne, având în vedere că o parte din traseu se desfășoară pe drumuri fără iluminat public.

Tura este deschisă oricărei persoane interesate, în vârstă de cel puțin 14 ani (dat fiind că se desfășoară în bună parte pe drumuri publice) care are bicicletă în bună stare tehnică și echipată conform legislației rutiere și în celelalte privințe decât cele evocate în paragraful precedent.

Se recomandă bicicletă de tip mountain bike, având în vedere diferența de nivel, porțiunile de drum nemodernizat și zonele cu pantă mai mare și vizibilitatea mai redusă în condiții de crepuscul și nocturne, dar traseul se poate parcurge rezonabil și cu biciclete de tip trekking sau gravel, cu atenție sporită, de către persoane cu experiență la asemenea ture.

Participanții mai trebuie să aibă îmbrăcăminte pentru vreme mai rece sau cu vânt, inclusiv pelerină (indiferent de prognoza meteo), apă cel puțin 1,5 litri / persoană, mâncare pentru cină în sistem picnic pe cont propriu și recomandăm pătură de picnic și / sau salteluță izolatoare și eventual un cearșaf sau păturică de învelit dacă se face răcoare.

De asemenea, participanții trebuie să aibă toate cele necesare în general unei excursii pe bicicletă în afara drumurilor publice, cu durata de jumătate de zi, fiind recomandată inclusiv o minimă trusă medicală și tehnică ce include petece, pompă și cameră de rezervă, sursă de lumină de rezervă și / sau acumulatori sau baterii de rezervă, iar cei sub 16 ani vor trebui obligatoriu să poarte cască. Toți participanții trebuie să respecte integral legislația rutieră.

Tura este gratuită, ca toate activitățile organizate de CCN pentru public în cei peste 30 de ani de funcționare a asociației. Organizatorii asigură doar ghidajul (inclusiv prin persoane cu calitate de ghid de turism, fost șef de echipă Salvamont și autor de hărți cicloturistice ale zonei) și explicații pe parcurs, în rest participanții trebuie să considere că sunt pe propria răspundere, putând să se alăture sau să părăsească grupul oricând, acțiunea fiind în regim de participare deschisă.

De aceea organizatorii nici nu vor face înscrieri sau o evidență nominală a participanților, dat fiind că tura este tot timpul la distanță mică de localități (sub 1,5 km până la zone cu case locuite permanent) și se desfășoară pe sau aproape de drumuri publice accesibile cu orice mijloace auto, nu în zone izolate sau de altitudine sau dificil de parcurs sau ce pun probleme specifice din punct de vedere al accesului, orientării sau siguranței, cum pot fi unele trasee în zona montană.

Totuși având în vedere caracterul nocturn, toți participanții trebuie să aibă telefoane mobile funcționale, să își salveze numerele de telefon de contact ale organizatorilor și să anunțe prompt dacă li se ivește o problemă și au ajuns să fie separați de grup (nefiind fezabilă o deplasare biciclistică în afara localității în grup compact, cu toți participanții în raza vizuală a unui organizator) și să anunțe și dacă doresc să se separe de grup după ce începe seara urcușul sau înainte ca grupul, la întoarcere, să ajungă înapoi în Cluj-Napoca la intersecția str. Lombului cu str. Partizanilor.

Desigur, cei doritori pot veni și pleca și pe jos, dacă doresc să ni se alăture la admirarea cerului înstelat, putând veni în drumeție pedestră tot pe str. Odobești sau dinspre cart. Dâmbul Rotund sau dinspre satul Popești sau pe alte drumuri de acces, pe care le cunosc deja din ture pe timp de zi (chiar dacă sunt câteva ce apar și pe GoogleMaps și deci ar putea fi urmărite pe aplicație), dar trebuie să aibă dotările necesare de orientare și deplasare nocturnă în natură, căci nu le putem asigura ghidajul, deci trebuie sa sosească pe cont propriu la punctul culminant al Dl.Lombului în jurul orei 21:15 și să se întoarcă pe cont propriu, ținând cont că este întuneric, că nu este traseu marcat sau drum iluminat și că sunt probabil și stâne în zonă iar câinii de pază pot să se manifeste mai agresiv la crepuscul sau pe timp de noapte.

* * *

Informații de fond:

Această acțiune din seara de 14 august 2026 este organizată de Clubul de Cicloturism ”Napoca” (CCN), în calitate triplă, de asociație de cicloturism, club de sport în natură și de asociație ecologistă, care militează de peste trei decenii pentru un om sănătos într-un mediu sănătos și astfel pentru o dezvoltarea sustenabilă a societății.

Ca ONG de mediu și membru al Rețelei pentru Natura Urbană (RNU), CCN este structură inițiatoare a conceptului de ”Inel Verde Metropolitan Clujean” (IVMC), lansat în parteneriat cu Asociația Societate Organizată Sustenabil (ASOS) și grupul civic Alergători Începători Cluj, ca ONG-uri respectiv grup civic informal, plus specialiști în ecologie și urbanism și își propune să implice și universități, autorități publice și alți stakeholderi.

După multe demersuri ale ONG inițiatoare, conceptul de IVMC a fost acceptat în primăvara anului 2025 ca idee și obiect de studiu și de către autorități și s-a înființat un grup de lucru mixt, sub egida ADI ZMC Cluj (descrisă la clujmet.ro ) și s-a contractat cu o firmă de specialitate elaborarea unei strategii de realizare a unei prime etape de IVMC, redactată, după ample consultări cu factorii interesați și predată autorităților în decembrie 2025, de atunci așteptându-se ca acestea să o supună consultării publice și apoi adoptării oficiale.

Tura din 14 august face parte din ediția 2026 a campaniei "Inelul Verde Metropolitan Clujean" - IVMC, campanie care este una de advocacy având ca scop protejarea și valorizarea naturii în zona metropolitană clujeana prin activare cetățenească și persuadare a decidenților, urmărind să contribuie la combaterea și compensarea contextului actual de schimbări climatice, poluare, sedentarism, degradare a biodiversității, antropizarea masivă a peisajului și deficit de înțelegere și contact om-natură.

Tura velo din seara de 14 august este o ediție specială, în afara celor obișnuite lunare din acest an (fiind identificată cu codul IVMC26 - TV04bis), fiind un eveniment realizat in cadrul proiectului Rețeaua pentru Natura Urbană derulat sub egida asociației omonime anterior menționate.

De altfel, acest eveniment dedicat naturii urbane și periurbane, ocazionat de perioada Perseidelor, nu este izolat, ci se desfășoară simultan și în sau lângă alte orașe din România - Iași, București, Bistrița, toate fiind sub egida RNU.

Tura ghidată organizată de CCN în 14 august a fost precedata și va fi urmată în cadrul campaniei IVMC26 de ture ghidate pe jos si biciclistice cu frecvență lunară, din luna mai până în octombrie inclusiv. Aceste ture din 2026 continuă cele 14 ture publice ghidate din 2025 (7 pe jos si 7 velo) organizate de CCN in campania IVMC25 si cele 20 de ture publice ghidate (10 pe jos si 10 velo) din 2024 organizate de CCN in campania IVMC24, fiecare tură având traseu distinct, pentru a se acoperi treptat toată Zona Metropolitană Cluj.

Detalii despre organizator:

Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) www.ccn.ro si https://www.facebook.com/ccn.ro

Detalii despre inițiativa IVMC se pot citi la:

Detalii despre această tură apar și pe pagina de Facebook a evenimentului:

29 Iunie ar trebui sa fie in fiecare an o zi de sarbatoare, si nu doar pentru riverani, ci pentru toti cetatenii si institutiile Romaniei, pentru ca suntem un stat danubian. Sunt 32 de ani de la aniversarea semnarii Conventiei Internationale privind Protectia Raului Dunarea (in 1994) si celebrarea valorilor marelui fluviu, ce strabate 4 capitale si 10 tari si are bazinul hidrografic intins in 19 state, fiind cel mai "international" rau de pe mapamond si putand fi un izvor de bunastare si sanatate pentru oameni si mediu daca ar fi tratat cum se cuvine.

Insa, din nefericire, 29 iunie este mai degraba o zi de ingrijorare. Pentru ca, pe teritoriul Romaniei, Dunarea continua sa fie poluata, sa fie incorsetata intre diguri si pandita de noi proiecte hidrotehnice, cu luncile secate si zonele umede devenite in buna parte istorie, cu meandrele ciuntite si albia modificata pentru a fi senal navigabil, cu sturionii amenintati cu disparita si aval de Portile de Fier, viata acvatica pe ansamblu in declin, traditiile valoroase pe cale de a se pierde si turismul tot la un nivel doar simbolic, cu exceptia catorva mici zone mai consacrate, in ciuda declaratiilor sforaitoare a autoritatilor din ultimele decenii si a numeroaselor proiecte cu gir guvernamental sau international care nu au dus si spre efecte practice concrete si durabile.

Au promis mereu autoritatile romane in ultimele decenii sa refaca, macar partial, vechea lunca inundabila, esentiala si din punct de vedere ecologic, dar si pentru controlarea inundatiilor. In ultimii ani am inregistrat o noua serie de asemenea frumoase declaratii de intentie. Dar in practica nu doar ca nu au loc renaturari semnificative, dar se finanteaza refaceri si consolidari de diguri tocmai acolo unde fluviul incercase sa refaca putin din vechea maretie naturala. Si culmea ipocriziei, aceste lucrari de "regularizare", prin definitie antiecologice, au fost finantate in continuare din "Fondul pentru Mediu", deci bani utilizati tot... contra naturii!

Continua chiar Delta Dunarii sa fie agresata de proiecte agricole, dezvoltari imobiliare, braconaj si exploatari nedurabile a resurselor, desi este un unicat la nivel european care ar putea aduce mari beneficii Romaniei pe termen lung, inclusiv economice si sociale, daca ar fi gestionata durabil, nu pradalnic, si daca autoritatile centrale si locale ar coopera pentru protectia ei in loc sa se razboiasca pentru profit pe termen scurt in dauna mediului, cum s-a intamplat in mod repetat in ultimii ani.

Dar si pe Dunare in amonte de Delta nu este mai bine. Dimpotriva. Parca nu era suficient impactul negativ de mediu al barajelor Portile de Fier I si Portile de Fier II, se continua sa se preconizeze noi baraje in mai multe sectiuni, de exemplu in zona confluentei cu Oltul sau la Cernavoda, ceea ce ar reduce si mai mult sansele de supravieturie a sturionilor, carora mare parte din habitat le-a fost deja distrus prin barajele din amonte. In plus, calitatea apei Dunarii, oricum intens poluata inclusiv prin incarcarea cu nutrienti, are nevoie mare de aerare, si transformarea in apa statatoare, corelat si cu incalzirea globala, amplifica efectele negative.

Nu stim sigur daca s-a renuntat definitiv la proiectul urias de dragari, taieri de ostroave, realizarea de praguri de fund si inchideri de brate, care ar distruge ireversibil din punct de vedere ecologic cursul inferior al Dunarii, ramas ceva mai apropiat de starea naturala. Totul pentru a "facilita navigatia" si a adapta caracteristicile Dunarii la conditiile de navigatie de pe Rin, desi intensitatea actuala si cea preconizata in viitorii ani a traficului naval pe Dunarea inferioara este redusa, nejustificand proiecte de miliarde de EUR care mai si dauneaza grav mediului.

Si pentru turismul nautic, Dunarea ar putea fi o artera importanta. Nu doar pentru vase de croaziera. Insa regulile de navigatie sunt nefavorabile si facilitatile pentru ambarcatiuni turistice mici si medii sunt in continuare practic absente pe o mare parte a Dunarii romanesti, desi abunda pe portiunile superioare ale Dunarii. Turismul nautic cu mici ambarcatii are un potential imens prin faptul ca mai avem sectiuni cvasinaturale de fluviu si pentru ambarcatii turistice mici nu e nevoie de lucrari de "asigurare a navigabilitatii", dar dincolo de declaratii, nu se misca nimic semnificativ in aceasta directie.

Dunarea ar mai putea fi in Romania si o importanta axa cicloturistica, asa cum este pe cursul superior, unde sute de mii de biciclisti parcurg anual Traseul Cicloturistic al Dunarii (DCR), pe malurile ei, parte din magistrala cicloturistica transeuropeana EuroVelo6 (EV6). Aceasta ruta celebra este propusa sa continue si in Romania, pana in Delta si cu final la Constanta, pe baza propunerilor si documentatiilor elaborate in deceniile trecute de Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) si sprijinite de Federatia Biciclistilor din Romania (FBR) si organizatiile membre ale acesteia, sub egida Federatiei Europene a Biciclistilor (ECF), iar in Occident exista de principiu un interes urias de a continua pedalatul de-a lungul DUnarii pana la mare...

Au existat in PNRR fonduri pentru a se finanta realizarea EuroVelo6 din Romania, dar pe unele protiuni consiliul judetean competent nu a depus cerere de finantare, si pentru celelalte portiuni desi au fost contractate, nu s-au realizate deloc sau a ramas totul la stadii incipiente, fiind practic ratata o uriasa ocazie si fiind pierdute sume imense.

Prin zona Clisurii Dunarii se preconizeaza sa treaca si o alta magistrala cicloturistica transeuropeana - EuroVelo nr.13 (EV13) care este Traseul Cicloturistic al fostei Cortine de Fier (ICT - Iron Curtain Trail), un proiect care beneficiaza de semnificativ sprijin mediatic, politic si financiar la nivel european si care ar fi o alta oportunitate de turism durabil pentru Romania. A avut finantare asigurata prin PNRR dar, la fel ca in cazul EuroVelo6, a esuat, dar se incearca salvarea proiectuli printr-o finantare INTERREG Danube gratie eforturilor Consiliului Judetean Timis.

Dupa mai mult de doua decenii de tergiversari, proiectul de hotarare de guvern care permite marcarea acestor trasee in Romania a fost adoptat in martie 2022 dar cu mari deficiente fata de forma propusa iar instructiunile de aplicare, ce trebuiau la scurt timp adoptate din ordin ministerial, nici acum nu au foste emise, astfel ca e greu de inteles cum ar putea fi, in lipsa cadrului legal specific, sa se aprobe studiile de fezabilitate si proiectele tehnice, sa se obtine avizele necesare si sa se poata emite autorizatiile de contruire si sa demareze in mod legal lucrarile pe teren intr-un mod coerent nu improvizat si haotic.

Asa ca nu putem decat sa repetam mesajul transmis si in trecut: Romania are Dunare. Multa si inca frumoasa. Si continua sa o ignore sau isi bate joc de ea din multe puncte de vedere. E timpul ca autoritatile centrale, dar si cele locale riverane sa isi schimbe radical atitudinea practica, nu doar declarativa, fata de cea care ar trebui sa fie prietena noastra DUNAREA.

Cluj-Napoca, 28 iunie 2026

Radu Mititean

director executiv CCN

presedinte FBR

Sambata 27 iunie 2026 va invitam la o noua tura pe jos, ghidata si gratuita, de vizitare, prezentare si documentare a potentialului ecologic, peisagistic si de recreere, turism si sport in natura cu impact redus de mediu, de aceasta data in masivul Feleac, prin Padurea Niresului pana pe Ratu Penii, cu intoarcere pe valea Garbaului, in partea centrala a Zonei Metropolitane Cluj (ZMC).

România a ajuns o țară săracă în privința arborilor monumentali, atât din localități, cât și din păduri și din alte zone, astfel că cei rămași ar trebui păstrați și protejați, fiind o mândrie dar și o valoare a patrimoniului național natural.

De curând, avem o Lege a Arborilor Remarcabili care, cu o întârziere de trei ani, este în sfârșit funcțională. Astfel, legea există din aprilie 2023 dar normele de aplicare, aprobate prin ordin ministerial, au fost publicate în Monitorul Oficial abia în 8 iunie 2026 deși ar fi trebuit să apară cel târziu în mai 2023. De acum, autoritățile sunt obligate să își facă o bază de date cu arborii remarcabili, atât din localități cât și din afara lor (cu excepția celor din pădure) și să îi protejeze.

Pe scurt, un arbore este considerat ”remarcabil” dacă îndeplinește una dintre condiții:

- Are cel puțin 160 de ani;

- Are o circumferință minimă (la 1,3 metri de sol) specifică speciei

- Are o poveste sau legendă care îi atestă importanța locală sau națională. Pot fi și arbori care au legături cu diverse personalități (Teiul lui Eminescu, de pildă).

Acea circumferință minimă este de exemplu 2 m la stejar pufos, 2,5 m la arțar, pin, tisă, 3 m la ulm, tei, ari, carpen, zadă, cer, 3,5 m la fag, paltin, molid, 4 m la brad si frasin, 4,5 m la stejar pedunculat, gorun, salcie, 5 m la plop...

Legea mai spune că oricine (cetățeni, ONG-uri, unități de învățământ....) poate solicita inventarierea unui arbore remarcabil prin transmiterea coordonatelor GPS și a unor fotografii către autorități (primărie, ocol silvic).

Avem în județul Cluj deja mulți ”arbori remarcabili” inventariați, inclusiv pe teritoriul administrativ al municipiului Cluj-Napoca și al comunelor din Zona Metropolitană Cluj, dar cu siguranță mulți alții așteaptă să fie identificați și semnalați. Pentru aceasta e nevoie de implicare cetățenească!

În acest sens, vă invităm sâmbătă 27 iunie dimineața la o prezentare de câteva ore sub forma unui tur ghidat în zona Făget / valea Gârbăului, să aflați mai multe de la inițiatori ai proiectului de ”Inel Verde Metropolitan Clujean” și de la lect.univ.dr. Viorel Arghiuș de la Facultatea de Știința și Ingineria Mediului a UBB care este și unul dintre inițiatorii proiectului și site-ului www.arboriremarcabili.ro și a contribuit, alături de conf.dr.Tibor Hartel, în mod major la adoptarea Legii 97/2023 privind protecția arborilor remarcabili când a fost inițiată în anul 2021.

Întâlnirea este la ora 10:15 în fostul Poligon de pe valea Gârbăului, unde se ajunge din capătul cartierului Mănăștur (locul unde întorc tramvaiele, unde cei care nu vin cu autoturismul pana la fostul poligon se intalnesc la 9:30) mergand pe Drumul Sf. Ion 1,5 km până la pensiunea Roata Făget, de unde se cotește la dreapta și se mai merge pe vale pe jos sau cu autoturismul încă un kilometru până la locul de picnic amenajat în fostul loc de trageri.

După o scurtă expunere despre arborii remarcabili vom porni în turul ghidat, care trece pe la trei arbori care se încadrează în definiția celor ”remarcabili” și la care se va demostra cum trebuie măsurați, cum pot fi identificați ca specie și cum se pot documenta fotografic și GPS cu un smart phone obișnuit pentru a se verifica eligibilitatea pentru înregistrare oficială.

Clubul de Cicloturism "NAPOCA" (CCN) in calitate de asociatie ecologista si membru al Coalitiei pentru Mediu (CMR) a ONG-urilor de mediu din Romania si a Retelei pentru Natura Urbana (RNU), reaminteste cu ocazia Zilei Mondiale a Mediului autoritatilor publice centrale si publicului ca protectia mediului este esentiala pentru a avea un viitor acceptabil si ca pe termen lung tot ceea ce este bun pentru mediu este de fapt bun si pentru economie si societate si pentru specia umana in general.

Omul nu poate trai fara natura, si mediul este un tot unitar, afectarea lui negativa intr-un anumit moment sau loc producand efecte si in viitor si in alte zone, uneori la scara nationala, continentala sau globala, iar protectia nu trebuie sa vizeze doar anumite specii de plante si animale sau componente abiotice a lumii inconjuratoare, cu neglijarea sau sacrificarea altora, pentru ca in final toate se interconditioneaza...

Totusi, din motive practice, se pot distinge cateva prioritati pe care cei in functii de decizie ar trebui sa le aiba in vedere in perioada urmatoare. Organizatiile din Coalitia pentru Mediu le-au formulat sintetic cu mai multi ani in urma, dar sunt in continuare la fel de valabile si actuale si acum:

1. Protejarea padurilor prin combaterea taierilor ilegale, promovarea impaduririlor si a managementului forestier sustenabil, protejarea biodiversitatii padurilor.

2. Protejarea apelor de suprafata fata de poluarea cu ape netratate in lipsa instalatiilor de epurare, a cursurilor de apa naturale fata de amenajarile pentru producerea energiei electrice, fata de indiguiri de orice natura, iar impreuna cu cele subterane, fata de exploatarea cantitativa excesiva.

3. Interzicerea activitatilor de explorare si exploatare a gazelor de sist prin metoda fracturarii hidraulice, pentru a preveni poluarea, adesea iremediabila, a rezervelor subterane de apa din zonele respective;

4. Protejarea spatiilor verzi, respectarea cerintelor privind suprafata minima pe cap de locuitor in orase, eliminarea constructiilor de pe spatiile verzi si interzicerea construirii altor obiective;

5. Aplicarea eficienta a legislatiei privind deseurile, functionalizarea colectarii selective si managementului modern al deseurilor la nivel national, inclusiv taxarea diferentiata a deseurilor colectate selectiv fata de cele amestecate, descurajarea eliminarii deseurilor prin depozitare sau incinerare, stimularea eco-design-ului in vederea prevenirii si reducerii aparitiei deseurilor.

6. Reformarea strategiei din transporturi, prin stimularea transporturilor feroviare, si modernizarea infrastructurii de transport urban astfel incat sa se tina cont de pietoni, biciclisti, utilizatori ai transportului public in comun, precum si de persoane cu dificultati de deplasare, precum parintii cu copii mici sau persoanele cu dizabilitati locomotorii.

7. Respectarea normelor europene cu privire la calitatea aerului, monitorizarea sustinuta si realizarea unui plan de masuri concrete si specifice pentru a reduce efectiv poluarea cu noxe si praf la nivel urban

8. Promovarea echilibrata a energiilor din surse regenerabile, altele decat microhidrocentralele si decat parcurile eoliene situate in arii naturale protejate sau zone foarte valoroase peisagistic, concomitent cu masuri de eficienta energetica pe intreg lantul de la productie, pana la consumul final, precum si reducerea dependentei de surse de energie poluante sau periculoase, precum combustibili fosili sau nucleari.

9. Promovarea educatiei pentru mediu, atat prin realizarea unor manuale atractive, cat si prin dezvoltarea unor programe care sa sustina implicarea elevilor in mod activ.

10. Reformarea Administatiei Fondului pentru Mediu astfel incat sa prioritizeze programele de protectia mediului (nu programul "Rabla", nu regularizari de cursuri de apa), iar politica de resurse umane sa promoveze specialisti in mediu la conducerea institutiei.

11. Consultarea reala a cetatenilor in procesul decizional, cu respectarea Legii 52/2003 si a Legii 544/2001 si a bunelor practici pe plan international, in spiritul Conventiei de la Aarhus si Conventiei de la Espoo.

CCN deplange faptul ca in continuare se deturneaza si abuzeaza conceptul de mediu si de protectia mediului, punand accent ridicat pe componenta antropica si transformata antropic, pe cand in realitate accentul ar trebui sa fie pe conservarea naturii si reducerea impactului uman asupra mediului NATURAL.

* * *

Ziua Mondiala a Mediului se marcheaza la nivel international sub egida Organizatiei Natiunilor Unite prin Programul Natiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), care este agentia ONU specializata pe probleme de mediu. A fost instituita inca din 1972, in urma Conferintei de la Stockholm privind Mediul Uman care a avut loc in iunie 1972 si care a stat la baza a doua importante rezolutii ale Adunarii Generale ONU, adoptate la 15 decembrie 1972: A/RES/2994 (XXVII) care a proclamat ziua de 5 iunie ca Ziua Mondiala a Mediului si A/RES/3000 (XXVII) care a infiintat UNEP). Ziua Mediului are in fiecare an o tema focala la nivel global.

Pentru 2026, tema este Actiunea Climatica - "A Global Call for Climate Action". Planeta deja ne vorbeste - prin noi recorduri de temperatura, incendii mai violente de vegetatie, furtuni de intensitate extrema, retragerea ghetarilor.. in fata ochilor nostri. Ani de zile s-a pretins ca limitand incalzirea globala la numai 1,5°C vom putea evita cele mai rele consecinte ale schimbarilor climatrice. Astazi, cand ne apropiem de acea bariera si suntem pe cale sa o depasim, conteaza fiecare zecime de grad...

Schimbarile climatice nu mai sunt o amenintare in viitor, ci deja schimba viata omului in tot mai multe zone ale planetei. Dar prinde puteri actiunea colectiva. Comunitati care refac ecosisteme. Tinerii sunt in fruntea schimbarilor. Energia mai curata transforma orasele si locuintele. Solutiile sustenabile deja construiesc un viitor diferit.

Editia 2026 a Zilei Mondiale a Mediului ne reaminteste ca inca mai avem timp sa ne modificam directia periculoasa in care ne indreptam. Planeta ne transmite semnale. Intrebarea este cum le raspundem...

Detalii suplimentare privind Ziua Mondiala a Mediului se pot citi si la adresa:

CCN este o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista care militeaza de 33 de ani pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos, rezultand o dezvoltare durabila a societatii. Detalii la https://ccncluj.blogspot.com/2009/04/despre-noi.html

Cluj-Napoca, 4 iunie 2026

Radu Mititean

director executiv CCN

24 mai este Ziua Europeana a Parcurilor (EDoP) - o zi dedicata ariilor naturale protejate din Europa, pentru a atrage atentia asupra importantei lor pentru protectia mediului, fiind la nivelul continentului (nu doar a Romaniei) inca insuficiente cantitativ (ca suprafata totala) si calitativ (ca nivel de protectie asigurat pentru natura) si cu un serios deficit in materie de interconectare (culoare ecologice care sa asigure comunicarea speciilor, esentiala pentru diversitatea genetica si rezilienta populatiilor de plante si animale).