Conceptul a fost acceptat in primavara anului trecut ca idee si obiect de studiu si de catre autoritati in cadrul unui grup de lucru sub egida ADI ZMC Cluj (descrisa la clujmet.ro ). S-a finalizat in iarna un proiect de strategie de realizare a unei prime etape de IVMC, comandat de ADI ZMC si redactat de firma METAPOLIS dupa ample consultari cu factorii interesati, asteptand acum sa intre in consultare publica.

Tura va incepe la ora 9:30 din cartierul Manastur, de la capatul liniei de tramvai, unde incepe Drumul Sf.Ion si unde sunt in imediata apropiere statiile Bucium si Colina respectiv Primaverii si Garbau si astfel se poate sosi cu mijloace de transport public in comun dinspre toate zonele Clujului (a se consulta https://ctpcj.ro/index.php/ro/orare-linii/linii-urbane ) sau se poate veni si cu bicicleta sau pe jos (mai ales in cazul manasturenilor). Aici va fi si finalul, fiind o tura in circuit.

Pentru cei pentru care tura ar fi prea lunga se poate veni si cu autoturism personal sau bicicleta pana la restaurantul Roata Faget sau chiar la fostul poligon din v.Garbaului, unde este locul secundar de intalnire la ora 10:15, dupa 2,5 km de la plecarea de la capatul tramvaiului, si respectiv se poate face doar o prima parte din traseu si scurta itinerarul pentru a ajunge dupa doar 5 km de mers de la fostul poligon inapoi la acesta, pe varianta scurta de traseu, ce constituie o varianta scurta a circuitului si este descrisa ca eveniment separat, axat in prima lui parte pe prezentarea problematicii ”arborilor remercabili”. Detalii pe Facebook aici: 

https://www.facebook.com/events/1601552271317884/ si pe blogul CCN la adresa https://ccncluj.blogspot.com/2026/06/arbori-remarcabili-ai-clujului.html

Tura in varianta integrala va fi o drumetie pedestra de nivel mediu, in buna parte prin padure, pe drumuri de caruta / tractor si poteci si drum pietruit si doar la inceput si final cate 1,5 km pe alee asfaltata la de la capatul tramvaielor la terasa Roata Faget, totalizand circa 18 km si cu un total de circa 600 metri diferenta de nivel in urcus.

Traseul va strabate si arii naturale protejate si zone propuse in viitor a fi declarate zone protejate de interes local sau judetean sau arie protejata de interes national sau erropean si de desfasoara pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca si putin prin zonele marginale ale teritoriilor comunelor Ciurila si Floresti, facand parte din ZMC, trecand pe la mai multi ”arbori remarcabili” deja indentificati.

Astfel, vom strabate Situl Natura 2000 "Fagetul Clujului - Valea Morii", care este arie naturala protejata de tip "Sit de importanta comunitara" avand codul ROSCI0074. El a fost instituit prin Ordinul MMDD 1964/2007 si are o suprafata totala de 1686,4 hectare si inglobeaza si rezervatiile naturale Fagetul Clujului si Valea Morilor, care fusesera puse sub protectie deja anterior anului 1990 dar cu suprafete mici. Acest Sit Natura 2000 se intinde se suprafete apartinad la cinci UAT - Cluj-Napoca, Floresti, Ciurila, Tureni si Feleacu.

Situl Natura 2000 "Fagetul Clujului - Valea Morii" are Planul de Management si Regulamentul aprobate prin Ordinul MMAP 1525/2016.

Regulamentul poate fi citit aici:

Iar planul de management aici:

Normele de implemenare a obiectivelor de conservare aprobate prin documentele susmentionate au fost la randul lor aprobate prin Decizia fostei ANANP ( devenita ANMAP) 187/21.05.2021 ce se poate consulta aici:

Exista propuneri de extindere a zonei protejate, fie prin instituirea unui nou sit Natura2000, care ar putea fi situl Faget-Sud, a carui proiect a si fost avizat pozitiv de Academia Romana in 15.02.2024, sau prin instituirea unor arii naturale protejate de interes judetean sau local. Este unul dintre telurile campaniei IVMC si exista anumite promisiuni, dar va mai dura si va necesita documentatii de fundamentare. Una este deja in lucru iar CCN se implica in elaborarea ei, alaturi de alte ONG si de diversi specialisti.

Mentionam ca, pentru vom incarca sa ajungem la mai multi ”arbori remarcabili” din padure, mare parte din traseu va fi pe traseu nemarcat si vor fi si portiuni care ar putea sa nu aiba drum sau poteca clara sau sa fie portiuni mai abrupte sau infundate cu vegetatie sau unde nu e deloc drum sau poteca, ce poate necesita putina "explorare" deoarece situatia in teren se modifica in timp. Prin urmare excursia in varianta integrala este in principiu potrivita mai ales pentru cei cu nivel cel putin mediu de experienta de deplasare pe teren mai variat, chiar daca lungimea si diferenta de nivel nu impune conditie fizica de nivel semnificativ.

Fiind o excursie in natura, chiar daca e in zona nemontana si relativ aproape de localitati, participantii trebuie sa aiba incaltaminte comoda si mai solida, rucsac de tura, haine adecvate si pentru vreme mai rece, vant sau ploaie (inclusiv sapca de soare dar si pelerina, desi prognoza meteo deocamdata nu indica risc de precipietatii), apa (cel putin 2 litri / persoana) si mancare pentru o excursie de o zi. Recomandam bocanci, bete de trekking si existenta in echipament si de pantaloni lungi / cu craci demontabili (pentru eventuale zone cu vegetatie mai deasa).

Ca toate turele ghidate din campania IVMC si din campanii asemanatoare (cum este campania Somes Culoar Verde-Albastru - SVA), dincolo de latura de vizitare, prezentare si testare, este si aspectul de documentare si monitorizare ca potential de trasee de turism pedestru si cicloturism, urbanism, starea factorilor de mediu (cu accent pe ape, pajisti, păduri, arbori remarcabili și biodiversitate) și intervenții umane (deseuri, disciplina in constructii), urmand sa sesizam autoritatilor si presei eventuale constatari mai deosebite si sa aratam participantilor si cum pot ei face sesizari pe asemenea teme daca observa in viitor situatii nedorite de acest tip.

Aceasta tura pune accent pe arborii remarcabili si pe modul cum cetatenii se pot implica in identificarea, documentarea si monitorizarea lor, avand in vedere ca de curand au fost publicate, dupa trei ani de intarziere si dupa multe eforturi ale ONG-urilor de mediu si altor entitati, normele de aplicare a Legii 97/2023 privind protecția arborilor remarcabili. Recomandam participantilor sa se familiarizeze inainte de tura cu site-ul https://arboriremarcabili.ro/

Tura pe jos din 27 iunie 2026 face parte din campania "Inelul Verde Metropolitan Clujean" - IVMC, care este una de advocacy avand ca scop protejarea si valorizarea naturii in zona metropolitana clujeana prin activare cetateneasca si persuadare a decidentilor, urmarind sa contribuie la combaterea si compensarea contextului actual de schimbari climatice, poluare, sedentarism, degradare a biodiversitatii, antropizarea masiva a peisajului si deficit de intelegere si contact om-natura.

Este un eveniment realizat in cadrul proiectului Reteaua pentru Natura Urbana rnu.ro si este derulat sub egida asociatiei Reteaua pentru Natura Urbana din care si CCN face parte. Tura este a doua pe jos din acest an (IVMC26 - TP02) si va fi urmata lunar de cate o alta tura pe jos si una biciclistica, pana la toamna. Aceste ture continua cele 14 ture publice ghidate din 2025 (7 pe jos si 7 velo) organizate de CCN in campania IVMC25 si cele 20 de ture publice ghidate (10 pe jos si 10 velo) din 2024 organizate de CCN in campania IVMC24, fiecare tura avand traseu distinct pentru a se acoperi treptat toata Zona Metopolitana Cluj.

Detalii despre organizator:

Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) www.ccn.ro si https://www.facebook.com/ccn.ro

Detalii despre initiativa IVMC se pot citi la:

Detalii despre aceasta tura apar si pe pagina de Facebook a evenimentului:

si pe blogul CCN la  https://ccncluj.blogspot.com/

Cluj-Napoca, 23 iunie 2026

Radu Mititean

director executiv CCN

0744576836

Ziua Internationala a Biodiversitatii a fost instituita de Organizatia Natiunilor Unite pentru a marca adoptarea, la 22 mai 1992, a textului principalului tratat international de profil - Conventia privind diversitatea biologica, deschisa spre semnare in iunie 1992 la Conferinta de la Rio de Janeiro si intrata in vigoare in 29 decembrie 1993. Detalii la https://www.cbd.int/idb/default.shtml si https://www.cbd.int/biodiversity-day

Ulterior au fost adoptate mai multe protocoale in completarea si aplicarea acestui tratat international cunoscut drept "Conventia privind Biodiversitatea" (CBD). Romania este parte a acestui tratat, conventia fiind ratificata prin Legea 58 / 1994 si transpusa in legislatia romana prin acte normative privind ariile naturale protejate (predecesoarele actualei OUG 57 / 2007) si alte norme, si urmata de ratificarea diverselor protocoale aditionale la CBD, cum este Protocolul de la Cartagena privind biosecuritatea sau Protocolul de la Nagoya privind accesul la resurse genetice si impartirea echitabila a beneficiilor acestora.

Pentru fiecare tema din CBD exista puncte nationale de contact, autoritati nationale responsabile, comitete internationale si un secretariat al CBD, sub egida ONU, condus in perioada 2017-2019 chiar de un fost ministru al mediului din Romania, si congrese periodice unde se dezbat problemele biodiversitatii si aplicarii conventiei. Aceste "Conferinte ale partilor" - CoP se tin periodic - penultima fiind CoP 15 care de fapt a avut doua parti, din cauza restrictiilor pandemice - fiind tinuta din 11 in 15 octombrie 2021 teoretic in Kunming, China, dar de fapt online, si partea a doua in Montreal, Canada, din 7 in 19 decembrie 2022, continand si a 10-a conferinta a statelor parti la Protocolul de la Cartagena si a 4-a conferinta a statelor parti la Protocolul de la Nagoya.

La CoP 15 s-au adoptat diverse decizii: https://www.cbd.int/meetings/COP-15

inclusiv aprobarea Planului de Actiune 2020–2030 pentru Initiativa Internationala pentru Conservarea si Utilizarea Sustenabila a Biodiversitatii Solului si Cadrul Global Kunming-Montreal pentru Biodiversitate.

În toamna anului 2024 a avut loc a 16-a conferință a părților (COP16) în Columbia la Cali intre 21 octombrie - 1 noiembrie, fiind luate nu mai putin de 36 de decizii, cum ar fi de exemplu una pe tema ”Biodiversitatea si Sanatatea”, una pe ”Specii allohtone invazive” si una pe tema ” Managementul sustenabil al speciilor salbatice ”. Detalii la https://www.cbd.int/meetings/COP-16

Obiectivele conventiei sunt: conservarea diversitații biologice, utilizarea durabila a componentelor sale și imparțirea corecta și echitabila a beneficiilor ce rezulta din utilizarea resurselor genetice, inclusiv prin accesul corespunzator la resursele genetice, prin transferul adecvat de tehnologii pertinente, tinand cont de toate drepturile asupra acestor resurse si tehnologii, si prin finantarea corespunzatoare. Cerintele principale ale CBD sunt: Adoptarea de masuri generale pentru conservare si utilizare durabila; Utilizarea durabila a componentelor diversitatii biologice, Asigurarea mijloacelor de implementare a CDB; Promovarea cercetarii, educatiei, informarii si participarii publicului; Identificarea si monitorizarea componentelor biodiversitatii, efectuarea evaluarii de impact asupra biodiversitatii.

Biodiversitatea este juridic aparata si de Directivele UE cunoscute ca "Directiva Habitate" si "Directiva pasari" si instituirea retelei Natura 2000, si de multe conventii internationale pe teme specifice, la care si Romania este parte, prin ratificarea lor sau aderarea la ele, ca de exemplu Legea 13/1993 pentru aderarea Romaniei la Conventia privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa, adoptata la Berna la 19 septembrie 1979 ("Conventia de la Berna”), Legea 69/1994 pentru aderarea Romaniei la Conventia privind comertul international cu specii salbatice de fauna si flora pe cale de disparitie, adoptata la Washington la 3 martie 1973 ("Conventia CITES"), Legea 13/1998 pentru aderarea Romaniei la Conventia privind conservarea speciilor migratoare de animale salbatice, adoptata la Bonn la 23 iunie 1979 ("Conventia de la Bonn"), Legea 5/1991 pentru aderarea Romaniei la Conventia asupra zonelor umede, de importanta internationala, in special ca habitat al pasarilor acvatice, incheiata la Ramsar la 2 februarie 1971 ("Conventia de la Ramsar") si numeroasele acorduri si protocoale la aceste conventii.

Tema IBD pentru 2025 este "Harmony with nature and sustainable development” cu referire la anterior mentionatele Agenda 29030 și ”The Kunming-Montreal Global Biodiversity Framework (GBF)” promovat public ca ”The Biodiversity Plan for Life on Earth” adoptat cu ocazia CoP15 ( prin decizia CoP 4/2015). Pentru a atinge in 2030 cele 23 de tinte asumate pe linie de biodiversitate la nivel international prin GBF ( si a putea atinge cele 4 teluri pentru 2050), trebuie trecut rapid si masiv de la acceptarea scriptica si declarativa la actiuni concrete, coerente, pe scara larga, pe care inca nu le prea vedem dincolo de declaratii de intentii, proiecte pilot si masuri punctuale. Detalii la https://www.cbd.int/gbf

Actuala situatie este una trista atat pe plan international cat si la nivelul UE, unde obiectivul de a stopa, printr-un program pe 10 ani, reducerea biodiversitatii, a esuat lamentabil si masuri mai hotarate se lasa asteptate, deciziile fiind blocate de lobbyul intensiv al anumitor cercuri economice si de lasitatea politica a decidentilor. Ce se mai poate spune de USA, care pana in ziua de azi a refuzat sa ratifice CBD, ca dealtfel si alte tratate internationale importante de mediu, pentru a nu "deranja" dreptul concernelor lor de a face profituri mari cu pretul distrugerii mediului, fiind un stat cu impact de mediu negativ imens, cat multe zeci de alte state la un loc, dar gratie puterii lor militare pot sfida comunitatea internationala, care insa nu poate compensa raul facut oricat ar incearca sa reduca impactul uman asupra planetei prin eforturile statelor care nu merg pe principiul "dupa mine potopul" sau nu isi pot permite sa le sfideze pe celelalte tari. Aceasta atitudine a SUA incurajeaza si alte mari puteri, gen China sau Rusia, sa nu ratifice sau sa nu implementeze importante tratate internationale de profil ca sa nu fie dezavantajate economic si / sau sa nu para mai putin ”puternice” prin sfidarea mai redusa a intereselor publice comune ale omenirii... dat totusi pe linie de biodiversitate, USA ramane singurul stat semnificativ din lume care refuza sa devina parte a Conventiei ONU privind biodiversitatea, desi a semnat conventia, dar a refuzat apoi sa o ratifice....

Si nivelul Romaniei, situatia gestionarii biodiversitatii este destul de grava. Legislatia de arii protejate are grave deficiente de continut si aplicare, si remedierea deficientelor se tot amana, aparand recent un OUG de carpacire a vechii legislatii, blocand in continuare proiectul nou de lege sau OUG care sa inlocuiasca actualul cadru cu rang de lege ce are multple deficiente. Recent a aparut si HG-ul de organizare si functionare a noii agentii ANMAP) dupa ce ani de zile a fost ba infiintata doar pe hartie, ba desfiintata, iar acum a fost fuzioanta foasta ANANP cu ANPM si cu APM-urile, rezultand un colos cu functionalitate incerta, ce nu pare sa aiba resursele necesare iar numirile in functii de conducere risca sa fie din nou politizate, nelasand institutia sa isi faca adecvat datoria, dupa ce lovitura legislativa de acum cativa ani cu eliminarea institutiei custozilor si impiedicarii ONG-urilor de a se mai ingriji oficial de arii naturale protejate. Majoritatea sunt acum faptic lipsite de o entitate care sa se ocupe efectiv de protectia lor, si foarte multe sunt in continuare lipsite de planuri de management si regulamente aprobate, de limite marcate in teren si documentatie stiintifica adecvata. Parcurile nationale si naturale sunt gestionate aproape toate in sistemul "lupul cioban la oi" (majoritatea avand ca administrator filiale RNP Romsilva - operatori economici, deci a caror scop este prin definitie obtinerea de profit), Rezervatia Biosferei "Delta Dunarii" e departe de ceea ce ar trebui sa fie din punct de vedere al biodiversitatii, iar culoarele ecologice nu prea exista.

In plus, in Romania in continuare adesea padurile se exploateaza salbatic si nu s-a incheiat de tot epoca monoculturilor, plantatului pe randuri sau a speciilor neautohtone, se continua betonarea albiilor raurilor, construirea de acumulari, devierile interbazinale si realizarea de microhidrocentrale, cu grave consecinte asupra biodiversitatii acvatice, creste din nou poluarea aerului din surse industriale, s-a reluat agricultura intensiva cu chimizare ingrijoratoare cantitativ si calitativ, asistam la degradarea rapida si severa a pajistilor, introducerea de organisme modificate genetic sau allohtone si control insuficient al acestora, aparitia de specii invazive, extinerea zonelor construite si a retelelor de drumuri si alte infrastructuri, lipsa de educatie ecologica in general si privind biodiversitatea in particular, ceea ce pericliteaza si pe termen lung soarta patrimoniului genetic al naturii Romaniei si implicit si viitorul nostru.

Ziua Biodiversitatii ar trebui pe viitor sa dobandeasca mult mai mare atentie din partea presei, autoritatilor, institutiilor de invatamant si sa fie in atentia mult mai multor cetateni, caci e o problema de fapt mult mai apropiata de bunastarea noastra ca oameni decat ni se pare.

Cluj-Napoca, 21 mai 2025

Radu Mititean

director executiv CCN