OCAZIE DE REAMINTIRE A PRIORITATILOR

SI CONSTIENTIZARE A AMENINTARILOR LA ADRESA NATURII SI IMPLICIT A OMULUI

Clubul de Cicloturism "NAPOCA" (CCN) in calitate de asociatie ecologista si membru al Coalitiei pentru Mediu (CMR) a ONG-urilor de mediu din Romania si a Retelei pentru Natura Urbana (RNU), reaminteste cu ocazia Zilei Mondiale a Mediului autoritatilor publice centrale si publicului ca protectia mediului este esentiala pentru a avea un viitor acceptabil si ca pe termen lung tot ceea ce este bun pentru mediu este de fapt bun si pentru economie si societate si pentru specia umana in general.

Omul nu poate trai fara natura, si mediul este un tot unitar, afectarea lui negativa intr-un anumit moment sau loc producand efecte si in viitor si in alte zone, uneori la scara nationala, continentala sau globala, iar protectia nu trebuie sa vizeze doar anumite specii de plante si animale sau componente abiotice a lumii inconjuratoare, cu neglijarea sau sacrificarea altora, pentru ca in final toate se interconditioneaza...

Totusi, din motive practice, se pot distinge cateva prioritati pe care cei in functii de decizie ar trebui sa le aiba in vedere in perioada urmatoare. Organizatiile din Coalitia pentru Mediu le-au formulat sintetic cu mai multi ani in urma, dar sunt in continuare la fel de valabile si actuale si acum:

1. Protejarea padurilor prin combaterea taierilor ilegale, promovarea impaduririlor si a managementului forestier sustenabil, protejarea biodiversitatii padurilor.

2. Protejarea apelor de suprafata fata de poluarea cu ape netratate in lipsa instalatiilor de epurare, a cursurilor de apa naturale fata de amenajarile pentru producerea energiei electrice, fata de indiguiri de orice natura, iar impreuna cu cele subterane, fata de exploatarea cantitativa excesiva.

3. Interzicerea activitatilor de explorare si exploatare a gazelor de sist prin metoda fracturarii hidraulice, pentru a preveni poluarea, adesea iremediabila, a rezervelor subterane de apa din zonele respective;

4. Protejarea spatiilor verzi, respectarea cerintelor privind suprafata minima pe cap de locuitor in orase, eliminarea constructiilor de pe spatiile verzi si interzicerea construirii altor obiective;

5. Aplicarea eficienta a legislatiei privind deseurile, functionalizarea colectarii selective si managementului modern al deseurilor la nivel national, inclusiv taxarea diferentiata a deseurilor colectate selectiv fata de cele amestecate, descurajarea eliminarii deseurilor prin depozitare sau incinerare, stimularea eco-design-ului in vederea prevenirii si reducerii aparitiei deseurilor.

6. Reformarea strategiei din transporturi, prin stimularea transporturilor feroviare, si modernizarea infrastructurii de transport urban astfel incat sa se tina cont de pietoni, biciclisti, utilizatori ai transportului public in comun, precum si de persoane cu dificultati de deplasare, precum parintii cu copii mici sau persoanele cu dizabilitati locomotorii.

7. Respectarea normelor europene cu privire la calitatea aerului, monitorizarea sustinuta si realizarea unui plan de masuri concrete si specifice pentru a reduce efectiv poluarea cu noxe si praf la nivel urban

8. Promovarea echilibrata a energiilor din surse regenerabile, altele decat microhidrocentralele si decat parcurile eoliene situate in arii naturale protejate sau zone foarte valoroase peisagistic, concomitent cu masuri de eficienta energetica pe intreg lantul de la productie, pana la consumul final, precum si reducerea dependentei de surse de energie poluante sau periculoase, precum combustibili fosili sau nucleari.

9. Promovarea educatiei pentru mediu, atat prin realizarea unor manuale atractive, cat si prin dezvoltarea unor programe care sa sustina implicarea elevilor in mod activ.

10. Reformarea Administatiei Fondului pentru Mediu astfel incat sa prioritizeze programele de protectia mediului (nu programul "Rabla", nu regularizari de cursuri de apa), iar politica de resurse umane sa promoveze specialisti in mediu la conducerea institutiei.

11. Consultarea reala a cetatenilor in procesul decizional, cu respectarea Legii 52/2003 si a Legii 544/2001 si a bunelor practici pe plan international, in spiritul Conventiei de la Aarhus si Conventiei de la Espoo.

CCN deplange faptul ca in continuare se deturneaza si abuzeaza conceptul de mediu si de protectia mediului, punand accent ridicat pe componenta antropica si transformata antropic, pe cand in realitate accentul ar trebui sa fie pe conservarea naturii si reducerea impactului uman asupra mediului NATURAL.

Ziua Mondiala a Mediului se marcheaza la nivel international sub egida Organizatiei Natiunilor Unite prin Programul Natiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), care este agentia ONU specializata pe probleme de mediu. A fost instituita inca din 1972, in urma Conferintei de la Stockholm privind Mediul Uman care a avut loc in iunie 1972 si care a stat la baza a doua importante rezolutii ale Adunarii Generale ONU, adoptate la 15 decembrie 1972: A/RES/2994 (XXVII) care a proclamat ziua de 5 iunie ca Ziua Mondiala a Mediului si A/RES/3000 (XXVII) care a infiintat UNEP). Ziua Mediului are in fiecare an o tema focala la nivel global.

Pentru 2025, tema este "Stoparea pluarii cu plastic la nivel mondial“ ( "Ending global plastic pollution"). Se etimeaza ca se genereaza anual in lume peste 400 milioane de tone de deseuri din plastic si ca din anii 50 ai secolului trecut si pana acum ( dar volumul mare e in ultimele decenii) s-au produs peste 9.2 miliarde de tone de plastic, din care circa 7 miliarde au devenit deseuri. Au ajuns peste tot pe mapamond, fie ca bucati intregi, fie ca fragmente foarte fine (microplastic) inclusiv in largul si pe fundul oceanelor, in ghetarii montani si calotele polare, in deseruturi si in solul agricol, in alimente, plante, animale inclusiv in corpul oamenilor. Consecintele sunt grave si pentru ecosisteme si pentru sanatatea umana, si contribuie si la schimbarile climatice accelerate. Fara masuri ferme, se prognozeaza ca poluarea cu plastic va creste cu 50% pana in 2040 si ca s-ar ajunge la un miliard de tone de deseuri din plastic prin 2060. Detalii si la

Materiale video de interes:

Insa dincolo de cantitati conteaza si tipul de plastic. Ca unele au impact negativ mai grav, prin poluantii emisi de acel plastic sau / si prin perioada de descompunere etc. Caci sunt dinferente intre polietilen terftalat (PET) din care se fac majoritatea flacoanelor de bauturi, polietilena de inalta densitate (HDPE) din care se fac de ex. flacoane pt cosmetice, polietilena de joasa densitate (LDPE) din care se fac de ex. pungi de plastic, folii alimentare, cutii..., polipropilena (PP), polistirenul (PS), polistirenul expandat (EPS), poliesteri si poliamide etc.

OECD estimeaza ca mai putin de 10% din plastic este reciclat. Deci reciclarea nu rezolva nici pe departe problema. Este in curs de negociere un tratat international pe tema prevenirii si diminuarii poluarii cu plastic, demarat in 2022, dar se progreseaza lent si tari puternice economic sunt reticente, cum s-a intamplat si cu alte importante tratate de mediu, pe care au refuzat sa le semneze sau ratifice tocmai statele cele mai poluatoare / perturbatoare ale mediului, cum ar fi SUA, Rusia, China si alte asemenea. Comitetul integuveramental de negociere va avea urmatoarea sesiune in 5-14 august la Geneva. Detalii la: https://www.unep.org/inc-plastic-pollution.

Detalii suplimentare privind Ziua Mondiala a Mediului se pot citi si la adresa: https://www.worldenvironmentday.global/ si https://www.un.org/en/observances/environment-day  

CCN este o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista care militeaza de 33 de ani pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos, rezultand o dezvoltare durabila a societatii. Detalii la https://ccncluj.blogspot.com/2009/04/despre-noi.html

Cluj-Napoca, 4 iunie 2025

Radu Mititean

director executiv CCN