Organizatia Natiunilor Unite (ONU) a proclamat ziua de 3 Martie ca Zi Mondiala a Vietii Salbatice ( World Wildlife Day ) pentru a celebra importanta pentru viitorul omenirii a speciilor salbatice de fauna si flora in aceasta perioada in care biodiversitatea este amenintata de modul cum oamenii desfasoara anumite activitati cu impact negativ major asupra naturii. Detalii la https://wildlifeday.org/en

In cadrul celei de-a 68-a sesiuni, Adunarea Generala ONU a instituit, in sedinta din 20 decembrie 2013, aceasta zi mondiala, dat fiind ca 3 martie 1973 este ziua in care s-a semnat Convenţia privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie, mai cunoscuta ca fiind "Conventia CITES" sau "Conventia de la Washington".

Ea a intrat in vigoare la 1 iulie 1975, deci s-a aniversat anul trecut o jumatate de secol de functionare a acestui esential tratat international de protectie a mediului, ce vizeaza speciile periclitate de animale si plante salbatice si la care sunt parte la ora actuala 184 de state plus Uniunea Europeana. Conventia CITES vizeaza explicit peste 40.000 specii si a fost ratificata si de Romania prin Legea nr. 69/1994. Autoritatea publica resonsabila in Romania pentru aplicarea CITES este Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor (MMAP).

Conventia CITES isi are originile intr-o rezolutie adoptata in 1963 de IUCN si a fost un mare pas inainte intr-o perioada in care protectia mediului era inca un subiect putin important pe agenda internationala. Rezolutia AG ONU de instituire a Zilei Mondiale a Vietii Salbatice a desemnat Secretariatul CITES ca facilitator al acestui eveniment anual.

Structurile de guvernanta aferente Conventiei CITES sunt Confefinta Partilor (CoP), Comitetul Permanent, comitetele stiintifice consultantive (Comitetul pentru Animale si Comitetul pentru Plante) si Secretariatul CITES condus de un Secretar General.

Se estimeaza ca circa un milion de specii naturale de plante si animale sunt amenintate cu extinctia, pe langa speciile deja disparute in ultimele secole, si accelerat in ultimele decenii. Iar situatia este mult prea putin documentata, caci nu e vorba doar de specii "vedeta" de mamifere sau pasari, ci un numar mare de specii mai putin vizibile si cunoscute dar cu roluri esentiale in ecosistemele naturale.

Flora si fauna salbatica sunt esentiale pentru mediu si pentru om dar gravele dezechilibre deja produse de om necesita interventii ample proactive, nu doar reducerea sau stoparea unor practici nefaste, precum si compensarea valorica a unor activitati pe care altminteri cei ce le desfasoara nu le-ar pune capat, din motive economice. De aceea se considera ca la nivel mondial fondurile alocate pentru protectia biodiversitatii ar trebui sa creasca de 7 ori fata de nivelul actual si sa atinga un total anual de peste 800 miliarde de dolari.

Conventia CITES a fost un pas important in recunoasterea importantei protejarii biodiversitatii, ca obiectiv mai larg, consacrat pe plan international prin Conventia privind Diversitatea Biologica semnata la Rio de Janeiro in 5 iunie 1992 in cadrul conferintei mondiale cunoscuta ca "Earth Summit" sau "Conferinta de la Rio", Conventie care are si ea o zi dedicata (22 Mai - Ziua Diversitatii Biologice).

In 2026, tema focala a World Wildlife Day este "Plantele Medicionale si Aromatice: Pastrarea Sanatatii, Traditiilor si Mijloacelor de Existenta" (“Medicinal and Aromatic Plants: Conserving Health, Heritage and Livelihoods”), subliniind rolul vital jucat de aceste plante in sustinerea sanatatii umane, mostenirii culturale si mijloacelor de existenta pentru comunitati locale dar si presiunilor crescande existente asupra lor prin reducerea habitatelor, suprarecoltare si schimbari climatice.

Plantele medicinale si aromatice (MAP) sunt esentiale nu doar pentru sanatatea umana, ci si pentru echilibrul ecologic. OMS subliniaza ca in tarile in curs de dezvoltare, 70-95% din populatie recurge la plante medicinale ca remediu primar pentru probleme de sanatate. Dar si o buna parte din medicamentele moderne sunt bazate pe plantele medicinale, inclusiv multe din cele produse acum prin sinteza chimica sau biochimica. Aceste MAP sunt mult utilizate si in industria cosmetica, in cea alimentara si ce a bunurilor de lux. Gene izolate din MAP au fost utilizate in agricultura, medicina si in demersuri de conservarea naturii. Multe sunt si resurse importante pentru stabilizarea solului, sustinerea populatiilor de polenizatori.

In total sunt cunoscute si utilizate in lume circa 50.000 - 70.000 specii de plante medicinale si aromatice, dintre care circa 1500 sunt mentionate in Anexa I si circa 800 in Anexa II la Conventia CITES din cauza ca sunt amenintate. Unul din cinci oameni de pe planeta noastra depinde de plante salbatice, alge si ciuperci pentru a hrana si pentru asigurarea veniturilor. Practicile medicinei traditionale chineze, bazata in buna parte pe plante medicinale, a insemnat o piata de peste 80 de miliare de USD in 2012 la nivel mondial, deci departe de a fi o chestiune de nisa din punct de vedere economic. In UE piata suplimentelor alimentare bazate pe plante si a plantelor medicinale depaseste 7 miliarde de de dolari, iar in SUA deja inainte de 2010 depasa 15 miliarde de dolari.

In 3 martie 2026 va avea loc un eveniment online organizat de ONU pentru celebrarea editiei 2026 a Zilei Mondiale a Vietii Salbatice, in intervalul orar 14:30-16:30, ce va putea fi urmarit in direct la adresa:

Va fi disponibila traducere simultana in engleza, franceza si spaniola la adresa:

Mai multe detalii despre Ziua Mondiala a Vietii Salbatice si la:

2 martie 2026

Radu Mititean

director executiv CCN