Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
=================================

POZITIA CCN FATA DE
PROIECTUL DE DEZVOLTARE TURISTICA PADIS-LAZURI

CCN s-a opus si se opune dezvoltarii oricarei infrastructuri turistice de amploare in zona Padis - inima Parcului Natural Apuseni, de genul hoteluri sau numar ridicat de cabane / pensiuni sau campinguri mari, restaurante, facilitati de agrement, partii de schi, mijloace de transport pe cablu, noi sosele, parcari de mare capacitate etc. si considera ca acest fapt nu impedica dezvoltarea durabila a turismului in zona.

Aceasta opozitie a CCN la infrastructuri tipice turismului "de masa" in viziunea secolului trecut dateaza inca de la inceputul activitatii asociatiei, in prima parte a anilor '90, si este una de principiu, fiind valabila pentru orice alta zona de mare valoare ecologica si peisagistica si cu valente de unicat, indiferent daca si cat de severe masuri legislative de protectie sunt instituite sau nu (de exemplu prin declararea ca arie naturala protejata) si indiferent de cine sunt initiatorii si beneficiarii acelor proiecte si ce avantaje economice reale sau imaginare se vehiculeaza in urma respectivelor proiecte. Cateva exemple de alte proiecte de dezvoltare turistica in contra carora CCN a luat atitudine publica sunt mentionate in ANEXA1.

CCN considera ca Padisul merita cunoscut si vizitat de cat mai multa lume, dar in scop in principal de informare si educare ecologica, nu pur si simplu de agrement sau desfasurare a unor activitati intr-un cadru natural placut, iar sensibilitatea zonei si numarul deja foarte ridicat de vizitatori impune masuri de prevenire si reducere a impactului antropic asupra Padisului.

Asemenea masuri de trebuie, in viziunea CCN, sa includa:

- incurajarea turismului pedestru, pe schiuri, biciclistic, ecvestru, a celui specializat ecoturistic ex. speoturism, birdwatching etc. si altor forme de turism ce necesita infrastructuri reduse si au impact
de mediu redus, si evitand orice evenimente "de masa" cu sute / mii de participanti;

- descurajarea formelor de turism si agrement care prin natura lor au impact neagtiv de mediu ridicat (ex. cele motorizate) sau care au efecte negative prin amploarea lor (ex. evenimente care sa atraga simultan numar mare de persoane);

- descurajarea sejururilor in zona Padis in interes altul decat cel specific de vizitarea valorilor naturale ale zonei (De exemplu nu trebuie incurajat schiul de partie, "sporturile" motorizate, cantonamentele pentru sportivi, competitii sportive de amploare ca nr. de participanti, sejurul in case de vacanta private sau "pentru odihna", indoor sau cu cortul, cu axare pe facut gratare, plaja, jucat volei etc. si nu trebuie facilitat si nici macar tolerat turismul de reuniuni ex. organizare de banchete, concerte, festivaluri culturale de amploare, traininguri, conferinte etc. nelegate de probleme de mediu si turism montan);

- neadmiterea dezvoltarii de partii de schi mari / multe, partii de bob, trambuline, partii de sanius pe sina, mijloace de transport pe cablu, instalatii pt zapada artificiala, poligoane pentru sporturi motorizate etc.

- neadmiterea dezvoltarii de mari capacitati de primire turistica (ex. hoteluri si alte capacitati de cazare pentru numar mare de persoane pe unitate sau in total - acceptabile in zona Padis ar fi doar cateva cabane si campinguri, cu un total general de maxim cateva sute de locuri, nicidecum mii....)

- neadmiterea realizarii de infrastructuri de comunicatie care sa atraga sau permita tranzit sau venirea pentru vizitarea zonei in pricipal cu autoturisme. In zona vizitatorii ar trebui sa vina cu autobuze, pe jos, pe schiuri, pe bicicleta etc. dar cat mai putin cu autotutrisme. Ele trebuie lasate departe in vale (ex. zona Boga, Smida-Ic Ponor), si asigurate alternative adecvate de acces neautomobilistic in Padis.

Oricum, Padisul are o altitudine medie redusa, si nici configuratia reliefului nu este una favorabila pentru schiul alpin (de partie), zona neputand din punct de vedere al potentialului sa rivalizeze de exemplu cu zona varfurilor Cucurbata Mare si Vladeasa (aflate la putini km departare), motiv pentru care investitia in partii de schi si mjjloace de transport pe cablu in zona Padis este inoportuna si sub aspect economic, chiar daca ar fi acceptabila dpdv al protectiei mediului (ceea ce nu este!).

Schiul de partie la scara larga (multe partii, mijloace de transport pe cablu, facilitati pentru venire si plecare din zona pentru numar mare de persoane) este o activitate umana cu impact negativ de mediu ridicat (peisagistic si nu numai) si sunt destule zone in Carpati cu conditii favorabile (ca accesibilitate, altitudine, panta si orientarea versantilor etc.) fara a avea valorile naturale unice / deosebite pe care le are zona Padis sau alte asemenea zone sensibile, desi e discutabil daca si cate noi statiuni de schi sunt acceptabile in conditiile in care multe din cele existente sunt folosite mult sub capacitate iar in contextul schimbarilor climatice si a innaspririi dure a concurentei pe piata, semnele de intrebare sunt in continua crestere.

De aceea, asemenea dezvoltari turistice cum sunt marile statiuni de schi sau cele climaterice, in masura discutabila in care ele ar mai putea fi considerate acceptabile, ar trebui sa aiba loc in afara zonelor de mare valoare ecologica, pentru a nu creste presiunea deja existenta asupra lor. Zonele foarte valoroase din punct de vedere al mediului, in masura in care ne este obiectiv necesara protectia prin restrangerea severea a accesuli uman, pot fi dezvoltate turistic pe baza valorilor lor specifice, nu prin realizarea de atractii de natura antropica precum partii de schi, terenuri de sport, parcuri de distractii si alte facilitati de agrement ce nu sunt legate de specificul zonei si ar putea fi dezvoltate si in alte zone.

Cluj-Napoca, 17 ianuarie 2011

DIRECTOR EXECUTIV,
Radu Mititean

NOTA:
Prezentul document de pozitie este o completare, sub aspectele de fond ale problemei, la chestiunile specifice de critica a proiectului turistico-imobiliar "Padis-Lazuri" ce a facut obiectul conferintei de presa din 17.01.2011 desfasurata la Cluj-Napoca in organizarea CIDRM cu participare CET, CRSE si alte ONG de mediu (inclusiv CCN, care a prezentat presei cu aceasta ocazie ideile principale din prezentul comunicat).


ANEXA 1

Exemple de alte proiecte de mari infrastructuri turistice in miezul unor zone naturale de mare valoare ecologica si peisagistica, in afara de proiectele din zona Padis,la care CCN se opune

- in Carpatii Meridionali: proiectul de mare statiune de schi in muntii Ciucas; proiectele de partii de schi pe v. Cerbului si v.Alba din abruptul Bucegilor si proiectul de statiune Pestera-Padina; realizarea unei sosele modernizate din v.Cernei in v.Jiului (DN 66A);

- in Carpatii Orientali: proiectul de mare statiune de schi in masivul Rarau; proiectele de dezvoltare de infrastructura turistica in zona inalta a muntilor Ceahlau; proiectul de dezvoltare de statiune turistica si partii etc. in zona Stiol-Gargalau-Puzdrele din m-tii Rodnei;

- in muntii Apuseni: proiectele de capacitati de cazare, parcari etc. apropiate de intrarile in Cheile Turzii dinspre aval si amonte; proiectele de hoteluri, mari parcari etc. in zona Ghetarului de la Scarisoara; proiectului de sosea care sa uneasca zona Salciua de Ramet;

- in Dobrogea: proiecte de a dezvolta retea de sosele si mari hoteluri sau chiar noi statiuni (ex. "Europa") in Delta Dunarii si zonele de litoral aflate in stare inca apropiata de cea naturala