•11/19/2016 01:00:00 a.m.
Asociatia turistica sportiva civica si
ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA"
(CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail:
office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A /
1992
==================================
ROMANIA
INTERZICE COPIILOR SA CIRCULE CU BICICLETA - PANA CAND?
Consideratii de 20
Noiembrie - Ziua Universala a Drepturilor Copilului
Ziua de 20 Noiembrie este
marcata in multe tari ca ”Ziua Universala a Drepturilor Copilului”,
in baza proclamatiei Adunarii Generale ONU din anul1954, si a
faptului ca in 20 noiembrie 1959, ONU a adoptat ”Declaratia
Drepturilor Copilului”, iar in 20 noiembrie 1989 s-a semnat
”Conventia Drepturilor Copilului”, ratificata si de Romania dar
inca incomplet respectata. De fapt, nu este o zi ce ar trebui
sarbatorita, ci o zi ce ar trebui dedicata constientizarii
problemelor legate de respectarea drepturilor copilului.
Pentru unele tari
subdezvoltate, desigur ca problemele se pun mai ales cu privire la
accesul copiilor la apa potabila, asistenta medicala si educatie
elementara, si chiar la hrana, subnutritia fiind o problema cronica
si larg raspandita. In schimb, in tarile dezvoltate problemele sunt
mai ales pe linie de dezvoltare psihoemotionala iar ca sanatate
fizica ingrijorarile sunt in buna masura legate de supraponderalitate
si sedentarism.
Romania din pacate are
parte de probleme din ambele extreme - avem una dintre cele mai mari
rate de mortalitate infantila din Europa si avem rate (inacceptabile
pentru un stat membru UE) de subnutritie. Avem un acces deficitar la
asistenta medicala si educatie, de neconceput pentru un stat care se
pretinde mediu dezvoltat. In schimb avem deja o prezenta
semnificativa si in crestere rapida a tarelor societatilor
"dezvoltate".
Astfel, orasele Romaniei
au tot mai multi copii supraponderali, chiar obezi, invatati cu
fast-food, dulciuri si sucuri nenaturale, cu statul la televizor sau
jocul pe calculator, cu mersul la scoala cu "mama-taxi" si
cu petrecerea weekendului la mall sau in cel mai bun caz la picnic
static cu parintii, o mobilitate activa si exercitiul fizic regulat
tinzand sa devina exceptia, cu tot lantul de consecinte negative
medicale si sociale, dar semnalele de alarma se trag rar si raman
neobservate de marea masa a publicului si ignorate de factorii
decizionali.
Politicile publice si
legislatia insa, in loc sa combata fenomenul sedentarismului, il
favorizeaza. Numarul de ore de educatie fizica este foarte redus in
curricula scolara, scutirile medicale abuzive pentru orele de sport
au atins un procent alarmant, taberele si excursiile scolare in
natura, pe jos sau pe bicicleta, au devenit tot mai rare inclusiv din
cauza conditionarilor exagerate si uneori chiar aberante introduse
sub pretextul "asigurarii sigurantei" elevilor. Sportul
scolar si universitar este in declin, cultura automobilului
infesteaza nestingherita tanara generatie iar sistemul educational nu
incurajeaza deplasarea la si de la scoala pe jos sau cu bicicleta, ba
dimpotriva, politicile si regulamentele scolare au ajuns indirect sa
impuna fenomenul de "mama-taxi" al adusului elevilor cu
autoturismul de catre parinti pana in fata scolii.
Autoritatile publice nu
doar ca nu actioneaza semnificativ in directie pozitiva, dar au mai
si dat mobilitatii copiilor o lovitura cumplita in urma cu 14 ani,
introducand in legislatia rutiera, sub pretextul protejarii lor de
accidente, aberatia - unica la nivel european - de interdictie
cvasitotala pentru copii a mersului cu bicicleta sub varsta de 14
ani, ceea ce evident reduce masiv sansele sa devina biciclisti si
dupa aceasta varsta.
Astfel, art.70 alin.(2)
din OUG 195 / 2002 privind circulatia pe drumurile publice prevede ca
"pentru a conduce o bicicleta pe drumurile publice, conducatorul
acesteia trebuie sa aiba varsta de cel putin 14 ani", definitia
legala a "drumului public" fiind "orice cale de
comunicatie terestra, cu exceptia cailor ferate, special amenajata
pentru traficul pietonal sau rutier, deschisa circulatiei publice"
- deci orice categorie de sosea, strada, ulita, drum de tara, alee,
trotuar. Nu s-a prevazut nicio exceptie de genul admiterii macar pe
pistele de biciclete, pe strazi cu trafic motorizat redus sau in
cazul insotirii de catre un adult...
Aceasta interdictie,
chiar daca in practica este pusa in aplicare neuniform pentru ca si
politistii rutieri cam accepta in sinea lor ca este o aberatie,
descurajeaza totusi puternic si expune unui risc juridic inacceptabil
parintii si cadrele didactice, unitatile de invatamant si ONG de
profil, facand practic ilegal mersul cu bicicleta la scoala sau in
excursie, chiar mersul pe bicicleta in general in afara unor
evenimente special organizate si protejate de Politie sau a curtii
proprii sau a scolii sau a unor drumuri de exploatare inchise
circulatiei publice....
Pana in 2002, legislatia
rutiera era oricum nejustificat de restrictiva, prevazand ca
persoanele sub 14 ani nu au voie sa circule cu bicicleta pe drumurile
cu trafic intens, fara sa prevada exceptii, de exemplu cazul
insotirii de catre persoane majore sau cazul ciclistilor de
performanta in antrenament.
In 2002, Guvernul,
sfidand Parlamentul care avea in faza finala de dezbatere proiectul
unui nou Cod Rutier care a fost dezbatut ani de zile si la care a
contribuit cu amendamente si Clubul de Ciclotrism "Napoca"
si alte ONG-uri din coalitia ProVelo, a emis in pragul sarbatorilor
de iarna o noua legislatie de profil, prin OUG 195 / 2002 privind
circulatia pe drumurile publice, care prevedea la art.20 alin.(2) ca
"Persoanele care nu au implinit varsta de 14 ani pot conduce
biciclete numai pe drumurile special amenajate si semnalizate
corespunzator de catre administratorul drumului respectiv",
drumuri care nu existau si nici nu s-au realizat si deci exceptia a
ramas doar teoretica. La originea acestui abuz a stat Politia
Rutiera, care a redactat proiectul, insusit de Inspectoratul General
al Politiei si preluat de Ministerul de Interne ca initiator al
acestei nefericite Ordonante de urgenta, ignorandu-se cererile
ONG-urilor de biciclisti si bunele practici pe plan international.
Parlamentul din pacate nu
a ramas mai prejos, si cu ocazia dezbaterii acestui OUG, in loc sa
elimine aberatia, a agravat-o prin Legea 49 / 2006 privind aprobarea
OUG 195 / 2002, inlocuind acea interdictie care avea o minima
exceptie macar teoretica, cu actuala interdictie cvasitotala anterior
citata regasita la art.70 alin.(2) din OUG 195 / 2002 republicata, si
care nu cunoaste exceptii, si nici nu permite practic instituirea de
exceptii prin Regulamentul de aplicare al OUG 195 / 2002 care e
aprobat prin Hotarare a Guvernului. Astfel, Parlamentul a devenit
coautor la acesta atentat la sanatatea publica a tinerei generatii,
explicabil dealtfel si prin faptul ca in cvasitotalitate, si
parlamentarii, ca multe alte categorii de demnitari si inalti
functionari publici, cand nu sunt "indoor" intr-o cladire,
par sa vada, metaforic vorbind, lumea inconjuratoare numai prin
parbrizul autoturismului.
Statele dezvoltate au
declarat ca supraponderalitatea si sedentarismul sunt principalul
pericol de sanatate publica pentru copii si adolescenti si ca, in
acest context, practicarea de sporturi de anduranta si promovarea
mersului pe jos si cu bicicleta, atat in scop sportiv si turistic cat
si - sau mai ales - utilitar, trebuie sa fie o prioritate. Programe
masive atat guvernamentale cat si neguvernamentale de tip "cycling
to school" sunt in plina expansiune, scolile si autoritatile
locale se preocupa de crearea de infrastructuri si facilitati dar si
de incurajare activa a elevilor sa vina la scoala pe bicicleta, dar
si sa circule mai mult in timpul liber pe bicicleta si in completare
pe jos si cu transportul public si cat mai putin cu autoturismul. Pe
cand in Romania constatam ca incurajarea unei mobilitati active si
durabile pentru copii ramane cel mult in stadiul declarativ sau de
proiecte-pilot de scala redusa initiate de ONG-uri.
Ar trebui ca 20
Noiembrie, la fel ca 1 Iunie, sa nu fie o zi festivista, ci sa
devina, pentru adulti si oficialitati, o zi in principal de dezbatere
si actiune in favoarea drepturilor si intereselor copilului, inclusiv
cu privire al un stil de viata sanatos prin cat mai multa miscare
fizica si mobilitate activa. In acest cadru, ar trebui eliminate
urgent interdictiile aberante din legislatia rutiera privind
circulatia copiilor pe bicicleta si dezvoltate programe care sa
invete toti elevii sa circule cu bicicleta, ca o deprindere
elementara de viata moderna, si sa ii incurajeze pe cat mai multi sa
utilizeze bicicleta nu doar ocazional in scop sportiv, turistic si
recreativ, ci si cotidian, in scop utilitar, inclusiv pentru venitul
la scoala.
Lipsa totala de informare
si experienta a sistemului public de invatamant in acest domeniu
poate fi compensata in buna masura de expertiza detinuta de
organizatiile de biciclisti, dezvoltata de-a lungul deceniilor in
multe state occidentale, si de care pot beneficia chiar gratuit si
scolile din Romania, iar in materie legislativa, nu trebuie
"reinventata roata" ci doar aliniata si desueta legislatie
rutiera romana la bunele practici internationale.
Clubul de Cicloturism
"Napoca" (CCN) si alte organizatii de profil, multe reunite
sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR) afiliata la
Federatia Europeana a Biciclistilor (ECF) si in Coalitia PRO VELO,
isi ofera in continuare sprijinul metodologic si informational atat
Guvernului si Parlamentului si altor autoritati, de exemplu pentru
amendarea legislatiei rutiere in sensul eliminarii caracterul ei
antibiciclistic si opus mobilitatii durabile, precum si sistemului
educational si autoritatilor locale pentru dezvoltarea de programe si
facilitati pentru incurajarea efectiva a copiilor sa se deplaseze cat
mai mult pe jos si cu bicicleta si cat mai putin cu mijloace
motorizate, ca o contributie necesara si importanta la o imbunatatire
a starii mediului si mai ales a starii de sanatate a generatiilor
viitoare.
Cluj-Napoca, 20 noiembrie 2016
Radu Mititean
director executiv CCN
presedinte FBR