Postări
•12/10/2017 10:34:00 p.m.
Asociatia turistica sportiva
civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM
"NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133
ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675
RNPJFSP: 3561 / A / 1992
========================================
CU GANDUL LA CARPATI
DE 11 DECEMBRIE - ZIUA
INTERNATIONALA A MUNTELUI
Organizatia
Natiunilor Unite a declarat 11 Decembrie ca fiind "Ziua Internationala a
Muntelui", pentru a marca atat oportunitatile cat si problemele specifice
acestei impresionante forme de relief ce rupe monotonia planetei noastre si
acopera peste un sfert din suprafata continentelor si o treime din Romania.
Editia
din 2017 are ca tema la nivel global " Muntii sub presiune - clima, foamete, migratie" http://www.fao.org/international-mountain-day/2017-theme/en/
, plecand de la constatarea ca, pe de o parte, aproape un miliard de oameni
traiesc in zone montane, si peste jumatate din populatia globului depinde de
munti pentru apa, hrana sau energie, dar pe de alta parte muntii sunt
amenintati de schimbarile climatice, degradarea solurilor si peisajului,
supraexploatarea resurelor naturale, dezastre naturale, cu consecinte pe
potential devastatoare pe termen lung, atat pentru comunitatile montane cat si
pentru intreaga umanitate.
11
Decembrie ar trebui sa fie o zi de sarbatoare si o ocazie de celebrare si
promovare a mediului montan ca oportunitate si model de dezvoltare sustenabila,
dar din pacate in Romania ar trebui sa fie mai degraba o zi ingrijorare si de
constientizare a starii de pericol, dar si de mobilizare in apararea a ceea ce
mai este inca natura carpatina, aflata sub asediul omului.
In
Carpatii romanesti se adaposteste o imensa varietate peisagistica si o
biodiversitate impresionanta. Ei cuprindeau foarte de curand cel mai mare
peisaj forestier intact din zona temperata a Europei, sunt gazda celei mai mari
populatii de carnivore mari din UE - mii de ursi, lupi si rasi in conditiile in
care cele mai multe state europene nu mai au niciunul, sunt izvor de bogatii
materiale, vatra de civilizatie, model de convietuire armonioasa om-natura timp
de multe secole si Romania ar fi de neimaginat fara ei.
Doar
ca, in loc sa tratam Carpatii cu grija cuvenita pentru aceasta mostenire
minunata, ii supunem unui asediu distrugator mai ales in ultimele decenii,
accentuat in ultimii ani prin comportamentul iresponsabil al autoritatilor
publice si a unei parti a populatiei, ducand la o degradare accelerata si chiar
la impingerea spre disparitie a unor elemente esentiale si unice din muntii
tarii noastre.
Padurile
Carpatilor continua sa fie taiate intr-un ritm accelerat in ultimele doua
decenii, mult mai mare decat rezulta din statisticile oficiale, care recunosc
totusi jaful si faptul ca, daca in toata Europa, suprafata de padure creste, la
noi e in continua scadere, , iar ceea ce se mai considera padure este de regula
ceva bracuit, macelarit de taierile ilegale, de exploatarile "pe ras"
pe mari suprafete urmand ca ramasitele slabite sa fie doborate de intemperii si
proliferari de ipide, atunci cand nu sunt doar pretexte pentru acoperirea
taierilor abuzive. Ci statisticile oficiale frumoase vizeaza mai putin
suprafetele ocupate efectiv de padure matura, cat mai ales "terenurile cu
destinatie forestiera" care in fapt sunt adesea taieturi sau zone cu
puieti si tufisuri...
Siluetele
Carpatilor au inceput sa fie slutite de eoliene, care vizeaza mereu crestele
dominante si zonele cele mai pitoresti, in total dispret pentru estetica
montana si nu numai. Din motive economice, de dezumflare a bulei speculative a
subventiilor statale, fenomenul a inregistrat in ultima vreme o diminuare, dar
nu e sigur cat de durabila. In schimb creste fenomenul de a construi noi linii
electrice aeriene de inalta tensiune trase peste creste pe unde i s-a parut mai
ieftin si comod Transelectricii, care pregateste acum linii de 400kV prin munti
in total dispret pentru natura.
Sosele
pana in varf de munte construite inutil si cu nepasare fata de impactul de
mediu fragmenteaza habitatele si aduc mii de autoturisme si oameni pana in
inima naturii, desi nici nivelul de educatie civica nici vointa si resursele
autoritatilor nu dau speranta ca se poate gestiona adecvat un asemenea aflux.
Rezultatele tragice se vad de-a lungul Transfagarasanului, Transalpinei, TransRaraului,
Transbucegiului si Transsemenicului, si cu toate acestea, se continua proiecte
asemanatoare si pentru Bucegi, Valcan, Baiului, Capatanii si alte masive.
Vile
si hoteluri infipte criminal in zone alpine ce erau inca cvasinaturale sunt
consecinta inevitabila a soselizarii, manelizarii si cocalizarii Carpatilor, si
vedem mijloace de transport pe cablu tot mai multe, majoritatea facute cu bani
publici practic "aruncati pe geam" pentru ca nu va fi un paradis
pentru schiul de partie.... Si capac la toate pun miile de antene GSM carora li
s-a aprobat fara retineri sa ocupe varfurile si fac tot mai hidoasa fata
alteori superba a Carpatilor.
La
Rosia Poieni, in muntii Metaliferi, in Calimani si in alte zone, rani uriase in
trupul muntelui au fost facute de oameni si autoritatile pregatesc noi asemenea
agresiuni la Certej, iar concesiuni si proiecte exista si la Bucium, la Rovina,
la Baisoara si in duzini de locuri din Apuseni, din Muntii Banatului, in
Bucovina, in Carpatii Orientali si in alte zone, iar carierele de granit rod ca
un cancer Creasta Pricopanului - perla muntilor Macinului.
Raurile
de munte continua sa fie sub un innoit asediu hidroenergetic. Daca o buna parte
din ele au fost distruse ecologic si peisagistic prin duzinile de lacuri de
acumulare construite in anii 60-70, de regula cu deviere a unui mare numar de
alte rauri spre respectivele lacuri, in ultimii ani a fost un asalt asupra
tuturor raurilor ramase cvasinaturale in munti, prin poiecte criminale de
microhidrocentrale care introduc in conducte pentru multi kilometri cea mai
mare parte a apei si lasa albii aproape secate si distruse de buldozere si
excavatoare, si totul inca sub pretexte "eco" de promovare a
asa-zisei "energii verzi". Chiar daca o buna parte din aceste
proiecte de MHC nu au mai demarat, din cauze economice (de dezumflare a bulei
speculative a subventiilor statale), pericolul reuarii lor pluteste in
continuare deasupra Carpatilor si multe proiecte incepute continua chiar si
cand exista inclusiv hotarari judecatoresti de confirma caracterul lor ilegal,
atat la MHC-uri cat si proiecte mai ample - cum e cazul sistemului
hidroenergetic ce ameninta Defileul Jiului.
Oieritul
si agricultura traditionala, candva chiar excesiva din punct de vedere
ecologic, acum moare, se abandoneaza stanile si se infunda plaiurile, se
blocheaza potecile si se innamolesc izvoarele, vezi tot mai rar ciobani, magari
cu desagi, atelaje cu cai si care cu boi. Desi exista in ultimii ani un
reviriment al cresterii oilor, il vedem mai ales in zone foste agricole sau in
modul deloc traditionale.... Salasele sezoniere din Apuseni si Muntii Banatului
devin ruine, multe catune sunt parasite, sate intregi de munte mai au doar
cativa locuitori in varsta. Azbocimentul a inlocuit sindrila pe acoperisuri,
sarma ghimpata a inlocuit gardurile de lemn, reproduceri de prost gust au
inlocuit icoanele pe sticla pe peretii caselor muntenilor si mai numeri pe
degete oamenii care mai stiu sa faca un tulnic, un ciubar, o cerga sau o
instalatie de moara sau joagar actionat cu apa sau o valtoare.
Se
interzice practic speoturismul, declarand inchise aproape toate pesterile, in
schimb daca platesti pe cine trebuie poti avea acces si in zone foarte
sensibile ecologic, administrarea de arii naturale protejate in zona montana
putand deveni o buna afacere pentru cei a caror interes nu este protectia
naturii montane ci profitul. Nu degeaba mare parte din parcurile nationale si
naturale din Carpati au ajuns sa fie administrate de operatori economici, a
caror rol prin definitie este sa faca bani cat mai multi, astfel ca oricata
bunavointa ar avea unii, Romsilva nu poate fi intr-o asemenea postura decat
lupul pe post de cioban la oi.
In
schimb infloreste in Carpati braconajul si se promoveaza desantat vanatoarea,
si inca in mod traditional, antiecologic, vizand "recoltarea"
exemplarelor cele mai frumoase, dar cu tupeul de a pretinde ca se face de
dragul naturii si a "pastrarii echilibrului ecologic" desi vanatorii
vizeaza mereu animalele cele mai viguroase, care aduc punctaje, premii si invidia
din partea altor insetati de sange....
Legislatia
tembela, in frunte cu actualele forme ale Codului Silvic si Legii Ariilor
Protejate, nu interzice sau restrictioneaza ferm accesul motorizat in natura
montana in scop recreativ, in schimb prohibeste total in cea mai mare parte din
Carpati turismul activ si sportul montan nemotorizat, interzicand accesul in
scop recreativ unde nu este traseu sau zona special marcata in acest sens...
Marcate turistic sunt sub 0,1% din poteci si drumuri, exclusiv pentru turism
pedestru, iar pentru turism ecvestru, biciclistic sau pe schiuri nu exista
deloc trasee marcate, in tot cazul nu in mod legal si niciunul de lung parcurs,
in ciuda promisiunilor desarte ale tuturor ministrilor de resort din ultimii 18
ani ca rezolva bariera legisaltiva care ne-a facut codasii Europei si in acest
domeniu.
Pentru
traseele de turism pedestru, fondurile pentru marcaje ar trebui asigurate,
conform legii, de Consiliile Judetene, dar majoritatea aloca aproape zero.
Pentru marcarea de trasee pentru alte tipuri de turism nemotorizat montan
lipseste in continuare cadrul legal - proiectele legislative sunt plimbate
dintr-un sertar ministerial in altul de peste un deceniu. Traseele de alpinism
si escalada nu au niciun cadru legal, multe sunt degradate ca asigurari, in
schimb apar odioase fieratanii numite "via ferrata".
Pe
de alta parte, se umple muntii de masini de teren, ATV-uri, motociclete enduro,
motodeltaplane si motoparapante, snowmobile si barci cu motor pe lacuri...
sfasiind linistea, imputind vazduhul cu gaze de esapament, si adesea degradand
si drumurile si descurajand orasenii sa isi mai miste fundul si pe jos cate
putin, desi plaga sedentarismului cu toata cohorta ei de consecinte negative
asupra sanatatii publice devine si la noi o problema majora...
Totodata,
e evident ca se permite sa iti faci vila in padure sau in varf de munte, sa
torni betoane si sa proclami ca faci "dezvoltare", sa iti croiest
drum de buldozer prin pajistea alpina si sa distrugi lacuri glaciare, cum a
facut cu taul Stiol un fost primar din Borsa care a fost scos basma curata de
complicii sai din autoritatile care ar fi trebuit sa il pedepseasca, la fel cum
mii de calai ai naturii montane sunt bine-mersi cu statut de demnitar,
functionar public, personal silvic sau om de afaceri de succes...
A
continua in aceasta directie si in acest ritm poate face ca in cateva decenii
sa admiram natura carpatina mai mult prin albume de poze vechi, sa plecam
dintre betoanele oraselor pentru a vizita betoanele muntilor, sa vedem
animalele montane doar la gradina zoologica sau impaiate prin pensiuni de prost
gust si sa vedem rauri adevarate de munte doar prin filme documentare sau prin
tari care nu si-au batut joc de muntii lor... Si ne vom aminti ca niste
politicieni ne-au spus ca a fost totusi bine pentru economie... desigur, nu
pentru cea a Romaniei....
Depinde
de noi toti ca in viitor 11 Decembrie sa devina in Romania o zi de sarbatoare,
nu una de comemorare a Muntilor Carpati.
Cluj-Napoca, 11 decembrie
2017
Radu Mititean
director executiv CCN
