Postări
•9/14/2019 01:30:00 a.m.
Asociatia
turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL
DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str.
Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457
Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel.
0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF:
5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
========================================
GANDURI
CU OCAZIA ZILEI MUNTELUI
14
Septembrie a fost declarata de Guvernul Romaniei in 2002 ca fiind
"Ziua Muntelui", urmand a fi sarbatorita in fiecare an prin
manifestari speciale - conferinte, seminarii, expozitii, schimburi de
experienta, loturi demonstrative, mese rotunde. Doar ca s-a uitat
repede, ca de multe alte initiative. HG 715 / 2002 care instituia
aceasta sarbatoare a fost
emisa in contextul Anului International al Muntelui, pe care Romanai
s-a trezit
sa il marcheze simbolic spre finalul sau, desi o treime din tara
noastra este munte si Carpatii ar trebui sa fie un element central in
politicile publice ale statului roman si in constiinta locuitorilor.
Data
de 14 septembrie a fost aleasa ca fiind data traditionala a
incheierii pasunatului anual in Carpatii Romaniei. O activitate
milenara care dispare pas cu pas, sub ochii practic nepasatori ai
autoritatilor si ai intregii societati, tot mai multe stane fiind
parasite, tot mai multe plaiuri infundandu-se, tot mai putini ciobani
meritandu-si numele si renumele de odinioara si tot mai putine
traditii supravietuind valului de asa-zisa "modernizare"
care a facut si transhumanta tehnic aproape imposibila desi alte tari
regreta ca au distrus-o si incearca sa valorifice macar turistic
istoria acelui fenomen candva omniprezent.
Ziua
Muntelui ar trebui sa fie o sarbatoare si o ocazie de celebrare si
promovare a mediului montan ca oportunitate si model de dezvoltare
sustenabila, dar din pacate in Romania ar trebui sa fie mai degraba o
zi de doliu si de constientizare a starii de pericol, dar si de
mobilizare in apararea a ceea ce mai este inca natura carpatina,
aflata sub asediul omului.
In
Carpatii romanesti se adaposteste o imensa varietate peisagistica si
o biodiversitate impresionanta. Ei cuprindeau foarte de curand cel
mai mare peisaj forestier intact din zona temperata a Europei, sunt
gazda celei mai mari populatii de carnivore mari din UE - mii de
ursi, lupi si rasi in conditiile in care cele mai multe state
europene nu mai au niciunul, sunt izvor de bogatii materiale, vatra
de civilizatie, model de convietuire armonioasa om-natura timp de
multe secole...
Doar
ca, in loc sa tratam Carpatii cu grija cuvenita, taiem padurile
montane intr-un ritm ametitor in ultimele trei
decenii, le slutim culmile cu eoliene, noi linii de inalta tensiune,
sosele pana in varf de munte, vile si hoteluri infipte criminal in
zone alpine ce erau inca cvasinaturale, tot mai multe mijloace de
transport pe cablu si mii de antene GSM, exploatari miniere de
suprafata de mari dimensiuni si microhidrocentrale care seaca raurile
de munte care au scapat de furia hidrotehnista a anilor 70 ai
secolului trecut.
Salasele
sezoniere devin treptat ruine, multe catune sunt parasite,
azbocimentul a inlocuit sindrila pe acoperisuri, sarma ghimpata si
plasa metalica inlocuieste
tot mai mult gardurile de lemn si numeri pe degete oamenii care mai
stiu sa faca un tulnic, un ciubar, o cerga...
Mare
parte din parcurile nationale si naturale din Carpati au ajuns sa fie
administrate de operatori economici, a caror rol prin definitie este
sa faca bani cat mai multi, nu sa maximizeze rolul ecologic si
educativ al
ariilor protejate. In
schimb legislatia tembela actuala nu interzice accesul motorizat in
natura montana in scop recreativ, dar
prohibeste total in cea mai mare parte din Carpati turismul activ si
sportul montan nemotorizat, interzicand accesul in scop recreativ pe
jos, pe bicicleta, calare sau pe schiuri unde nu este traseu sau zona
special marcata in acest sens...
Pentru
traseele de turism pedestru, fondurile pentru marcaje ar trebui
asigurate, conform legii, de Consiliile Judetene, dar majoritatea
aloca aproape zero. Pentru marcarea de trasee pentru alte tipuri de
turism nemotorizat montan lipseste in continuare cadrul legal, si tot
in vid legislativ sunt si traseele de alpinism si escalada, in schimb
apar odioase fieratanii numite "via ferrata" si in schimb
speoturismul este aproape total blocat, nu insa si accesul pe munte
cu masini de teren, ATV-uri, motociclete enduro, motodeltaplane si
motoparapante, snowmobile si barci cu motor pe lacuri...
In
schimb autoritatile au adoptat anul trecut o noua ”Lege a muntelui”
(Legea 197 / 2018) care a inlocuit Legea 347 / 2004 si care la prima
vedere pare sa aduca o viziune mai putin unilaterala si rupta de
realitati. La un studiu atent se dovedeste insa ca din nou aspectele
de protectia mediului, de turism si sport montan raman la stadiul de
declaratii vagi de principii, iar legea este mai degraba una axata pe
agricultura montana si de aspecte institutionale, sociale, culturale
si de infrastructura si tot cu sanse mici ca majoritatea prevederilor
ei sa devina realitate.
Caracterul
ingust al problematicii vizate se poate constata si din textul
concret al Legii 334 / 2018, emise in aplicarea Legii 197 / 2018,
care si ea abordeaza din punct de vedere al finantarilor publice
pentru zona montana numai anumite aspecte. A fost reorganizata si
rebotezata Agentia Zonei Montane (a se vedea HG 1036 / 2018) si s-au
reorganizat fostele comitete judetene si fostul comitet
interministerial pentru zona montana in asa-zise ”comitete de
masiv” ( in realitate la nivel de grup de masive montane) si la
nivel national intr-un ”Consiliu National al Muntelui” in care nu
sunt insa reprezentate decat anumite interese, asa cum se poate
verifica in concret in cuprinsul HG 332 / 2019.
A
continua in aceasta directie si in acest ritm poate face ca in unul
sau doua decenii sa admiram natura carpatina mai mult prin albume de
poze vechi, sa plecam dintre betoanele oraselor pentru a vizita
betoanele muntilor, sa vedem animalele montane doar la gradina
zoologica sau impaiate prin pensiuni de prost gust si sa vedem rauri
adevarate de munte doar prin filme documentare sau prin tari care nu
si-au batut joc de muntii lor.
Depinde
de noi toti ca in viitor 14 Septembrie sa devina in Romania o zi de
sarbatoare, nu una de comemorare a Muntilor.
Cluj-Napoca,
14 septembrie 2019
Radu
Mititean
director
executiv CCN
