Postări
•12/10/2019 12:28:00 a.m.
Asociatia
turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL
DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str.
Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457
Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel.
0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP:
3561 / A / 1992
========================================
NOI
SI CARPATII
GANDURI
DE 11 DECEMBRIE - ZIUA INTERNATIONALA A MUNTELUI
Organizatia
Natiunilor Unite a declarat 11 Decembrie ca fiind "Ziua
Internationala a Muntelui", pentru a marca atat oportunitatile
cat si problemele specifice acestei impresionante forme de relief ce
rupe monotonia planetei noastre si acopera peste un sfert din
suprafata continentelor si o treime din Romania.
Editia
din 2019 are ca tema la nivel global " Muntii contează
pentru tineri! "
http://www.fao.org/international-mountain-day/2018-theme/en/ ,
plecand de la ideea ca tinerii sunt custozii viitorului omenirii
inclusiv ai muntilor si resurselor naturale oferite de ei si
amenintate de actualele agresiuni asupra mediului, si sunt totodata
liderii de maine si pot fi iubitorii de azi ai muntilor, pentru ca
omul modern s-a indepartat prea tare de natura si muntii sunt adesea
ignorati de decidenti, de politicile publice si de societate, desi
sunt zone pe cat de valoroase, pe atat de vulnerabile. Muntii
conteaza enorm pentru apa, pentru biodiversitate, pentru clima,
hrana, reducerea riscului de dezastre, pentru turism, tineret,
energie si traditii. Dar sunt amenintati de schimbarile climatice,
degradarea solurilor si peisajului, supraexploatarea resurelor
naturale, dezastre naturale, antropizare excesiva, cu consecinte pe
potential devastatoare pe termen lung, atat pentru comunitatile
montane cat si pentru intreaga umanitate.
11
Decembrie ar trebui sa fie o zi de sarbatoare si o ocazie de
celebrare si promovare a mediului montan ca oportunitate si model de
dezvoltare sustenabila, dar din pacate in Romania ar trebui sa fie
mai degraba o zi ingrijorare si de constientizare a starii de
pericol, dar si de mobilizare in apararea a ceea ce mai este inca
natura carpatina, aflata sub asediul omului.
In
Carpatii romanesti se adaposteste o imensa varietate peisagistica si
o biodiversitate impresionanta. Ei cuprindeau foarte de curand cel
mai mare peisaj forestier intact din zona temperata a Europei, sunt
gazda celei mai mari populatii de carnivore mari din UE - mii de
ursi, lupi si rasi in conditiile in care cele mai multe state
europene nu mai au niciunul, sunt izvor de bogatii materiale, vatra
de civilizatie, model de convietuire armonioasa om-natura timp de
multe secole si Romania ar fi de neimaginat fara ei.
Doar
ca, in loc sa tratam Carpatii cu grija cuvenita pentru aceasta
mostenire minunata, ii supunem unui asediu distrugator mai ales in
ultimele decenii, accentuat in ultimii ani prin comportamentul
iresponsabil al autoritatilor publice si a unei parti a populatiei,
ducand la o degradare accelerata si chiar la impingerea spre
disparitie a unor elemente esentiale si unice din muntii tarii
noastre.
Padurile
Carpatilor continua sa fie taiate intr-un ritm accelerat in ultimele
doua decenii, si abia recent unele statistici oficiale recunosc
dezastrul - taieri ilegale duble fata de cele legale. Mai mult, daca
in toata Europa, suprafata de padure creste, la noi e in continua
scadere, iar ceea ce se mai considera padure este de regula ceva
bracuit, macelarit de taierile ilegale, de exploatarile "pe ras"
pe mari suprafete urmand ca ramasitele slabite sa fie doborate de
intemperii si proliferari de ipide, atunci cand nu sunt doar pretexte
pentru acoperirea taierilor abuzive. Statisticile oficiale frumoase
vizeaza mai putin suprafetele ocupate efectiv de padure matura, cat
mai ales "terenurile cu destinatie forestiera" care in fapt
sunt adesea taieturi sau zone cu puieti si tufisuri...
Siluetele
Carpatilor au inceput sa fie slutite de eoliene, care vizeaza mereu
crestele dominante si zonele cele mai pitoresti, in total dispret
pentru estetica montana si nu numai. Din motive economice, de
dezumflare a bulei speculative a subventiilor statale, fenomenul a
inregistrat in ultima vreme o diminuare, dar nu e sigur cat de
durabila. In schimb creste fenomenul de a construi noi linii
electrice aeriene de inalta tensiune trase peste creste pe unde i s-a
parut mai ieftin si comod Transelectricii, care pregateste acum linii
de 400kV prin munti in total dispret pentru natura.
Sosele
pana in varf de munte construite inutil si cu nepasare fata de
impactul de mediu fragmenteaza habitatele si aduc mii de autoturisme
si oameni pana in inima naturii, desi nici nivelul de educatie civica
nici vointa si resursele autoritatilor nu dau speranta ca se poate
gestiona adecvat un asemenea aflux. Rezultatele tragice se vad de-a
lungul Transfagarasanului, Transalpinei, TransRaraului,
Transbucegiului si Transsemenicului, si cu toate acestea, se continua
proiecte asemanatoare si pentru Bucegi, Valcan, Baiului, Capatanii si
alte masive.
Vile
si hoteluri infipte criminal in zone alpine ce erau inca
cvasinaturale sunt consecinta inevitabila a soselizarii, manelizarii
si cocalarizarii Carpatilor, si vedem mijloace de transport pe cablu
tot mai multe, majoritatea facute cu bani publici practic "aruncati
pe geam" pentru ca nu va fi un paradis pentru schiul de
partie.... Si capac la toate pun miile de antene GSM carora li s-a
aprobat fara retineri sa ocupe varfurile si fac tot mai hidoasa fata
alteori superba a Carpatilor.
La
Rosia Poieni, in muntii Metaliferi, in Calimani si in alte zone, rani
uriase in trupul muntelui au fost facute de oameni si autoritatile
pregatesc noi asemenea agresiuni la Certej, iar concesiuni si
proiecte exista si la Bucium, la Rovina, la Baisoara si in duzini de
locuri din Apuseni, din Muntii Banatului, in Bucovina, in Carpatii
Orientali si in alte zone, iar carierele de granit rod ca un cancer
Creasta Pricopanului - perla muntilor Macinului.
Raurile
de munte continua sa fie sub un innoit asediu hidroenergetic. Daca o
buna parte din ele au fost distruse ecologic si peisagistic prin
duzinile de lacuri de acumulare construite in anii 60-70, de regula
cu deviere a unui mare numar de alte rauri spre respectivele lacuri,
in ultimii ani a fost un asalt asupra tuturor raurilor ramase
cvasinaturale in munti, prin poiecte criminale de microhidrocentrale
care introduc in conducte pentru multi kilometri cea mai mare parte a
apei si lasa albii aproape secate si distruse de buldozere si
excavatoare, si totul inca sub pretexte "eco" de promovare
a asa-zisei "energii verzi". Chiar daca o buna parte din
aceste proiecte de MHC nu au mai demarat, din cauze economice (de
dezumflare a bulei speculative a subventiilor statale), pericolul
reuarii lor pluteste in continuare deasupra Carpatilor si multe
proiecte incepute continua chiar si cand exista inclusiv hotarari
judecatoresti de confirma caracterul lor ilegal, atat la MHC-uri cat
si proiecte mai ample - cum e cazul sistemului hidroenergetic ce
ameninta Defileul Jiului.
Oieritul
si agricultura traditionala, candva chiar excesiva din punct de
vedere ecologic, acum in multe zone moare, se abandoneaza stanile si
se infunda plaiurile, se blocheaza potecile si se innamolesc
izvoarele, vezi tot mai rar ciobani, magari cu desagi, atelaje cu cai
si care cu boi. Desi exista in ultimii ani un reviriment al cresterii
oilor, il vedem mai ales in zone foste agricole sau in modul deloc
traditionale, sau in cateva zone montane mai accesibilizate pentru
mijloace auto, unde s-a ajuns iar la suprapasunat.... Salasele
sezoniere din Apuseni si Muntii Banatului devin ruine, multe catune
sunt parasite, sate intregi de munte mai au doar cativa locuitori in
varsta. Azbocimentul a inlocuit sindrila pe acoperisuri, sarma
ghimpata a inlocuit gardurile de lemn, reproduceri de prost gust au
inlocuit icoanele pe sticla pe peretii caselor muntenilor si mai
numeri pe degete oamenii care mai stiu sa faca un tulnic, un ciubar,
o cerga sau o instalatie de moara sau joagar actionat cu apa sau o
valtoare.
Se
interzice practic speoturismul, declarand inchise aproape toate
pesterile, in schimb daca platesti pe cine trebuie poti avea acces si
in zone foarte sensibile ecologic, administrarea de arii naturale
protejate in zona montana putand deveni o buna afacere pentru cei a
caror interes nu este protectia naturii montane ci profitul. Nu
degeaba mare parte din parcurile nationale si naturale din Carpati au
ajuns sa fie administrate de operatori economici, a caror rol prin
definitie este sa faca bani cat mai multi, astfel ca oricata
bunavointa ar avea unii, Romsilva nu poate fi intr-o asemenea postura
decat lupul pe post de cioban la oi, iar statul roman a desfiintat
institutia costozilor de arii protejate si a decis ca administrarea
ariilor naturale protejate nu se poate face de catre entitati de tip
ONG, non-profit, dar firmele si regiile, a caror scop este prin
definitie profitul, pot insa ramane bine-mersi in postura de
administrator.
In
schimb infloreste in Carpati braconajul si se promoveaza vanatoarea,
si inca in mod traditional, antiecologic, ”la trofeu”, vizand
"recoltarea" exemplarelor cele mai frumoase, dar cu tupeul
de a pretinde ca se face de dragul naturii si a "pastrarii
echilibrului ecologic" desi vanatorii vizeaza de cele mai multe
ori animalele cele mai viguroase....
Legislatia
tembela, in frunte cu actualele forme ale Codului Silvic si Legii
Ariilor Protejate, nu interzice sau restrictioneaza ferm accesul
motorizat in natura montana in scop recreativ, in schimb prohibeste
total in cea mai mare parte din Carpati turismul activ si sportul
montan nemotorizat, interzicand accesul in scop recreativ unde nu
este traseu sau zona special marcata in acest sens... Marcate
turistic sunt sub 0,1% din poteci si drumuri, exclusiv pentru turism
pedestru, iar pentru turism ecvestru, biciclistic sau pe schiuri nu
exista deloc trasee marcate, in tot cazul nu in mod legal si niciunul
de lung parcurs, in ciuda promisiunilor desarte ale tuturor
ministrilor de resort din ultimii 20 ani ca rezolva bariera
legisaltiva care ne-a facut codasii Europei si in acest domeniu.
Pentru
traseele de turism pedestru, fondurile pentru marcaje ar trebui
asigurate, conform legii, de Consiliile Judetene, dar majoritatea
aloca aproape zero. Pentru marcarea de trasee pentru alte tipuri de
turism nemotorizat montan lipseste in continuare cadrul legal -
proiectele legislative sunt plimbate dintr-un sertar ministerial in
altul de peste un deceniu. Traseele de alpinism si escalada nu au
niciun cadru legal, multe sunt degradate ca asigurari, in schimb apar
odioase fieratanii numite "via ferrata".
Pe
de alta parte, se umple muntii de masini de teren, ATV-uri,
motociclete enduro, motodeltaplane si motoparapante, snowmobile si
barci cu motor pe lacuri... sfasiind linistea, imputind vazduhul cu
gaze de esapament, si adesea degradand si drumurile si descurajand
orasenii sa isi mai miste fundul si pe jos cate putin, desi plaga
sedentarismului cu toata cohorta ei de consecinte negative asupra
sanatatii publice devine si la noi o problema majora...
Totodata,
e evident ca se permite sa iti faci vila in padure sau in varf de
munte, sa torni betoane si sa proclami ca faci "dezvoltare",
sa iti croiest drum de buldozer prin pajistea alpina si sa distrugi
lacuri glaciare, cum a facut cu taul Stiol un fost primar din Borsa
care a fost scos basma curata de complicii sai din autoritatile care
ar fi trebuit sa il pedepseasca, la fel cum mii de calai ai naturii
montane sunt bine-mersi cu statut de demnitar, functionar public,
personal silvic sau om de afaceri de succes...
A
continua in aceasta directie si in acest ritm poate face ca in cateva
decenii sa admiram natura carpatina mai mult prin albume de poze
vechi, sa plecam dintre betoanele oraselor pentru a vizita betoanele
muntilor, sa vedem animalele montane doar la gradina zoologica sau
impaiate prin pensiuni de prost gust si sa vedem rauri adevarate de
munte doar prin filme documentare sau prin tari care nu si-au batut
joc de muntii lor... Si ne vom aminti ca niste politicieni ne-au spus
ca a fost totusi bine pentru economie... desigur, nu pentru cea a
Romaniei....
Depinde
de noi toti ca in viitor 11 Decembrie sa devina in Romania o zi de
sarbatoare, nu una de comemorare a Muntilor Carpati.
Cluj-Napoca,
10 decembrie 2019
Radu
Mititean
director
executiv CCN
