Postări
•6/29/2020 12:44:00 a.m.
Asociatia
turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL
DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str.
Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457
Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel.
0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF:
5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
========================================
ZIUA
DUNARII - 29 IUNIE - DOLIU SAU SARBATOARE?
29
Iunie ar trebui sa fie in fiecare an o zi de sarbatoare, si nu doar
pentru riverani, ci pentru toti cetatenii si institutiile Romaniei,
pentru ca suntem un stat danubian. Este aniversarea semnarii
Conventiei Internationale privind Protectia Raului Dunarea (in 1994)
si celebrarea valorilor marelui fluviu, ce strabate 4 capitale si 10
tari si are bazinul hidrografic intins in 19 state, fiind cel mai
"international" rau de pe mapamond si putand fi un izvor de
bunastare si sanatate pentru oameni si mediu daca ar fi tratat cum se
cuvine.
Insa,
din nefericire, 29 iunie este mai degraba o zi de doliu. Pentru ca,
pe teritoriul Romaniei, Dunarea continua sa fie poluata, sa fie
incorsetata intre diguri si pandita de noi proiecte hidrotehnice, cu
luncile secate si zonele umede devenite in buna parte istorie, cu
meandrele ciuntite si albia modificata pentru a fi senal navigabil,
cu sturionii amenintati cu disparita si viata acvatica pe ansamblu in
declin, traditiile valoroase pe cale de a se pierde si turismul tot
la un nivel doar simbolic, cu exceptia catorva mici zone mai
consacrate, in ciuda declaratiilor sforaitoare a autoritatilor din
ultimele decenii si a numeroaselor proiecte cu gir guvernamental sau
international care nu au dus si spre efecte practice concrete si
durabile.
Au
promis mereu autoritatile romane in ultimele decenii sa refaca, macar
partial, vechea lunca inundabila, esentiala si din punct de vedere
ecologic, dar si pentru controlarea inundatiilor. In ultimii ani am
inregistrat o noua serie de asemenea frumoase declaratii de intentie.
Dar in practica nu doar ca nu au loc renaturari semnificative, dar se
finanteaza refaceri si consolidari de diguri tocmai acolo unde
fluviul incercase sa refaca putin din vechea maretie naturala. Si
culmea ipocriziei, aceste lucrari de "regularizare", prin
definitie antiecologice, au fost finantate in continuare din "Fondul
pentru Mediu", ca putinii bani care au scapat de directionarea
in programul "rabla" sa fie utilizati tot... contra
naturii!
Continua
chiar Delta Dunarii sa fie agresata de proiecte agricole, dezvoltari
imobiliare, braconaj si exploatari nedurabile a resurselor, desi este
un unicat la nivel european care ar putea aduce mari beneficii
Romaniei pe termen lung, inclusiv economice si sociale, daca ar fi
gestionata durabil, nu pradalnic, si daca autoritatile centrale si
locale ar coopera pentru protectia ei in loc sa se razboiasca pentru
profit pe termen scurt in dauna mediului, cum s-a intamplat in mod
repetat in ultimii ani.
Dar
si pe Dunare in amonte de Delta nu este mai bine. Dimpotriva. Parca
nu era suficient impactul negativ de mediu al barajelor Portile de
Fier I si Portile de Fier II, se continua sa se preconizeze noi
baraje in mai multe sectiuni, de exemplu in zona confluentei cu Oltul
sau la Cernavoda, ceea ce ar reduce si mai mult sansele de
supravieturie a sturionilor, carora mare parte din habitat le-a fost
deja distrus prin barajele din amonte. In plus, calitatea apei
Dunarii, oricum intens poluata inclusiv prin incarcarea cu nutrienti,
are nevoie mare de aerare, si transformarea in apa statatoare,
corelat si cu incalzirea globala, amplifica efectele negative.
Se
pare ca nu s-a renuntat nici la proiectul urias de dragari, taieri de
ostroave, realizarea de praguri de fund si inchideri de brate, care
ar distruge ireversibil din punct de vedere ecologic cursul inferior
al Dunarii, ramas ceva mai apropiat de starea naturala. Totul pentru
a "facilita navigatia" si a adapta caracteristicile Dunarii
la conditiile de navigatie de pe Rin, desi intensitatea actuala si
cea preconizata in viitorii ani a traficului naval pe Dunarea
inferioara este redusa, nejustificand proiecte de miliarde de EUR
care mai si dauneaza grav mediului.
Si
pentru turismul nautic, Dunarea ar putea fi o artera importanta. Nu
doar pentru vase de croaziera. Insa regulile de navigatie sunt
nefavorabile si facilitatile pentru ambarcatiuni turistice mici si
medii sunt in continuare practic absente pe o mare parte a Dunarii
romanesti, desi abunda pe portiunile superioare ale Dunarii. Turismul
nautic cu mici ambarcatii are un potential imens prin faptul ca mai
avem sectiuni cvasinaturale de fluviu si pentru ambarcatii turistice
mici nu e nevoie de lucrari de "asigurare a navigabilitatii",
dar dincolo de declaratii, nu se misca nimic semnificativ in aceasta
directie.
Dunarea
ar mai putea fi in Romania si o importanta axa cicloturistica, asa
cum este pe cursul superior, unde sute de mii de biciclisti parcurg
anual Traseul Cicloturistic al Dunarii (DCR), pe malurile ei, parte
din magistrala cicloturistica transeuropeana EuroVelo6 (EV6). Aceasta
ruta celebra este propusa sa continue si in Romania, pana in Delta si
cu final la Constanta, pe baza propunerilor si documentatiilor
elaborate in deceniile trecute de Clubul de Cicloturism "Napoca"
(CCN) si sprijinite de Federatia Biciclistilor din Romania (FBR) si
organizatiile membre ale acesteia, sub egida Federatiei Europene a
Biciclistilor (ECF), iar in Occident exista de principiu un interes
urias de a continua pedalatul de-a lungul DUnarii pana la mare...
Prin
zona Clisurii Dunarii se preconizeaza sa treaca si o alta magistrala
cicloturistica transeuropeana - EuroVelo nr.13 (EV13) care este
Traseul Cicloturistic al fostei Cortine de Fier (ICT - Iron Curtain
Trail), un proiect care beneficiaza de semnificativ sprijin mediatic,
politic si financiar la nivel european si care ar fi o alta
oportunitate de turism durabil pentru Romania.
Doar
ca proiectul de hotarare de guvern care ar permite marcarea acestor
trasee in Romania este de doua decenii in stadiu de promisiune la
nivel ministerial si forma redactata zace sau se "plimba"
de peste 15 ani in / intre sertarele din acelasi minister sau din
ministere diferite, fara a fi adoptat inca, in special din cauza
opozitiei Ministerului Afacerilor Interne, care este evident ca nu
doreste cresterea numarului de biciclisti, si toate proiectele
dedicate DCR / ICT / EV6 si EV13 se blocheaza la faza de documentare
si proiectare, din cauza autoritatilor romane, spre profitul tarilor
de pe malul drept al fluviului, care au un flux crescand de
cicloturisti ce urmeaza Dunarea.
Asa
ca nu putem decat sa repetam mesajul transmis si in trecut: Romania
are Dunare. Multa si inca frumoasa. Si continua sa o ignore sau isi
bate joc de ea. E timpul ca autoritatile centrale, dar si cele locale
riverane sa isi schimbe radical atitudinea practica, nu doar
declarativa, fata de cea care ar trebui sa fie prietena noastra
DUNAREA.
Cluj-Napoca,
29 iunie 2020
Radu
Mititean
director
executiv CCN
