Author: CCN
•6/29/2020 12:44:00 a.m.

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
========================================

ZIUA DUNARII - 29 IUNIE - DOLIU SAU SARBATOARE?

29 Iunie ar trebui sa fie in fiecare an o zi de sarbatoare, si nu doar pentru riverani, ci pentru toti cetatenii si institutiile Romaniei, pentru ca suntem un stat danubian. Este aniversarea semnarii Conventiei Internationale privind Protectia Raului Dunarea (in 1994) si celebrarea valorilor marelui fluviu, ce strabate 4 capitale si 10 tari si are bazinul hidrografic intins in 19 state, fiind cel mai "international" rau de pe mapamond si putand fi un izvor de bunastare si sanatate pentru oameni si mediu daca ar fi tratat cum se cuvine.

Insa, din nefericire, 29 iunie este mai degraba o zi de doliu. Pentru ca, pe teritoriul Romaniei, Dunarea continua sa fie poluata, sa fie incorsetata intre diguri si pandita de noi proiecte hidrotehnice, cu luncile secate si zonele umede devenite in buna parte istorie, cu meandrele ciuntite si albia modificata pentru a fi senal navigabil, cu sturionii amenintati cu disparita si viata acvatica pe ansamblu in declin, traditiile valoroase pe cale de a se pierde si turismul tot la un nivel doar simbolic, cu exceptia catorva mici zone mai consacrate, in ciuda declaratiilor sforaitoare a autoritatilor din ultimele decenii si a numeroaselor proiecte cu gir guvernamental sau international care nu au dus si spre efecte practice concrete si durabile.

Au promis mereu autoritatile romane in ultimele decenii sa refaca, macar partial, vechea lunca inundabila, esentiala si din punct de vedere ecologic, dar si pentru controlarea inundatiilor. In ultimii ani am inregistrat o noua serie de asemenea frumoase declaratii de intentie. Dar in practica nu doar ca nu au loc renaturari semnificative, dar se finanteaza refaceri si consolidari de diguri tocmai acolo unde fluviul incercase sa refaca putin din vechea maretie naturala. Si culmea ipocriziei, aceste lucrari de "regularizare", prin definitie antiecologice, au fost finantate in continuare din "Fondul pentru Mediu", ca putinii bani care au scapat de directionarea in programul "rabla" sa fie utilizati tot... contra naturii!

Continua chiar Delta Dunarii sa fie agresata de proiecte agricole, dezvoltari imobiliare, braconaj si exploatari nedurabile a resurselor, desi este un unicat la nivel european care ar putea aduce mari beneficii Romaniei pe termen lung, inclusiv economice si sociale, daca ar fi gestionata durabil, nu pradalnic, si daca autoritatile centrale si locale ar coopera pentru protectia ei in loc sa se razboiasca pentru profit pe termen scurt in dauna mediului, cum s-a intamplat in mod repetat in ultimii ani.

Dar si pe Dunare in amonte de Delta nu este mai bine. Dimpotriva. Parca nu era suficient impactul negativ de mediu al barajelor Portile de Fier I si Portile de Fier II, se continua sa se preconizeze noi baraje in mai multe sectiuni, de exemplu in zona confluentei cu Oltul sau la Cernavoda, ceea ce ar reduce si mai mult sansele de supravieturie a sturionilor, carora mare parte din habitat le-a fost deja distrus prin barajele din amonte. In plus, calitatea apei Dunarii, oricum intens poluata inclusiv prin incarcarea cu nutrienti, are nevoie mare de aerare, si transformarea in apa statatoare, corelat si cu incalzirea globala, amplifica efectele negative.

Se pare ca nu s-a renuntat nici la proiectul urias de dragari, taieri de ostroave, realizarea de praguri de fund si inchideri de brate, care ar distruge ireversibil din punct de vedere ecologic cursul inferior al Dunarii, ramas ceva mai apropiat de starea naturala. Totul pentru a "facilita navigatia" si a adapta caracteristicile Dunarii la conditiile de navigatie de pe Rin, desi intensitatea actuala si cea preconizata in viitorii ani a traficului naval pe Dunarea inferioara este redusa, nejustificand proiecte de miliarde de EUR care mai si dauneaza grav mediului.

Si pentru turismul nautic, Dunarea ar putea fi o artera importanta. Nu doar pentru vase de croaziera. Insa regulile de navigatie sunt nefavorabile si facilitatile pentru ambarcatiuni turistice mici si medii sunt in continuare practic absente pe o mare parte a Dunarii romanesti, desi abunda pe portiunile superioare ale Dunarii. Turismul nautic cu mici ambarcatii are un potential imens prin faptul ca mai avem sectiuni cvasinaturale de fluviu si pentru ambarcatii turistice mici nu e nevoie de lucrari de "asigurare a navigabilitatii", dar dincolo de declaratii, nu se misca nimic semnificativ in aceasta directie.

Dunarea ar mai putea fi in Romania si o importanta axa cicloturistica, asa cum este pe cursul superior, unde sute de mii de biciclisti parcurg anual Traseul Cicloturistic al Dunarii (DCR), pe malurile ei, parte din magistrala cicloturistica transeuropeana EuroVelo6 (EV6). Aceasta ruta celebra este propusa sa continue si in Romania, pana in Delta si cu final la Constanta, pe baza propunerilor si documentatiilor elaborate in deceniile trecute de Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) si sprijinite de Federatia Biciclistilor din Romania (FBR) si organizatiile membre ale acesteia, sub egida Federatiei Europene a Biciclistilor (ECF), iar in Occident exista de principiu un interes urias de a continua pedalatul de-a lungul DUnarii pana la mare...

Prin zona Clisurii Dunarii se preconizeaza sa treaca si o alta magistrala cicloturistica transeuropeana - EuroVelo nr.13 (EV13) care este Traseul Cicloturistic al fostei Cortine de Fier (ICT - Iron Curtain Trail), un proiect care beneficiaza de semnificativ sprijin mediatic, politic si financiar la nivel european si care ar fi o alta oportunitate de turism durabil pentru Romania.

Doar ca proiectul de hotarare de guvern care ar permite marcarea acestor trasee in Romania este de doua decenii in stadiu de promisiune la nivel ministerial si forma redactata zace sau se "plimba" de peste 15 ani in / intre sertarele din acelasi minister sau din ministere diferite, fara a fi adoptat inca, in special din cauza opozitiei Ministerului Afacerilor Interne, care este evident ca nu doreste cresterea numarului de biciclisti, si toate proiectele dedicate DCR / ICT / EV6 si EV13 se blocheaza la faza de documentare si proiectare, din cauza autoritatilor romane, spre profitul tarilor de pe malul drept al fluviului, care au un flux crescand de cicloturisti ce urmeaza Dunarea.

Asa ca nu putem decat sa repetam mesajul transmis si in trecut: Romania are Dunare. Multa si inca frumoasa. Si continua sa o ignore sau isi bate joc de ea. E timpul ca autoritatile centrale, dar si cele locale riverane sa isi schimbe radical atitudinea practica, nu doar declarativa, fata de cea care ar trebui sa fie prietena noastra DUNAREA.

Cluj-Napoca, 29 iunie 2020

Radu Mititean
director executiv CCN



, , , , |
Bookmark and Share
This entry was posted on 6/29/2020 12:44:00 a.m. and is filed under , , , , . You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.