Postări
•10/05/2025 03:46:00 p.m.
ZIUA MONDIALA A HABITATULUI 2025
Organizatia Natiunilor Unite a desemnat in 1985 prima zi a de luni a lunii octombrie ca ”Zi Mondiala a Habitatului”, care de atunci este marcata la nivel global pentru a atentiona cetatenii, comunitatile si autoritatile asupra dreptului esential la locuinta dar si asupra problematicii tot mai complexe a mediului urban, in care traieste un procent tot mai mare din populatia lumii, si pentru a carui viitor avem cu totii responsabilitatea sa contribuim la configurarea lui intr-un mod durabil.
Tema Zilei Mondiale a Habitatului pentru 2025, marcata pe 6 octombrie, este ” Urban crisis response" . Aceasta tema se concentreaza pe gestiunea multiplelor crize care afecteaza zonele urbane, inclusiv crizele climatice si conflictele militare, toate contribuind la crearea sau mentinerea de inegalitati. Teva vizeaza promovarea abordarilor si solutiilor deja existente pentru o gestiune eficace a situatiilor de criza.
Aceasta editie va pune in lumina solutii sustenabile, scalabile si transformative de relocare urbana ce pot contribui la stabilizarea populatiilor, promovand prosperitatea si coeziunea sociala in beneficiul tuturor. Se va accentua importanta urbanismului si amenajarii teritoriului, inclusiv guvernanta urbana si rolul administratiilor publice locale in solutiile sustenabile de relocare urbana.
Relocarea urbana / "urban displacement" in sensul ei de relocare involuntara / fortata / nedorita de persoanele afectate, este o problema in crestere, constand in mutarea locuitorilor din locuintele sau cartierele lor fara ca ei sa isi fi dorit asta, din cauza presiunilor economice, sociale sau de mediu, incluzand cresterea pretului locuintelor si chiriilor, evacuarile forrtate din locuinte, costurile si timpul necesar mobilitatii, restructurarea urbana ce schimba destinatia zonei sau conditiile de locuire, gentrificarea. Uneori relocarea este directa, prin evacuari fortate, alteori cei in cauza se muta aparent voluntar pentru ca nu isi mai pot permite sa continue sa locuiasca acolo, mutandu-se in zone mai putin favorabile, cu consecinte negative economice, sociale si de sanatate. .
In 2022 populatia globala umana a depasit 8 miliarde, si peste jumatate traiesc in orase, preconizandu-se ca 70% dintre oameni sa traiasca in orase in anul 2050, dar perspectivele nu sunt imbucuratoare, caci la ora actuala dintre ”oraseni” de fapt peste un miliard traiesc in adaposturi improvizate, maghernite, baraci, ”slums” sau alte denumiri ale mizeriei aparent urbane, si se preconizeaza alta doua miliarde in urmatoarele trei decenii.
Nici Romania nu este straina de subdezolvarea urbana si de o alta fata a oraselor decat oaze de pretinsa dezvoltare, sanatate si calitate ridicata a vietii - a se vedea cartierele de baraci cum este ”Pata Rat” din cadrul municipiului Cluj-Napoca pretins oras ”de 5 stele” sau cartierele de blocuri inghesuite cu iz de ghetou din zone nou dezvoltate in Cluj-Napoca si mai ales in asa-zisul ”sat” Floresti cu populatie de peste 70.000 locuitori sau deja peste 100.000 dupa alte surse....
Programul Natiunilor Unite pentru Asezari Umane (agentie specializata a ONU cunoscuta ca UN-HABITAT) este specializata in promovarea dezvoltarii unor medii urbane incluzive, sigure, reziliente si durabile si coordoneaza programele ”Octombrie Urban”, ”Ziua Mondiala a Habitatului” si ”Ziua Mondiala a Oraselor” precum si Noua Agenda Urbana. Patroneaza conferintele mondiale de profil, cea mai recenta fiind Habitat III de la Quito din 17-20 octombrie 2016 (prima editie a fost in 1976 la Vancouver si a doua in 1996 la Istambul).
UN-Habitat este condus de Adunarea Generala, formata din 193 de state membre ONU, care se reuneste o data la patru ani ( sesiunea cea mai recenta a AG a fost in 5-9 iunie 2023 la Nairobi), este activa in 90 de tari si are un plan strategic 2020-2023 si pune accent pe Obiectivul de Dezvoltare Durabila nr. 11 din cadrul ”Agendei 2030” care este dedicat oraselor.
Detalii despre cele de mai sus se pot consulta la :
Orasele din Romania sufera de multe probleme in aceasta perioada - de la cresteri rapide dar nesanatoase si dezechilibrate din punct de vedere urbanistic, ecologic si al mobilitatii urbane, cu grave consecinte asupra calitatii vietii, cum intalnim mai ales in orasele mari, pana la lipsa de infrastructuri minimale ce ar fi trebuit sa existe demult in mediul urban, cum ar fi strazi modernizate, apa curenta si canalizare, transport public, spatii verzi, facilitati de sport, unitati de invatamant si facilitati socioculturale, rare si de calitate modesta mai ales in orase mici sau in zonele periferice si suburbane ale oraselor mari.
Nici Cluj-Napoca nu face exceptie, dimpotriva - de la zone cu sute de constructii ilegal realizate si tolerate iresponsabil de autoritatile locale ( vezi cartierul Valea Fanatelor), cu strazi de pamant si fara trotuare, fara utilitati si fara spatii si servicii publice, pana la zone de favele cum e Pata Rat / ”Dallas”, de la fenomenul ”blocuri intre case” la umflarea indicilor urbanistici pentru terenurile ”cui trebuie” chiar daca un studiu onest de trafic ar fi trebuit sa duca le neaprobarea construirii acelor cladiri de zeci de etaje sau complexe imobiliare de multe sute sau mii de apartamente, de la betonarea unei bune parti din spatiile verzi din oras care existau acum trei decenii pentru a face locuri de parcare, a lati strazi si a indesi cladirile, pana la continuarea betonarii malurilor apelor, nerealizarea unei retele coerente pentru mobilitate nemotorizata si amanarea extinderii prioritizarii transportului public in comun si tolerarea sistematica a stationarii ilegale pe trotuar a autoturismelor, mai ales in zonele ”bune” pentru care Politia Locala pare a avea consemnul sa ”inchida ochii” la incalcarea legislatiei, accentuand perceptia de inegalitate de tratament aplicata locuitorilor orasului.
Cluj-Napoca, 5 octombrie 2025
Radu Mititean
director executiv CCN
