NEVOIA PRIORITIZARII CULOARULUI VERDE-ALBASTRU AL SOMESULUI MIC

Este in plina derulare la nivelul zonei metropolitane clujene elaborarea studiului si planului urbanistic zonal ( PUZ ) pentru culoarul de mobilitate nemotorizata pe axa cursului superior al Somesului Mic, insa daca intre timp se aproba noi PUZ-uri pentru investitii la Somes, care gatuie culoarul verde-albastru prin aprobarea de cladiri, drumuri sau parcari apropiate de apa, pun proiectantii in fata faptului implinit si scopul salutarei initiative nu va mai putea fi atins, fiind oricum greu de identificat solutii fezabile in unele zone unde autoritatile au permis in trecut, din nefericire, sa nu se pastreze un spatiu public si un culoar ecologic intre apa Somesului si diverse constructii.

Proiectul in derulare are la baza parteneriatului incheiat intre municipiul Cluj-Napoca si comunele Gilau, Floresti si Apahida, ca rod al anilor de demersuri de promovare a conceptului de Somes - Culoar Verde-Albastru prin campania sustinuta in comun de o serie de ONG-uri cu preocupari de mediu si dezvoltare durabila - asociatiile miniMASS ( titularii programului Somes Delivery), Societate Organizata Sustenabil (SOS, titularii campaniei Somesul Nostru), Clujul Sustenabil, Clubul de Cicloturism Napoca si cu sustinerea altor organizatii si institutii. Este laudabila deschiderea proiectantilor la dialog cu toti factorii interesati, documentarea detaliata, intalnirile, dezbaterile publice, deplasarile comune pe teren, dar toate aceste eforturi vor fi lipsite de eficienta dorita, daca in perioada urmatoare autoritatile locale avizeaza si aproba planuri urbanistice zonale care nu se coreleaza cu viitorul PUZ pentru Somesul metropolitan si ignora principiile sanatoase aflate la baza realizarii studiului si proiectarii viitorului culoar verde-albastru al Somesului Mic.

Faptul ca sunt in curs de finalizare proiectele de noi planuri urbanistice generale (PUG) pentru comunele Gilau, Floresti si Apahida, ca va trebui sa urmeze si mult-amanata actualizare a PUG Cluj-Napoca si este in faza finala de avizare Planul de Amenajarea Teritoriului judetului Cluj (PATJ) sub egida Consiliului Judetean Cluj si alte documente strategice, constituie o oportunitate unica de a asigura un cadru coerent din punct de vedere al urbanismului si amenajarii teritoriului, pentru urmatoarele decenii, pentru zona de-a lungul Somesului Mic, proiectul de culoar verde-albastru al Somesului fiind perfect concordant cu PATJ si trebuind prevederile lui preluate in / corelate cu cele ale PUG-urilor, incat ca existe o continuitate a naturii si a infrastructurilor de mobilitate nemotorizata si astfel Somesul, de la statutul de zona ignorata sau de lada de gunoi, sa devina un ax central, valoros si atractiv pentru comunitate, sub aspect peisagistic, ecologic, recreativ si de mobilitate.

De aceea, vazand ca se tinde ca in aceasta perioada sa se aprobe, pe sistemul "faptului implinit", noi proiecte de amploare pe malul Somesului care ar aduce prea aproape de apa constructii, cai de comunicatie si parcari pentru autovehicule si ar compromite continuitatea adecvata din punct de vedere ecologic si de mobilitate nemotorizata a viitorului culoar verde-albastru al Somesului, un grup de organizatii ale societatii civile a lansat un apel catre autoritatile locale pentru insituirea unui moratoriu asupra aprobarii de noi planuri urbanistice la Somes pana cand se va aproba PUZ-ul pentru Somes. In acest sens a fost adresata Primariei si Consiliului Local al mun. Cluj-Napoca in 25 octombrie 2023 scrisoarea deschisa redata mai jos, la care sunt invitate in continuare sa adere si alte entitati care impartasesc aceste ingrijorari:

==================

Scrisoare deschisă:

MEDIUL ASOCIATIV CERE PRIORITATE PENTRU

CULOARUL VERDE ALBASTRU AL SOMEȘULUI

În atenția primarului Emil Boc,

Proiectul de amenajare a coridorului de mobilitate urbană sustenabilă (pietonal și velo) de-a lungul râului Someșul Mic între Gilău, Florești, Cluj-Napoca și Apahida este în faza de concept general.

Săptămâna trecută au avut loc mai multe dezbateri pe acest subiect, una în cadrul CIIC - Centrul de Inovare și Imaginație Civică și alta în cadrul evenimentului Someș Delivery Apahida. În ambele dezbateri s-au discutat principii generale de intervenție pentru realizarea continuității ciclo pietonale de-a lungul Someșului și aspecte punctuale legate de fiecare zonă din zona orașului.

Asociațiile MiniMass (Someș Delivery), Societate Organizată Sustenabil (SOS Someșul nostru), Clubul de Cicloturism Napoca, Clujul Sustenabil au pledat pentru proiectul culoarului de mobilitate urbană sustenabilă la Someș de câțiva ani și susțin că acesta ar trebui să fie proiectul prioritar al orașului.

Primarul Emil Boc și-a asumat în declarația sa cererea societății civile: „Ne vom duce cu dezbaterea publică și în Gilău și în Florești și în Apahida. M-am asigurat alături de dumneavoastră că în viziunea urbanistică a acestor localități din zona metropolitană nu vor apărea blocuri în calea acestui culoar verde-albastru, că toți primarii vor respecta ceea ce respectă Clujul, că acest culoar va fi ferit de intervenții urbanistice grosolane care să pună în pericol derularea lui. (...) Reconectarea cu natura trebuie să fie o prioritate majoră a fiecăruia dintre noi și soluțiile urbanistice ale viitorului sunt bazate pe urbanismul verde.(...) PUG-urile acestor Unități Administrative Teritoriale care se află în fază de elaborare țin cont de acest proiect astfel încât proiectul să poată fi implementat cu ușurință și dus după aceea mai departe și spre axa Jucu, Bonțida, Gherla și Dej”.

Problemele de mobilitate sustenabilă pe care actuala propunere pentru Carbochim le aduce au fost relevate de către arhitectul Mircea Munteanu, dar și de alți participanți la dezbatere precum Gheorghe Elkan și Marius Moga. Atât arhitecții implicați în proiectarea culoarului cât și reprezentanții societății civile au subliniat necesitatea de a proteja biodiversitatea Someșului, de a limita traficul auto la râu și au atras atenția asupra riscului ca dezvoltările imobiliare din zona râului să limiteze potențialul proiectului.

Secretarul de stat în cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, Ovidiu Cîmpean, totodată gazdă a dezbaterii, a subliniat că „unul dintre livrabilele acestui contract este Planul Urbanistic Zonal care va reglementa foarte clar regimul de dezvoltare al zonei adiacente râului Someș”.

Având în vedere acest lucru, mediul asociativ local cere amânarea avizării tuturor proiectelor de dezvoltare urbană la Someș până la aprobarea proiectului Culoarului verde-albastru, pentru că doar astfel mobilitatea ciclo pietonală și biodiversitatea Someșului vor avea prioritate. Acest lucru ar înseamna că niciun PUZ pentru dezvoltare imobiliară la Someș să nu fie aprobat înaintea PUZ-ului pentru Culoarul verde-albastru.

Din partea campaniei „Someș, culoar verde-albastru”

Adriana Măgerușan, Someș Delivery

Adi Dohotaru, Societatea Organizată Sustenabil / Someșul nostru

Istvan Szakats, coordonator Clujul Civic

Marius Moga, Someș Delivery și Clujul Sustenabil

Anamaria Georgescu, Clujul Sustenabil

Camelia Gui, Clujul Sustenabil

Marius Mornea, Clujul Sustenabil

Enikő Vincze, Căși sociale ACUM!

George Iulian Zamfir, Căși Sociale ACUM!

Paula Boarță, Căși sociale ACUM!, Someș Delivery

Radu Mititean, Clubul de Cicloturism “Napoca”

==================

ZIUA MONDIALA A HABITATULUI - 2 OCTOMBRIE

Organizatia Natiunilor Unite a desemnat in 1985 prima zi a lunii octombrie ca ”Zi Mondiala a Habitatului”, care de atunci este marcata la nivel global pentru a atentiona cetatenii, comunitatile si autoritatile asupra dreptului esential la locuinta dar si asupra problematicii tot mai complexe a mediului urban, in care traieste un procent tot mai mare din populatia lumii, si pentru a carui viitor avem cu totii responsabilitatea sa contribuim la configurarea lui intr-un mod durabil.

Tema Zilei Mondiale a Habitatului pentru 2023 este ”Resilient urban economies. Cities as drivers of growth and recovery”- un apel la o mobilizare si dialog a categoriilor de cetateni si interese din zonele urbane intr-o perioada in care cresterea economica si calitatea vietii este afectata de criza economica din 2009, de cea generata de pandemia COVID-19 si de actualele conflicte militare si economice cu repercusiuni la nivel mondial, pe viitor OECD preconizand noi socuri economice pentru care orasele trebuie sa fie pregatite, inclusiv prin promovarea de agende verzi, mobilitate durabila si masuri extinse de asigurare a rezilientei.

In 2022 populatia globala umana a depasit 8 miliarde, si peste jumatate traiesc in orase, preconizandu-se ca 70% dintre oameni sa traiasca in orase in anul 2050, dar perspectivele nu sunt imbucuratoare, caci la ora actuala dintre ”oraseni” de fapt peste un miliard traiesc in adaposturi improvizate, maghernite, baraci, ”slums” sau alte denumiri ale mizeriei aparent urbane, si se preconizeaza alta doua miliarde in urmatoarele trei decenii.

Nici Romania nu este straina de subdezolvarea urbana si de o alta fata a oraselor decat oaze de pretinsa dezvoltare, sanatate si calitate ridicata a vietii - a se vedea cartierele de baraci cum este ”Pata Rat” din cadrul municipiului Cluj-Napoca pretins oras ”de 5 stele” sau cartierele de blocuri inghesuite cu iz de ghetou din zone nou dezvoltate in Cluj-Napoca si mai ales in asa-zisul ”sat” Floresti cu populatie de peste 70.000 locuitori sau si mai multi dupa alte surse....

Programul Natiunilor Unite pentru Asezari Umane (agentie specializata a ONU cunoscuta ca UN-HABITAT) este specializata in promovarea dezvoltarii unor medii urbane incluzive, sigure, reziliente si durabile si coordoneaza programele ”Octombrie Urban” , ”Ziua Mondiala a Habitatului” si ”Ziua Mondiala a Oraselor” precum si Noua Agenda Urbana. Patroneaza conferintele mondiale de profil, cea mai recenta fiind Habitat III de la Quito din 17-20 octombrie 2016 ( prima editie a fost in 1976 la Vancouver si a doua in 1996 la Istambul).

UN-Habitat este condus de Adunarea Generala, formata din 193 de state membre ONU, care se reuneste o data la patru ani ( sesiunea cea mai recenta a AG a fost in 5-9 iunie 2023 la Nairobi), este activa in 90 de tari si are un plan strategic 2020-2023 si pune accent pe Obiectivul de Dezvoltare Durabila nr. 11 din cadrul ”Agendei 2030” care este dedicat oraselor.

Detalii despre cele de mai sus se pot consulta la :

https://www.un.org/en/observances/habitat-day

https://unhabitat.org/about-us

https://urbanoctober.unhabitat.org/whd

https://www.un.org/sustainabledevelopment/cities/

https://habitat3.org/the-conference

https://habitat3.org/wp-content/uploads/NUA-English.pdf

Orasele din Romania sufera de multe probleme in aceasta perioada - de la cresteri rapide dar nesanatoase si dezechilibrate din punct de vedere urbanistic, ecologic si al mobilitatii urbane, cu grave consecinte asupra calitatii vietii, cum intalnim mai ales in orasele mari, pana la lipsa de infrastructuri minimale ce ar fi trebuit sa existe demult in mediul urban, cum ar fi strazi modernizate, apa curenta si canalizare, transport public, spatii verzi, facilitati de sport, unitati de invatamant si facilitati socioculturale, rare si de calitate modesta mai ales in orase mici sau in zonele periferice si suburbane ale oraselor mari.

Nici Cluj-Napoca nu face exceptie, dimpotriva - de la zone cu sute de constructii ilegal realizate si tolerate iresponsabil de autoritatile locale ( vezi cartierul Valea Fanatelor), cu strazi de pamant si fara trotuare, fara utilitati si fara spatii si servicii publice, pana la zone de favele cum e Pata Rat / ”Dallas”, de la fenomenul ”blocuri intre case” la umflarea indicilor urbanistici pentru terenurile ”cui trebuie” chiar daca un studiu onest de trafic ar fi trebuit sa duca le neaprobarea construirii acelor cladiri de zeci de etaje sau complexe imobiliare de multe sute sau mii de apartamente, de la betonarea unei bune parti din spatiile verzi din oras care existau acum trei decenii pentru a face locuri de parcare, a lati strazi si a indesi cladirile, pana la continuarea betonarii malurilor apelor, nerealizarea unei retele coerente pentru mobilitate nemotorizata si amanarea extinderii prioritizarii transportului public in comun si tolerarea sistematica a stationarii ilegale pe trotuar a autoturismelor, mai ales in zonele ”bune” pentru care Politia Locala pare a avea consemnul sa ”inchida ochii” la incalcarea legislatiei, accentuand perceptia de inegalitate de tratament aplicata locuitorilor orasului.

Cluj-Napoca, 2 octombrie 2023

Radu Mititean

director executiv CCN

NOUL PUG FLOREȘTI - MOTIVE DE ÎNGRIJORARE

PE LINIE DE APE, PEISAJ ȘI SPAȚII VERZI

Asociația turistică, sporivă, civică și ecologistă Clubul de Cicloturism ”Napoca” (CCN) se implică de trei decenii în probleme de mobilitate și mediu în zona Clujului, axa Gilău-Florești-Cluj-Napoca-Apahida fiind o preocupare prioritară. Faptul că în această perioadă se elaborează noi Planuri Urbanistice Generale (PUG) pentru localitățile de acastă axă, precum și un nou Plan de Amenajare a Teritoriului Județului Cluj (PATJ) face să fim într-o perioadă crucială pentru următoarele decenii.

CCN a studiat, altături de alte structuri membre în ”Consiliul Apei”, documentația pusă în dezbatere publică de Primăria comunei Florești privind noul PUG al acesteia, analizând în special aspectele legate de sau cu impact semnificativ asupra apelor în special și asupra mediului în general. Am ajuns la o serie de concluzii comune și un set de critici și recomandări pe care le vom transmite autorităților și pe care le prezentăm sintetic în continuare.

Astfel, ca o constatare generală, apreciem cu dezamăgire că propunerea de nou PUG nu aduce o abordare a cursurilor de apă adaptată bunelor practici actuale, nu privește Someșul și afluenții săi ca un ecosistem, ca un culoar ecologic și ca un element de valoare peisagistică și de biodiversitate pentru Florești, nu planifică o rețea verde-albastră a localității, nici spații verzi în proximitatea zonelor de locuit. De asemenea, lipsesc măsuri concrete de reducere a riscului de inundații, o problemă foarte acută a localității.

PUG-ul propus pare un document care are ca scop exclusiv sau principal crearea unui cadru normativ pentru perpetuarea dezvoltării imobiliare orientate strict pe maximizarea profitului investitorilor în dauna principiilor urbanistice și de mediu și cu sacrificarea premiselor pentru asigurarea calității locuirii, rezilienței urbane și adaptării la schimbări climatice.

Așteptăm necesarele modifiări și completări ale actualei propuneri de PUG, încât acesta să aducă soluții de ameliorare a situațiilor actuale și un cadru de dezvoltare a Floreștiului pe principii mai sănătoase în viitor. În acest sens, atragem atenția asupra câtorva aspecte esențiale în planificarea localității, enumerate în continuare.

Propunem respectarea principiilor de deschidere a localităților spre cursurile de apă, în sensul asigurării unei accesibilități cât mai facile la Someș și la afluenți pentru locuitori.

Cerem realizarea a cât mai multe amenajări care pot susține activități de sport, loisir și relaxare și ierarhizarea traficului adiacent cursurilor de apă pornind de la traficul automobilistic și traficul greu de marfă, care ar trebui să fie cel mai îndepărtat de râu, urmat de transportul public în comun, apoi spațiul pentru circulația bicicletelor și vehiculelor asimilate lor și, cel mai aproape de râu, spațiul pietonal.

Subliniem necesitatea dezvoltării unei rețele de spații verzi adiacente cursurilor de apă ca element de bază a politicii de deschidere a localităților spre râurile care trec prin actualul intravilan sau prin apropierea lor.

Constatăm că proiectul de PUG prevede un anumit culoar ”verde” pentru Someș, dar lățimea este prea mică. O zonă de protecție la Someș de numai 15 metri lățime limitează potențialul Someșului de a susține cu adevărat un culoar verde albastru, adică un spațiu verde continuu, care să includă nu doar pistă velo și trasee pietonale, dar și zonă ripariană, zone de promenadă, locuri de joacă, spații pentru sport în aer liber, dotări publice etc. Se impune ca PUG-ul să rezerve spații extinse cu destinație verde la Someș și conexiunea dintre acestea trebuie să mențină o lățime generoasă care să asigure și continuitatea ecologică, nu doar posibilitatea de deplasare umană sigură și confortabilă în mod pietonal și biciclistic de la intrarea Someșului Mic pe teritoriul UAT Florești și până la trecerea lui în UAT Cluj-Napoca.

Mai mult, apreciem că întreaga dezvoltare a zonelor din apropierea râului ar trebui să primească o atenție specială, inclusiv prin modul cum se stabilesc unitățile teritoriale de referință (UTR) și normele din Regulamentul Local de Urbanism (RLU) pentru acele UTR. În varianta actuală de proiect. unele UTR-uri din vecinătatea Someșului nu evocă măcar prezența râului ți nu includ nici un fel de limitări, condiționări sau alte cerințe specifice derivate din această amplasare la râu a UTR-ului în cauză. Alte UTR-uri adiacente râului conțin doar trimiteri la viitorul proiect al culoarului de mobilitate metropolitan preconizat a se dezvolta pe axa râului, ceea ce apreciem că este insuficient pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă a culoarului Someșului.

Peisajul natural va avea de suferit inadmisibil de mult dacă ar fi aprobat noul PUG în forma actuală a proiectului. Construirea de locuințe și mutarea a zeci de mii de oameni lângă Pădurea Hoia-Baciu nu pun doar o presiune în plus la adresa mobilității spre și dinspre Cluj-Napoca și o presiune antropică imensă asupra pădurii și pășunii (care trebuie privite ca un ecosistem continuu și eventual spațiu de recreere, de ”evadare” din marea imensă de beton, aproape total lipsită de spații verzi, a Floreșțiului actual), ci distrug unul dintre cele mai frumoase peisaje periurbane din țară, cu vedere la Valea Someșului Mic și Apuseni.

Acest impact peisagistic major a dezvoltărilor preconizate de noul PUG ar putea fi considerat chiar o încălcare a principiilor Conveției Europene a Peisajului, ratificată de România prin Legea 451/2002 și o nesocotire a spiritului Protocolului din 19 iunie 2008 privind conservarea şi utilizarea durabilă a diversităţii biologice şi a diversităţii peisajelor la la Convenţia-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor, ratificat de România prin Legea 137/2010, chiar dacă formal UAT Florești nu este inclusă ci doar adiacentă zonei de aplicare a Convenției Carpatice.

Floreștiul este traversat de mai mulți afluenți ai Someșului Mic, afluenți care alcătuiesc o faptic o rețea verde-albastră a localității, dar care este sunt un adevărat asediu din partea dezvoltării necontrolate sau prost gândite. Această rețea de afluenți este una dintre cheile în managementul riscului la inundații și pot constitui o rețea de spații verzi și trasee pietonale și velo legate la Someșul și la viitorul culoar velo la nivel metropolitan. Prin amenajarea acestor afluenți pe baza de soluții bazate pe natură ele pot aduce un real plus în calitatea locuirii în Florești.

Ploile abundente au dus aproape de fiecare dată la inundații în Florești, de aceea este absolut necesar ca PUG-ul să conțină măsuri de reziliență care să răspundă fenomenelor meteorologice extreme care sunt tot mai frecvente. În acest sens, propunem un Ghid de reducere a riscului de inundații similar cu cel al unor orașe europene. Un exemplu în acest sens poate fi Amsterdam Rainproof. Fiecare UTR din PUG ar trebui să fie completat de reglementări legate de procentul de suprafața verde minimă pe parcelă, legate de procentul de suprafață permeabilă de pe parcelă, reglementări legate de managementul apelor pluviale, rigole, canale de conducere a surplusului de apă, bazine de retenție a apei, acoperișuri verzi etc.

De asemenea, Floreștiul are nevoie de spații verzi publice accesibile (grădini, scuaruri, parcuri) la maximum 15 minute de mers pe jos de orice locuință.

Propunem și o mai bună corelare a noului PUG Florești cu alte proiecte de planificare metropolitană și regională, inclusiv cu proiectul Culoarului verde-albastru al Someșului și cu Planul de Amenajarea Teritoriului Județean (PATJ) care sunt în curs de elaborare sau de pregătire.

În concluzie, alături de celelalte organizații din Consiliul Apei, propunem autorităților locale floreștene, ca beneficiare a proiectului de nou PUG, organizarea unei întâlniri, la care să participe și elaboratorii PUG și Consiliul Județean Cluj, în scopul identificării de posibilități concrete de:

- ameliorare a reglementărilor urbanistice propuse pentru UTR-urile cu „ieșire” la Someș;

- reanalizare a lățimii zonei de protecție a Someșului pe tot traseul lui prin UAT Florești;

- evidențiere în PUG a hărților de risc de inundație pe baza scenariilor și motodologiilor actuale, dar și a variantelor de hărți de inundație în ipoteza accentuării schimbărilor climatice, în sensul accentuării fenomenelor meteo extreme;

- introducere de măsuri mai consistente de prevenire și de reducere a impactului inundațiilor prin abordări bazate în mai mare măsură pe soluții de intercepție și retenție a apelor pluviale, decât pe realizare de diguri sau înălțare a unora existente;

- includere a afluenților Someșului mic într-o rețea protejată de spații verzi și includerea Ghidului redactat de coaliția ”Apele Unite ale României” în anexele PUG-ului, astfel încât aceste cursuri de apă să fie amenajate pe principii de sustenabilitate și reziliență;

- includere în anexele PUG-ului a unui ghid de reducere a riscului la inundații cu măsuri concrete necesare a fi implementate la nivel de parcelă / ansamblu imobiliar sau microcartier nou;

- stabilirea de măsuri ca spațiile verzi existente în Florești să se extindă și să se amelioreze calitativ și să fie interconectate prin culoare verzi, formând o rețea funcțională ecologic și care să și permită utilizatorilor să le folosească în deplasările către zonele de interes, culoarul Someșului putând juca rolul unei axe principale longitudinale pentru această rețea verde-albastră și care să aibă legături atractive cu toată zona nordică a localității.

„Consiliul Apei” este un cadru de cooperare a entităților clujene interesate de gestiunea durabilă a apelor Someșului Mic și promovării proiectului de Someș Culoar Verde-Albastru. Poziția descrisă sintetic mai sus a fost convenită, sub egida „Consiliului Apei”, de Facultatea de Arhitectură și Urbanism a UTCN prin decan conf.dr.arh. Șerban Țigănaș și șef lucrări dr. arh. Adriana Măgerușan, Asociația Societatea Organizată Sustenabil SOS, în cadrul campaniei „Someș, culoar verde albastru” și programului „Cu Apele Curate”, prin președinte Adrian Dohotaru, Asociația miniMASS, ca organizator al ” Someș Delivery”, prin președinte arh. Marius Moga, și asociația turistică, sportivă, civică și ecologistă Clubul de Cicloturism Napoca prin director executiv av.Radu Mititean.

Cluj-Napoca, 28 februarie 2023