21 Septembrie a fost declarata de Parlamentul Romaniei, prin Legea 13/2026, drept "Ziua Muntilor Apuseni". Si cam atat. Caci legea prevede in rest ca "poate" fi marcata de institutii publice si alte entitati prin actiuni si evenimente diverse, excursii tematice si activitati de promovare a producatorilor locali... adica permite cheltuirea unor fonduri publice daca au fost alocate in acest scop. Si mai prevede ca SRR si SRT ca servicii publice de radio si televiziune "pot" produce, difuza sau redifuza materiale care promoveaza activitatile dedicate aceste zile, de parca altfel nu ar putea-o face dace le considera suficient de interesante. Oare asta le lipsea Muntilor Apuseni, inca ceva simbolic?

Apusenii, ca zona montana de altitudine redusa sau medie, intens antropizata in cea mai mare parte, cu sate permanente adesea risipite pe inaltimi si multe gospodarii sezoniere de altitudine prin masive precum Bihor, Gilau-Muntele Mare sau Trascau, cu mari suprafete impadurite, cu zone bogate in resurse minerale, cu intinse zone carstice, cu mari valori naturale geomorfologice si de biodiversitate si valori istorice, etnografice deosebite, cu un potential turistic foarte ridicat dar pe ansamblu putin sau prost valorificat, cu infrastructura deficitara de mobilitate, cu un declin accentuat al activitatilor traditionale pastorale si artizanale, cu depopulare si mari probleme economice si sociale pentru cele mai multe zone, merita mai mult din partea statului roman si a societatii.

Muntii Apuseni sunt o parte foarte valoroasa a Carpatilor romanesti, reprezentand grupa nordica a Carpatilor Occidentali, fiind compusi din masivele Muntele Ses (Plopis), Meses, Padurea Craiului, Bihor-Vladeasa (unii considerandu-le masive separate, si Gaina ca fiind si el distinct), Gilau-Muntele Mare, Trascau, Metaliferi, Zarand si Codu-Moma. Se gasesc din punct de vedere administrativ pe teritoriul a 6 judete (Bihor, Salaj, Cluj, Alba, Hunedoara, Arad) Adapostesc izvoarele unor rauri imporante (Somesul Mic, Crisurile, Ariesul, Barcaul, Ampoiul), vai pitoresti si importante depresiuni intramontane. Cele mai inalte trei varfuri din Muntii Apuseni sunt Cucurbata Mare (1848 sau 1849 metri, in functie de surse, aparand pe unele harti si ca vf. Bihor), Vladeasa (1836 m, unii considerand distinct vf. Vladeasa-Sud), si Muntele Mare (1826 m) si sunt pitoresti, chiar daca nu rivalizeaza ca altitudine sau semetie a formei cu varfurile din Carpatii Occidentali sau Meridionali. Apusenii contin un mare numar de arii naturale protejate, distingandu-se Parcul Natural Apuseni, mii de pesteri, inclusiv cea mai lunga din Romania (pestera Vantului).

Apusenii sunt sub asediul multor factori negativi generati de om. ”Muntaritul”, o activitate traditionala de deplasare temporara a majoritatii locuitorilor unor sate la grupuri de gospodarii sezoniere, la altitudini mai mari si uneori la zeci de km de sat, cu vitele si alte animale, pe perioada verii, este pe cale de disparitie, zeci de ”namase” fiind parasite complet sau mai sunt locuite doar 1-2 ”colibe” dar nu in scopul traditional sau se transforma in sat de vacanta sau baza pentru taietori de lemne. Tot mai multe drumuri vechi se infunda, tot mai putine traditii supravietuiesc valului de ”modernizare" fara a se conserva macar un minim cu rol demonstrativ si istoric, ce ar putea fi foarte bine valorificat turistic.

Dar in schimb in ultimele trei decenii au inflorit exploatarile forestiere intensive facute abuziv, vanatoarea exagerata si braconajul, moda de a distruge raurile de munte prin introducere in conducta pentru microhidrocentrale care nici macar nu sunt eficiente economic pe termen lung, a proliferat agrementul motorizat si asa-zisel forme de ”sport” motorizat cu consecinte negative asupra mediului si turismului, se reiau intentii de a redeschide sau dezvolta noi mari exploatari miniere de suprafata ce ar avea un impact devastator asupra peisajului, starii mediului si perspectivelor turismului (ex. proiectul Rovina) si continua cancerul ecologic numit Rosia-Poieni, se investeste in facilitati pentru schi alpin desi evolutia climei si altitudinea redusa face evident caracterul nefezabil al acestora si lista poate continua.

Insusi Parcul Natural Apuseni, care ar trebui sa fie o ”inima” din punct de vedere ecologic si turistic pentru zona Muntilor Apuseni, in loc sa fie finantat in primul rand de la bugetul national, ca orice entitate de administrare a patrimoniului national (in acest caz cel naturale), este dat in continuare, ca aproape toate celelalte parcuri nationale si naturale ale Romaniei, in responsabilitatea unui operator economic, a carui menire prin efectul legii este obtinerea de profit, si deci oricata bunavointa ar manifesta, dincolo de lipsa resurselor financiare adecvate, este si pus intr-un insurmontabil conflict de interese de tipul ”lupul paznic la oi”, neavand cum sa influenteze semnificativ evolutia zonei in directia unei dezvoltari sustenabile.

Taierile masive de paduri montane in ultimele trei decenii au redus mult varsta medie a arboretelor, incat cu greu sa mai gasesti paduri batrane in zone precum bazinul superior al Somesului Rece, s-a inceput slutirea unor culmi importante prin plasare de eoliene ( vez cazul culmii spre Cucurbata Mica). Se preconizeaza noi mai linii aeriene de inalta tensiune ( LEA Gadalin - Mintia de 400 kV de la nord la sud, peste Apuseni, cu traseu pe considerente de economie de fonduri si ignorarea impactului negativ de mediu). Mocanita de pe Aries a ramas o umbra, functionand simbolic pe cativa kilometri, si altele au disparut sau sunt pe cale de disparitie.

S-au facut sau s-au asfaltat sau se preconizeaza modernizarea de sosele pana in varf de munte, ce umple de noxe si zgomot de motoare zone alta data linistite, pentru ca nu sunt pentru accesul localnicilor la sate situatie pe inaltimi, ci sunt pentru a satisface pofta unora de a urca fara nici un efort pana pe cele mai inalte culmi ale Apusenilor pretinzand ca acesta ar fi ”turism montan”. Se finalizeaza asfalarea completa a soselei care trece din v. SOmesului Cald spre depresiunea Beiusului prin zona Padis, fara a lua masuri pentru gestionarea previzibilului numar enorm de autoturisme care o vor tranzita, desi deja de multi ani zona a sufocata de afluxul automobilistic in lipsa unei minime infrastructuri de gestionare a lui.

Cresc in multe zone case de vacanta, pensiuni si hoteluri infipte abuziv in zone ce erau inca cvasinaturale si departate de localitati, cu extreme halucinante cum a fost incercarea de a crea o megastatiune de mii de locuri de cazare tocmai in zona Padis sau ridicarea de hoteluri de lux pe culmea muntelui Buscat din masivul Muntele Mare. ”Eternitul” - continand cancerigenul azbociment - umple inca acoperisurile care erau candva de tigla sau sindrila, sarma si plasa metalica inlocuieste tot mai mult gardurile de lemn si numeri pe degete oamenii care mai stiu sa faca un tulnic sau un ciubar.

Depinde de noi toti ca in viitor 21 Septembrie sa devina o zi care sa merite a fi una de sarbatoare, nu una de comemorare a Muntilor Apuseni asa cum ii stiam.

Cluj-Napoca, 20 septembrie 2026

Radu Mititean

director executiv CCN