Postări
•9/13/2016 11:12:00 p.m.
Asociatia turistica sportiva
civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM
"NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133
ap.18
400457 Cluj-Napoca web:
www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail:
office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 /
A / 1992
========================================
GANDURI DE ZIUA
MUNTELUI
14
Septembrie a fost declarata de Guvernul Romaniei in 2002 ca fiind "Ziua
Muntelui", urmand a fi sarbatorita in fiecare an prin manifestari speciale
- conferinte, seminarii, expozitii, schimburi de experienta, loturi
demonstrative, mese rotunde. Doar ca s-a uitat repede, ca de multe alte
initiative. HG 715 / 2002 care instituia aceasta sarbatoare a fot emisa in
contextul Anului International al Muntelui, pe care Romanai s-a trezis sa il
marcheze simbolic spre finalul sau, desi o treime din tara noastra este munte
si Carpatii ar trebui sa fie un element central in politicile publice ale
statului roman si in constiinta locuitorilor.
Data
de 14 septembrie a fost aleasa ca fiind data traditionala a incheierii pasunatului
anual in Carpatii Romaniei. O activitate milenara care dispare pas cu pas, sub
ochii practic nepasatori ai autoritatilor si ai intregii societati, tot mai
multe stane fiind parasite, tot mai multe plaiuri infundandu-se, tot mai putini
ciobani meritandu-si numele si renumele de odinioara si tot mai putine traditii
supravietuind valului de asa-zisa "modernizare" care a facut si
transhumanta tehnic aproape imposibila desi alte tari regreta ca au distrus-o
si incearca sa valorifice macar turistic istoria acelui fenomen candva
omniprezent.
Ziua
Muntelui ar trebui sa fie o sarbatoare si o ocazie de celebrare si promovare a
mediului montan ca oportunitate si model de dezvoltare sustenabila, dar din
pacate in Romania ar trebui sa fie mai degraba o zi de doliu si de
constientizare a starii de pericol, dar si de mobilizare in apararea a ceea ce
mai este inca natura carpatina, aflata sub asediul omului.
In
Carpatii romanesti se adaposteste o imensa varietate peisagistica si o
biodiversitate impresionanta. Ei cuprindeau foarte de curand cel mai mare
peisaj forestier intact din zona temperata a Europei, sunt gazda celei mai mari
populatii de carnivore mari din UE - mii de ursi, lupi si rasi in conditiile in
care cele mai multe state europene nu mai au niciunul, sunt izvor de bogatii
materiale, vatra de civilizatie, model de convietuire armonioasa om-natura timp
de multe secole...
Doar
ca, in loc sa tratam Carpatii cu grija cuvenita, taiem padurile montane intr-un
ritm ametitor in ultimele doua decenii, le slutim culmile cu eoliene, noi linii
de inalta tensiune, sosele pana in varf de munte, vile si hoteluri infipte
criminal in zone alpine ce erau inca cvasinaturale, tot mai multe mijloace de
transport pe cablu si mii de antene GSM, exploatari miniere de suprafata de
mari dimensiuni si microhidrocentrale care seaca raurile de munte care au
scapat de furia hidrotehnista a anilor 70 ai secolului trecut.
Salasele
sezoniere devin treptat ruine, multe catune sunt parasite, azbocimentul a
inlocuit sindrila pe acoperisuri, sarma ghimpata inlocuieste tot mai mult
gardurile de lemn si numeri pe degete oamenii care mai stiu sa faca un tulnic,
un ciubar, o cerga...
Mare
parte din parcurile nationale si naturale din Carpati au ajuns sa fie
administrate de operatori economici, a caror rol prin definitie este sa faca
bani cat mai multi, nu sa maximizeze rolul lor ecologic si educativ. In schimb
legislatia tembela actuala nu interzice accesul motorizat in natura montana in
scop recreativ, in schimb prohibeste total in cea mai mare parte din Carpati
turismul activ si sportul montan nemotorizat, interzicand accesul in scop
recreativ pe jos, pe bicicleta, calare sau pe schiuri unde nu este traseu sau
zona special marcata in acest sens...
Pentru
traseele de turism pedestru, fondurile pentru marcaje ar trebui asigurate,
conform legii, de Consiliile Judetene, dar majoritatea aloca aproape zero.
Pentru marcarea de trasee pentru alte tipuri de turism nemotorizat montan
lipseste in continuare cadrul legal, si tot in vid legislativ sunt si traseele
de alpinism si escalada, in schimb apar odioase fieratanii numite "via
ferrata" si in schimb speoturismul este aproape total blocat, nu insa si
accesul pe munte cu masini de teren, ATV-uri, motociclete enduro,
motodeltaplane si motoparapante, snowmobile si barci cu motor pe lacuri...
A
continua in aceasta directie si in acest ritm poate face ca in unul sau doua
decenii sa admiram natura carpatina mai mult prin albume de poze vechi, sa
plecam dintre betoanele oraselor pentru a vizita betoanele muntilor, sa vedem
animalele montane doar la gradina zoologica sau impaiate prin pensiuni de prost
gust si sa vedem rauri adevarate de munte doar prin filme documentare sau prin
tari care nu si-au batut joc de muntii lor.
Depinde
de noi toti ca in viitor 14 Septembrie sa devina in Romania o zi de sarbatoare,
nu una de comemorare a Muntilor.
Cluj-Napoca, 13 septembrie
2016
Radu Mititean
director executiv CCN
