Postări
•9/14/2018 12:17:00 a.m.
Asociatia
turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL
DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str.
Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457
Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel.
0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF:
5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
========================================
GANDURI
DE ZIUA MUNTELUI
14
Septembrie a fost declarata de Guvernul Romaniei in 2002 ca fiind
"Ziua Muntelui", urmand a fi sarbatorita in fiecare an prin
manifestari speciale - conferinte, seminarii, expozitii, schimburi de
experienta, loturi demonstrative, mese rotunde. Doar ca s-a uitat
repede, ca de multe alte initiative. HG 715 / 2002 care instituia
aceasta sarbatoare a fot emisa in contextul Anului International al
Muntelui, pe care Romanai s-a trezis sa il marcheze simbolic spre
finalul sau, desi o treime din tara noastra este munte si Carpatii ar
trebui sa fie un element central in politicile publice ale statului
roman si in constiinta locuitorilor.
Data
de 14 septembrie a fost aleasa ca fiind data traditionala a
incheierii pasunatului anual in Carpatii Romaniei. O activitate
milenara care dispare pas cu pas, sub ochii practic nepasatori ai
autoritatilor si ai intregii societati, tot mai multe stane fiind
parasite, tot mai multe plaiuri infundandu-se, tot mai putini ciobani
meritandu-si numele si renumele de odinioara si tot mai putine
traditii supravietuind valului de asa-zisa "modernizare"
care a facut si transhumanta tehnic aproape imposibila desi alte tari
regreta ca au distrus-o si incearca sa valorifice macar turistic
istoria acelui fenomen candva omniprezent.
Ziua
Muntelui ar trebui sa fie o sarbatoare si o ocazie de celebrare si
promovare a mediului montan ca oportunitate si model de dezvoltare
sustenabila, dar din pacate in Romania ar trebui sa fie mai degraba o
zi de doliu si de constientizare a starii de pericol, dar si de
mobilizare in apararea a ceea ce mai este inca natura carpatina,
aflata sub asediul omului.
In
Carpatii romanesti se adaposteste o imensa varietate peisagistica si
o biodiversitate impresionanta. Ei cuprindeau foarte de curand cel
mai mare peisaj forestier intact din zona temperata a Europei, sunt
gazda celei mai mari populatii de carnivore mari din UE - mii de
ursi, lupi si rasi in conditiile in care cele mai multe state
europene nu mai au niciunul, sunt izvor de bogatii materiale, vatra
de civilizatie, model de convietuire armonioasa om-natura timp de
multe secole...
Doar
ca, in loc sa tratam Carpatii cu grija cuvenita, taiem padurile
montane intr-un ritm ametitor in ultimele doua decenii, le slutim
culmile cu eoliene, noi linii de inalta tensiune, sosele pana in varf
de munte, vile si hoteluri infipte criminal in zone alpine ce erau
inca cvasinaturale, tot mai multe mijloace de transport pe cablu si
mii de antene GSM, exploatari miniere de suprafata de mari dimensiuni
si microhidrocentrale care seaca raurile de munte care au scapat de
furia hidrotehnista a anilor 70 ai secolului trecut.
Salasele
sezoniere devin treptat ruine, multe catune sunt parasite,
azbocimentul a inlocuit sindrila pe acoperisuri, sarma ghimpata
inlocuieste tot mai mult gardurile de lemn si numeri pe degete
oamenii care mai stiu sa faca un tulnic, un ciubar, o cerga...
Mare
parte din parcurile nationale si naturale din Carpati au ajuns sa fie
administrate de operatori economici, a caror rol prin definitie este
sa faca bani cat mai multi, nu sa maximizeze rolul lor ecologic si
educativ. In schimb legislatia tembela actuala nu interzice accesul
motorizat in natura montana in scop recreativ, in schimb prohibeste
total in cea mai mare parte din Carpati turismul activ si sportul
montan nemotorizat, interzicand accesul in scop recreativ pe jos, pe
bicicleta, calare sau pe schiuri unde nu este traseu sau zona special
marcata in acest sens...
Pentru
traseele de turism pedestru, fondurile pentru marcaje ar trebui
asigurate, conform legii, de Consiliile Judetene, dar majoritatea
aloca aproape zero. Pentru marcarea de trasee pentru alte tipuri de
turism nemotorizat montan lipseste in continuare cadrul legal, si tot
in vid legislativ sunt si traseele de alpinism si escalada, in schimb
apar odioase fieratanii numite "via ferrata" si in schimb
speoturismul este aproape total blocat, nu insa si accesul pe munte
cu masini de teren, ATV-uri, motociclete enduro, motodeltaplane si
motoparapante, snowmobile si barci cu motor pe lacuri...
A
continua in aceasta directie si in acest ritm poate face ca in unul
sau doua decenii sa admiram natura carpatina mai mult prin albume de
poze vechi, sa plecam dintre betoanele oraselor pentru a vizita
betoanele muntilor, sa vedem animalele montane doar la gradina
zoologica sau impaiate prin pensiuni de prost gust si sa vedem rauri
adevarate de munte doar prin filme documentare sau prin tari care nu
si-au batut joc de muntii lor.
Depinde
de noi toti ca in viitor 14 Septembrie sa devina in Romania o zi de
sarbatoare, nu una de comemorare a Muntilor.
Cluj-Napoca,
14 septembrie 2018
Radu
Mititean
director
executiv CCN
