Author: CCN
•7/25/2019 01:58:00 a.m.
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
=================================

BICICLETE IN PARKINGURILE DIN CARTIERE
- luare de pozitie fata de proiectul Primariei clujene -

Primaria Municipiului Cluj-Napoca a pus in consultare publica un proiect de Hotarare de Consiliu Local de modificare a Regulamentului de utilizare a Parkingurilor construite de Primarie in cartiere, ca urmare a intentiei de a amenaja pe viitor in aceste parkinguri si rastele pentru parcarea bicicletelor. Clubul de Cicloturism Napoca (CCN) solicita de peste doua decenii realizarea de facilitati de parcare a bicicletelor in cartiere si saluta aceasta prima initiativa a Primariei, dar considera ca e un pas insignifiant cantitativ iar proiectul de regulament trebuie imbunatatit calitativ.

Astfel, a fost publicat la adresa https://primariaclujnapoca.ro/cetateni/dezbatere-publica/modificarea-regulamentului-de-exploatare-a-parkingurilor-din-cartierele-municipiului-cluj-napoca/ proiectul de HCL ”privind aprobarea modificării și completării Anexei la Hotărârea nr. 238/2010 (aprobarea Regulamentului de exploatare a parkingurilor din cartierele municipiului Cluj-Napoca situate pe domeniul public, edificate din fondurile municipalității), astfel cum a fost modificată prin Hotărârea nr. 473/2011” inclusiv noua forma propusa pentru Regulament:
si se precizeaza ca pana in 5 august 2019, publicul poate face observatii si propuneri.

CCN a solicitat în temeiul Legii 52 / 2003 organizarea unei dezbateri publice pe tema acestui proiect de HCL, dezbatere care sa fie anuntată din timp in mod public si plasată intr-un inteval orar si o locatie usor accesibila cetățenilor. Apreciem ca, fiind un subiect in premiera la Cluj-Napoca, era de dorit ca Primaria sa organizeze din proprie initiativa o dezbatere publica pe aceasta tema si aspecte conexe.

Am formulat o serie de observatii si comentarii generale si punctuale la proiect. Am aratat ca are unele texte neclare, ce trebuie reformulate. Am argumentat ca nu se justifica cerinta ca abonatul sa detina bicicleta sa cu titlu de proprietar si sa dovedeasca acest fapt cu acte justificative. Am aratat ca pretentia ca Serviciul de Parcari care opereaza parkingul sa nu aiba niciun fel de raspundere in situatiile de furt, distrugere sau vandalizare este ilegala, si ca ridica semne de intrebare cerinta ca in parkinguri biciclistii sa de deplaseze pe jos, ca pietoni, impingandu-si bicicletele si cea care interzice accesul copiilor sub 14 ani neinsotiti.

Am aratat si ca tariful anual propus de 50 lei / bicicletă este decent, insa este revoltator ca pentru un autoturism, care ocupa un spatiu pe care ar putea parca 10 biciclete, se cere doar 110 lei / an adica mai putin de 10 lei pe luna, în condițiile în care municipalitatea declară că dorește promovarea mobilității urbane durabile și deci descurajarea automobilelor. In plus se face și o gravă distorsiune a pieței, descurajând eventualii investitori privați, si este o utilizare ineficienta si discriminatorie a banului public, pentru ca asa recuperarea costului respectivelor parkinguri necesita cel putin un secol, iar clujenii sunt pusi sa subvenționeze practic masiv acel procent dintre ei care parchează în parkingurile Primăriei la preț derizoriu.

De asemenea, am reamintit Primariei problemele de fond, si anume ca parcarea bicicletelor este și ea o problemă spinoasă peste tot în Cluj-Napoca, nu doar deplasarea pe bicicletă. Iar municipalitatea a făcut până acum foarte puțin ( cantitativ și calitativ) în zona centrală și pericentrală și practic nimic în cartiere, unde în schimb a făcut zeci de mii de locuri de parcare pentru autoturisme și continuă la scară mare aceste demersuri, deși ele sunt contrare promovării unei mobilități urbane durabile și continuă și să reducă din spațiile verzi existente.

Am aratat ca in mod normal ar trebui amenajate rastele acoperite de biciclete, unele închise și securizate (pentru biciclete de valoare mai mare) lângă fiecare acces în scară de bloc sau în cel mai rău caz lângă fiecare bloc, pentru multe mii de biciclete în total, cu reducerea treptată a locurilor de parcare pentru autoturisme și creșterea tarifelor pentru cele rămase, transformarea în parcări cu plată orară sau abonament a tuturor spațiilor publice unde se consideră că se poate tolera în continuare staționarea autoturismelor și aplicarea în rest cu strictețe a interdicției de staționare, în cadrul unui program gradual eșalonat până în 2030, corelat cu lățirea trotuarelor și aleilor, accesibilizarea lor pentru persoanele cu mobilitate redusă sau deficiențe de vedere, realizarea de infrastructură adecvată pentru circulația bicicletelor și o mărire puternică a ofertei cantitative și calitative de transport public în comun, ca să existe pentru majoritatea locuitorilor Clujului alternative viabile la mobilitatea automobilistică.

Opinam ca ce se propune acum de catre Primarie - ca rastele de biciclete în parkingurile ei din cartiere- este în principiu binevenit, dar este ceva mai degrabă simbolic, de imagine și comunicare, insa fara impact practic sesizabil asupra mobilității urbane. La fel ca în cazul proiectului ClujBike, rămas la câteva sute de biciclete la un oraș de sute de mii de locuitori. Sunt niste ”picături în ocean”, valoroase doar mediatic, educativ și politic. Or, Clujul are nevoie de pasi hotarati, pe scara larga, nu de proiecte-piolot care pot deservi doar un procent infim din multele zeci de mii de existenti sau potentiali biciclisti care au probleme in a-si parca bicicleta in cartiere.

Este de subliniat faptul ca parcaje publice adecvate de biciclete in cartiere sunt solicitate Primariei nu doar de CCN ci si de alte organizatii sau grupuri ad-hoc de initiativa, cum este de exemplu recent lansata petitie online pe care o apreciem si a carei semnare de catre cat mai multi cetateni o incurajam:

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN) militeaza de peste 25 de ani pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos, rezultand o dezvoltare durabila a societatii. In calitate de organizaţie de biciclişti si de ONG de mediu cu preocupări speciale în domeniul mobilităţii durabile, a formulat in repetate randuri observatii si propuneri in acest domeniu si a participat la dezbateri publice pe aceasta tema, demersurile ei fiind insa pana acum ignorate de autoritatile locale, astfel ca ne bucuram ca subiectul parcarii bicicletelor in cartiere este in sfarsit in atentia edililor.

De asemenea, CCN saluta faptul ca, după multi ani de nerespectare de catre municipalitate a obligatiei de a ne transmite din oficiu spre consultare aceste proiecte de acte normative (fiind de peste 15 ani declarati si inregistrati ca parte interesata conform prevederilor Legii 52 / 2003 privind transparenta decizionala in administratia publica) acum proiectul ne-a fost semnalat și din oficiu de catre Primarie, ceea ce este un semnal pozitiv pentru o normalizare a colaborarii autoritatilor cu societatea civila.

Cluj-Napoca, 25 iulie 2019

RADU MITITEAN
director executiv CCN


ANEXA:
Memoriu CCN catre Primaria si Consiliul Local Cluj-Napoca
===========================================

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992

Nr.D1907035 /24.07.2019

Către: PRIMĂRIA si CONSILIUL LOCAL al MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA
în atenţia d-lui primar Emil Boc

Subiect: SOLICITARE DEZBATERE PUBLICA şi OBSERVAŢII cu privire la
PROIECT HCL privind modificare HCL 238/2010 - Regulament parkinguri
conform Legii 52 / 2003

Subscrisa Asociatia turistica sportiva civica si ecologista CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN), persoana juridica romana de drept privat cu scop nelucrativ, infiintata la 03.06.1992, cu sediul in Cluj-Napoca, str. Septimiu Albini nr.133 ap.18, cu cod de inregistrare fiscala 5800675 si inscrisa la Ministerul Justitiei in Registrul National ONG la pozitia 3561 / A / 1992, legal reprezentata prin director executiv av. Radu Mititean,

In calitate de ONG de mediu cu preocupări speciale în domeniul mobilităţii durabile şi de organizaţie de biciclişti, parte interesata in problema HCL normative de mediu sau cu influenta in probleme de mediu şi mobilitate urbană, si care de-a lungul anilor am formulat in repetate randuri observatii si propuneri in acest domeniu si am participat la dezbateri publice pe aceasta tema,

Afland de pe site-ul www.primariaclujnapoca.ro si ulterior si prin e-mail trimis de Primarie de proiectul de HCL privind privind aprobarea modificării și completării Anexei la Hotărârea nr. 238/2010 (aprobarea Regulamentului de exploatare a parkingurilor din cartierele municipiului Cluj-Napoca situate pe domeniul public, edificate din fondurile municipalității), astfel cum a fost modificată prin Hotărârea nr. 473/2011,

Proiect anunțat ca fiind în consultare publică în perioada 23 iulie - 5 august 2019, urmând apoi să fie supus adoptării de către Consiliul Local, fiind publicat la adresa: https://primariaclujnapoca.ro/cetateni/dezbatere-publica/modificarea-regulamentului-de-exploatare-a-parkingurilor-din-cartierele-municipiului-cluj-napoca/ iar proiectul de HCL propriu-zis la https://files.primariaclujnapoca.ro/2019/07/23/201907231042-2.pdf si Regulamentul in forma nou propusa, la https://files.primariaclujnapoca.ro/2019/07/23/201907231042-3.pdf

Constatand cu satisfacție că, după multi ani de nerespectare de catre municipaliate a obligatiei de a ne transmite din oficiu spre consultare aceste proiecte de acte normative, fiind de peste 15 ani declarati si inregistrati ca parte interesata conform prevederilor art.7 alin.(1) din Legea 52 / 2003 privind transparenta decizionala in administratia publica, republicată, acum proiectul ne-a fost semnalat și din oficiu,

Formulăm conform art. 7 alin. (4) și următoarele din Legea 52 / 2003, următoarele propuneri, sugestii și opinii:

1. Ref. art. 20 - cerința de a fi proprietar de bicicletă

Se precizează că una dintre condiții este ca solicitantul să aibă în proprietate o bicicletă, nefiind din formulare foarte clar dacă e un criteriu de prioritate sau eliminatoriu. Dacă este de prioritate, nu eliminatoriu, cum se conciliază cu precizarea că atribuirea se face în ordinea depunerii cererii? Ordinea depunerii operează doar pentru a departaja petenții din fiecare categorie și subcategorie, rangul I de prioritate fiind pentru cei care și locuiesc în apropiere și sunt și propritari, și ultimul cei care locuiesc mai departe și dețin biciclete cu alt titlu decât de proprietate? Care criteriu de prioritate prevalează - proximitatea sau proprietatea? Apreciem că textul art.20 ar trebui reformulat pentru mai mare claritate.

Considerăm că oricum este discutabilă cerința ca titlul juridic asupra ei să fie unul de proprietate, chiar și când ar fi doar un criteriu de prioritate. De ce ar fi mai puțin îndreptățiți ci care folosesc pe termen lung o bicicletă pe care o dețin cu alt titlu, de exemplu de leasing, comodat sau închiriere?

2. Ref. art. 23 și art. 27 teza finală - cerința de a dovedi calitatea de proprietar de bicicletă

Art.23 prevede anexarea la cerere a unui document justificativ / declarație pe proprie răspundere privind calitatea de proprietar la unei biciclete pentru care se solicită locul de parcare.

Considerăm că această cerință ar trebui îndeplinită prin inserarea în cererea adresată de doritori serviciului de profil a unui scurt paragraf cu valoare de declarație pe proprie răspundere privind îndeplinirea acelei condiții fără alte detalii și formalități, pentru că oricum este ceva neverificabil practic.

Astfel, pe de o parte, bicicleta este un echipament modular, fiind o practică curentă de a schimba periodic, uneori chiar de mai multe ori pe lună, șaua, anvelopele sau roțile cu totul, de a monta sau demonta diverse accesorii de exemplu portbagaj sau aripi, chiar de a vopsi cadrul etc. neexistând un sistem de evidență sau identificare care să facă tehnic fezabilă o identificare concretă și verificabilă practica a acesteia.

Iar, pe de altă parte, bicicleta fiind un bun mobil nesupus unui sistem special de evidență ( cum este de exemplu cazul autovehiculelor) operează prezumția legală dublă că cine o stăpânește este posesor și că posesorul este proprietar, astfel că sunt practic inutile documentele justificative și deci nu este legitim a se solicita dovedirea proprietății cu vreun înscris de tip contract de vânzare, factură sau alt asemenea document, căci posesia de bună-credință valorează titlu de proprietate. În acest sens, Codul Civil prevede la art. 919 intitulat „Prezumția de posesie şi prezumția de proprietate” că „(1) Până la proba contrară, acela care stăpânește bunul este prezumat posesor.” și „(3) Până la proba contrară, posesorul este considerat proprietar, cu excepția imobilelor înscrise în cartea funciară.” iar la art. 922 intitulat „Viciile posesiei” se prevede că „(1) În afara situațiilor prevăzute de lege, nu poate produce efecte juridice decât posesia utilă.” dar că „(2) Nu este utilă posesia discontinuă, tulburată sau clandestină. Până la proba contrară, posesia este prezumată a fi utilă.” Mai mult, în secțiunea intitulată sugestiv „Dobândirea proprietății mobiliare prin posesia de bună-credință”, Codul Civil prevede la art. 935 referitor la „Prezumția de titlu de proprietate” că „Oricine se află la un moment dat în posesia unui bun mobil este prezumat că are un titlu de dobândire a dreptului de proprietate asupra bunului.” și la art. 936 referitor la „Opozabilitatea față de terți” că „cu excepția cazurilor prevăzute de lege, posesia de bună-credință a bunului mobil asigură opozabilitatea față de terți a actelor juridice constitutive sau translative de drepturi reale”.

3. Ref. art. 25 - nivelul tarifului anual de 50 lei / bicicletă

Se precizează că, începând cu 2019, tariful va fi de 50 lei / an / bicicletă.

În condițiile în care pentru un autoturism tariful este de numai 110 lei / an (conform art.11 din proiectul de Regulament) și având în vedere că pe spațiul alocat parcării unui autoturism se poate amenaja parcare pentru 10 biciclete, este un raport revoltător între cele două tarife, ce nu poate fi acceptat și trebuie radical modificat. Nu este prea mare cel pentru biciclete, ci infim cel pentru autoturisme, în condițiile în care municipalitatea declară că dorește promovarea mobilității urbane durabile și deci descurajarea mobilității automobilistice.

Prin asemenea facilități se subvenționează masiv și imoral dacă nu chiar și ilegal deținerea de autoturisme, din moment ce parcarea într-un parking acoperit costă mai puțin de 10 lei / lună, și prin aceasta se face și o gravă distorsiune a pieței, descurajând eventualii investitori privați. Prețul pentru parcarea autoturismelor ar trebui să fie mult mai mare și să nu se mai tolereze nicio staționare neplatită pe spațiul public, chiar și unde ar putea fi legal permisă conform legislației rutiere ! Altminteri declarațiile municipalității privind dorința de a nu mai încuraja mobilitatea automobilistică rămân la stadiul de vorbe contrazise masiv de fapte, pentru că a asigura parcări derizoriu de ieftine are un efect economic de subvenționare masivă a circulației cu autoturismul, în condițiile în care costul parcării ar trebui pe spațiul public ar trebui să reprezinte un procent mare din costurile lunare de deținere / utilizare a unui autoturism, comparabile cu cele de combustibil, pentru a se produce efectul necesare de descurajare și a se ajunge la trendul dorit, de reducere treptată a gradului de motorizare individuală, care acum din datele statistice pare în continuare în creștere. Cererea foarte mare de locuri de parcare în cartiere ar fi o oportunitate și comercială pentru municipalitate, dar la asemenea tarife derizorii ne putem întreba în câți ani ar urma să se recupereze constul respectivelor parkinguri? De ce clujenii să subvenționeze practic masiv acel procent dintre ei care parchează în parkingurile Primăriei la preț derizoriu?

4. Ref. art. 29 - declarația de nerăspundere a SPILAP

Prin art. 29, serviciul de specialitate al Primăriei dorește să își decline orice răspundere pentru eventuale furturi, distrugeri sau vandalizări ale bicicletelor parcate în acele parkinguri.

Regulamentul trebuie considerat un contract de adeziune, pentru prestarea unor servicii contra cost, cu caracter economic, astfel că sunt incidente prevederile Codului Civil și legislației de protecția consumatorului, chiar dacă Primăria pretinde că nu ar fi o activitate economică. Chiar dacă nu ar fi aplicabilă legislația de protecția consumatorului ( deși în opinia noastră este, și asta ar trebui să se reflecte și fiscal), Codul Civil prevede oricum că nu sunt valide asemenea clauze de exonerare totală de răspundere, cel puțin nu în cazurile în care forma de vinovăție este intenția sau culpa gravă. Este de înțeles că nu sunt propriu-zis păzite acele parkinguri, dar din proiect reiese că accesul în spațiul de parcare biciclete va fi unul controlat cu mijloace tehnice, nu liber oricărei persoane, iar la costul foarte mic al instalării și operării unui sistem de supraveghere video raportat la costul unui parking, raportat și la sutele de camere video de supraveghere operate de Primărie în diverse puncte din oraș, ar fi firesc ca spațiile de parcare biciclete să beneficieze de supraveghere video și să se poată documenta eventuale activități de efracție, distrugere sau vandalizare iar o eventuală defectare a sistemului de control acces ( cu card ) să se remedieze rapid. Dacă asemenea minime diligențe nu sunt depuse de SPILAP ar trebui să i se atragă răspunderea juridică contractuală și să răspundă civil proporțional cu procentul de culpă în producerea furtului, distrugerii sau vandalizării. Justiția cel mai probabil va cenzura în caz de litigiu întinderea acelei clauze dacă HCL va fi adoptat în forma propusă.

5. Ref. art. 30 - circulația bicicletelor în parkinguri
Se prevede că circulația bicicletelor în parking se va face pe accesul pietonal, fiind obligatorie descălecarea și împingerea bicicletei. Pe de altă parte se face referire la OUG 195 / 2002, care însă califică bicicleta ca vehicul și deci accesul și deplasarea ei în parking ar trebui să urmeze calea pentru vehicule sau una specială, nicidecum una la comun cu pietonii. Cât de deranjantă practic ar fi această cerință pentru utilizatorii bicicletei depinde desigur major de amplasarea zonei de parcări de biciclete. Dacă e la parte imediat după inrarea în parking pe calea de acces pietonal și nu sunt uși de deschis prin împinge, cerința poate fi rezonabilă. Proiectul de regulament nu atinge acest aspect, dar ar trebui să facă obiectul unei reglementări adoptate numai după adecvată dezbatere publică și cu respectarea bunlor practici în domeniu pe plan internațional.

6. Ref. art. 30 - interzicerea accesului minorilor sub 14 ani
Se prevede interzicerea accesului minorilor sub 14 ani neînsoțiți de o persoană majoră. Ne întrebăm care poate fi rațiunea acestei bizare interdicții. Sugerăm eliminarea ei, atât din cauza nejustificării obiective, cât și din cauza semnalului negativ pe care îl dă la adresa mobilității urbane nemotorizate pentru copii.

7. Observații de fond cu privire la problema parcării bicicletelor în cartiere în spațiu public:

Parcarea bicicletelor este și ea o problemă spinoasă în Cluj-Napoca, nu doar deplasarea pe bicicletă. Iar municipalitatea a făcut până acum foarte puțin ( cantitativ și calitativ) în zona centrală și pericentrală și practic nimic în cartiere, unde în schimb a făcut zeci de mii de locuri de parcare pentru autoturisme și continuă la scară mare aceste demersuri, deși ele sunt contrare promovării unei mobilități urbane durabile și continuă și să reducă din spațiile verzi existente.

În mod normal ar trebui amenajate lângă fiecare acces în scară de bloc sau în cel mai rău caz lângă fiecare bloc rastele acoperite de biciclete, unele închise și securizate (pentru biciclete de valoare mai mare), pentru mii de biciclete în total, cu reducerea treptată a locurilor de parcare pentru autoturisme și creșterea tarifelor pentru cele rămase, transformarea în parcări cu plată orară sau abonament a tuturor spațiilor publice unde se consideră că se poate tolera în continuare staționarea autoturismelor și aplicarea în rest cu strictețe a interdicției de staționare, în cadrul unui program gradual eșalonat până în 2030, corelat cu lățirea trotuarelor și aleilor, accesibilizarea lor pentru persoanele cu mobilitate redusă sau deficiențe de vedere, realizarea de infrastructură adecvată pentru circulația bicicletelor și o mărire puternică a ofertei cantitative și calitative de transport public în comun, ca să existe alternative viabile la mobilitatea automobilistică pentru majoritatea locuitorilor Clujului.

Din păcate, deși CCN face de peste două decenii propuneri și solicitări în aceste direcții către Primărie și Consiliul Local, nu doar că nu s-a realizat absolut nimic în materie de parcări pentru biciclete în cartiere pe spațiul public, și foarte puțin și prost calitativ privind infrastructurile pentru circulația bicicletelor, dar Primăria nici nu a răspuns vreodată în scris la aceste propuneri și solicitări, iar la dezbateri publice răspunsurile verbale au rămas la faza de promisiuni vagi și neconcretizate vreodată.

Recent s-a lansat o noua petitie publica adresata Primariei pe tema facilitatilor pentru parcarea bicicletelor in cartiere, a carei semnare de cat mai multi clujeni o promovam:
https://campaniamea.declic.ro/petitions/parcari-sigure-de-biciclete-in-cluj-napoca

Ce se propune acum, cu rastele de biciclete în parkingurile Primăriei din cartiere, este în principiu binevenit, dar trebuie subliniat că, din punct de vedere cantitativ, este un demers mai degrabă simbolic, cu efecte importante de imagine și comunicare, dar asupra mobilității urbane nu va fi un efect practic sesizabil, ci (la fel ca în cazul proiectului ClujBike, rămas la câteva sute de biciclete la un oraș de sute de mii de locuitori), este doar o ”picătură în ocean”, valoroasă mediatic și educativ, politic și ca proiect-pilot, dar insignifiantă ca efect direct asupra mobilității urbane, căci poate deservi un procent infim din multele zeci de mii de existenti sau potentiali biciclisti care au probleme in a-si parca bicicleta in cartiere. Și chiar dacă ar fi multe locuri pentru biciclete în fiecare parking de cartier, ar fi real utile doar celor care locuiesc aproape de parking, fiind total neadecvate celor care locuiesc cu 2-3 strazi mai departe, pentru biciclete proximitatea parcarii fiind esentiala.

* * *

De asemenea, în temeiul art. 7 alin.(9) din Legea 52 / 2003, solicitam organizarea unei dezbateri publice pe tema acestui proiect de HCL, anuntată din timp și public si comunicată și nouă și altor ONG clujene de mediu, în scris, si plasată intr-un inteval orar si o locatie usor accesibila cetățenilor, deci dupa ora 17:00.

DIRECTOR EXECUTIV,
av.Radu Mititean


===================================






, , , |
Bookmark and Share
This entry was posted on 7/25/2019 01:58:00 a.m. and is filed under , , , . You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.