Ziua de 8 noiembrie este marcata ca "Ziua Mondiala a Urbanismului" ( World Urbanism Day) sau ca "Ziua Mondiala a Planificarii Urbane" (World Town Planning Day). Initiativa a fost lansata in 1949 de profesorul Carlos Maria della Paolera de la Universitatea din Buenos Aires, absolvent al Institutului de Urbanism din Paris, si s-a raspandit rapid, fiind la ora actuala sarbatorita in peste 30 de tari de pe patru continente, in 2024 fiind a 75-a editie.

Scopul Zilei Mondiale a Urbanismului este sa scoata in evidenta relevanta urbanismului pentru imbunatatirea calitatii vietii in orase, pentru a obtine comunitati urbane mai sustenabile, reziliente si incluzive, reflectand una din definitiile cele mai raspandite ale obiectului urbanismului - "studiul interactiunii oamenilor cu mediu urban".

In sens larg, urbanismul se refera la cum se organizeaza din punct de vedere spatial oamenii care traiesc nu doar in orase, ci in asezarile de orice fel. In acest sens si in Romania de exemplu se fac "planuri de urbanism general" ( PUG) pentru fiecare localitate, inclusiv cele rurale, si se fac planuri urbanistice zonale si de detaliu pentru zone sau cladiri din orice tip de localitati.

Urbanismul este in evolutie, iar de la clasicul concept de simpla planificare a dezvoltarii urbane s-a ajuns la diversificari si specializari, incluzand concepte precum urbanism tactic, urbanism peisagistic ce pune accentul pe includerea naturii in oras, "Noul Urbanism" etc. Granita dintre urbanism si amenajarea teritoriului nu este una rigida iar mobilitatea urbana tinde sa devine o specializare in urbanism, nu in domeniul ingineriei transporturilor, ca rod al constatarii exprimate ironic in moduri precum "nu lasa inginerii de transporturi sa iti proiecteze o strada, ca va iesi o sosea".

Cu ocazia acestei zile, ca la fiecare editie, are loc si o conferinta mondiala virtuala, sub egida Retelei Globale a Urbanistilor ("Global Planners Network - GPN) care a si adoptat o declaratie dedicata acestei de-a 75-a editii a Zilei Mondiale a Urbanismului:

Tema Zilei Mondiale a Urbanismului din 2024 este "Locuintele incep cu planificarea" ("Homes Start with Planning") subliniind rolul crucial al urbanistilor si urbanismului, ca specialisti dar si ca promotori ai inovarii, colaborarii si participarii in domeniu, pentru asigurarea unui habitat urban adecvat pentru vremurile actuale si viitoare.

Pe plan mondial, ca entitate oficiala, Programul Natiunilor Unite pentru Asezari Umane (agentie specializata a ONU cunoscuta ca UN-HABITAT) este specializata in promovarea dezvoltarii unor medii urbane incluzive, sigure, reziliente si durabile inclusiv prin promovarea urbanismului si coordonarea conceptului de "Noua Agenda Urbana". Aceasta vizeaza si obiectivul de dezvoltare durabila nr. 11 din "Agenda 2030" adoptata de ONU in 2015 (prin Rezolutia Adunarii Generale ONU nr. A/RES/70/1 ) - pentru ca ODD 11 se numeste chiar "orase si comunitati durabile".

Deja in 2022 populatia globala umana a depasit 8 miliarde, si peste jumatate traiesc in orase, preconizandu-se ca 70% dintre oameni sa traiasca in orase in anul 2050. Perspectivele nu sunt imbucuratoare, caci la ora actuala dintre ”oraseni” de fapt peste un miliard traiesc in adaposturi improvizate, maghernite, baraci, ”slums” sau alte denumiri ale mizeriei aparent urbane, si se preconizeaza alte doua miliarde in urmatoarele trei decenii, daca urbanismul va ramane un simplu deziderat in multe tari slab sau mediu dezvoltate, insa si in tarile dezvoltate, problemele de mediu si de mobilitate pot fi rezolvate sau atentuate prin masuri urbanistice pe termen lung, nu prin masuri pur tehnice, cum se constata unele tendinte.

Nici Romania nu este straina de subdezvoltarea urbana si de o alta fata a oraselor decat oaze de pretinsa dezvoltare, sanatate si calitate ridicata a vietii, inclusiv din cauza deficitului de aplicare a principiilor si instrumentelor de urbanism. Un bun exemplu poate fi chiar cazul municipiului Cluj-Napoca si al localitatilor invecinate, unde intalnim cartiere de baraci cum este ”Pata Rat / Dallas”, fenomenul ”blocuri intre case”, "umflarea" indicilor urbanistici pentru terenurile ”cui trebuie” chiar daca un studiu onest de trafic ar fi trebuit sa duca le neaprobarea construirii acelor cladiri de zeci de etaje sau complexe imobiliare de multe sute sau mii de apartamente, betonarea unei bune parti din spatiile verzi din oras care existau acum trei decenii pentru a face locuri de parcare sau cartiere de blocuri inghesuite cu iz de ghetou din asa-zisul ”sat” Floresti cu populatie de peste 70.000 locuitori sau chiar 100.000 dupa alte surse, care sunt o dovada a ignorarii de catre autoritati a urbanismului ca stiinta si instrument de gestiune a localitatilor.

La nivel institutional in Romania, pe teme de urbanism, avem printre Asociația Profesională a Urbaniștilor din România (APUR) https://www.apur.ro/ si alte asociatii, ca entitati neguvernamentale, si Registrul Urbanistilor din Romania ( RUR ) ca structura oficiala specializata, precum si autoritatea publica centrala in domeniu, care este acum Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintei - MDLPA https://www.mdlpa.ro/pages/urbanism iar cadrul legal actual in Romania este reprezentat in principal de Legea 350/2001, si se preconizeaza sa fie inlocuit de mult-amanatul proiect al CATUC ("CODUL AMENAJĂRII TERITORIULUI, URBANISMULUI ȘI CONSTRUCȚIILOR" ) a carui adoptare in Parlament se tergiverseaza de ani de zile. Avem insa adoptata "STRATEGIA NAȚIONALĂ DE DEZVOLTARE URBANĂ INTEGRATĂ PENTRU ORAȘE REZILIENTE, VERZI, INCLUZIVE ȘI COMPETITIVE 2022-2035 (POLITICA URBANĂ A ROMÂNIEI) "

Urbanismul ar trebui sa ocupe un loc mult mai important in legislatia si practica gestiunii oraselor din Romania sub toate aspectele, inclusiv de mobilitate urbana si de conciliere a omului cu natura inclusiv in mediu urban prin conceptul de natura urbana, culoare verzi-albastre, inele verzi si alte instrumente moderne de dezvoltare urbana sustenabila.

Cluj-Napoca, 7 noiembrie 2024

Radu Mititean

director executiv CCN