22 Aprilie este ZIUA PAMANTULUI, o zi marcata la nivel mondial, care ar trebui sa constientizeze si mobilizeze cetatenii si autoritatile pe tema viitorului planetei noastre, a impactului activitatii omului asupra ecosistemului de care depinde de fapt viitorul nostru si pe care il afectam negativ tot mai puternic cu riscul de a compromite de fapt chiar viitorul speciei noastre.

Prima editie a Zilei Pamantului a fost in 1970, o epoca in care nu existau nicaieri in lume inca ministere si agentii de protectia mediului, legi de protectia mediului, constiinta ecologica, conceptul de dezvoltare durabila, constientizarea gravitatii impactului de mediu al activitatilor umane, si societatea se legana mental in paradigma eronata a dezvoltarii economice nelimitate, a iluziei ca ideea "omul lupta cu natura, o invinge si o transforma in folosul sau" este altceva decat o reteta de sinucidere colectiva...

In timp, Ziua Pamantului a inceput sa fie marcata in tot mai multe tari, devenind dupa 1990 un eveniment global, cu implicare a peste 180 de state, si avem o multitudine de preocupari, evenimente si conventii de mediu la nivel international, inclusiv un program ONU de profil si o pondere importanta a problemelor de mediu in "Obiectivele de dezvotare durabila" adoptate la nivel global pentru 2030. Insa Ziua Pamantului si scopul ei sunt in continuare de actualitate pentru ca, desi in majoritatea tarilor exista acum legislatie si autoritati de mediu, dincolo de situatia "pe hartie", realitatea este alarmanta.

Din pacate Ziua Pamantului trece si in 2026 destul de putin observata in Romania, unde initiativele in continuare vin mai mult de la ONG-uri, pe cand implicarea autoritatilor este sporadica si ramane la nivel de regula simbolic, ca si cum tema nu ar mai fi de actualitate.

Pe harta oficiala centralizata la nivel mondial al evenimentelor dedicate "Zilei Pamantului", sunt inregistrate peste 10.000 evenimente oficiale, acoperind majoritatea tarilor lumii, pe toate continentele. In Romania sunt inregistrate.... zero.

Preocuparile de substanta ale autoritatilor romane par a fi in continuare maximizarea unor profituri politice si economice si mai putin grija pentru mediu, desi e demult dovedit ca tot ceea ce este bun pentru mediu e bun si pentru economie si societate si tot ce dauneaza mediului de fapt dauneaza omului inclusiv medical, economic si social, doar ca adesea efectele nu sunt imediate si nu sunt usor vizibile pentru marea masa a publicului, din cauza nivelului redus de informare si educatie pe teme de mediu.

Unii spun ca mediul nu trebuie sa fie o preocupare majora actuala, pentru ca am avut pandemia si acum avem razboaie.... Or, razboiul din apropierea Romaniei, cat si cel din Orientul Mijlociu, desi sunt intens mediatizate si dezbatute sub raport politic, militar si economic, au un impact negativ de mediu urias direct si indirect, care e momentan aproape complet ignorat. Mai mult, sub pretextul adaptarii economice la efectele razboaielor economice de nivel international care au fost suprapuse conflictului militar, plus noul razboi vamal in prag de generalizare, sunt momentan suspendate sau abandonate multe dintre masurile de reducere a impactului negativ de mediu ce fusesera agreate totusi la nivel international dupa decenii de eforturi, iar societatea nu constientizeaza cat de sinucigasa poate fi aceasta abordare pentru oameni daca se va continua in aceasta directie.

Tema "Zilei Pamantului" este in 2026 "Our Power, Our Planet" - un joc de cuvinte legate de energia regenerabila care se spera sa se tripleze pana in 2030 ca pondere in totalul energiei electrice utilizate la nivel global, pentru a reduce impactul de mediu al producerii de energie electrica.

Aici mai multe despre Ziua Pamantului la nivel global:

Radu Mititean

director executiv CCN