22 Aprilie este ZIUA PAMANTULUI, o zi marcata la nivel mondial, care ar trebui sa constientizeze si mobilizeze cetatenii si autoritatile pe tema viitorului planetei noastre, a impactului activitatii omului asupra ecosistemului de care depinde de fapt viitorul nostru si pe care il afectam negativ tot mai puternic cu riscul de a compromite de fapt chiar viitorul speciei noastre.

Prima editie a Zilei Pamantului a fost in 1970, o epoca in care nu existau nicaieri in lume inca ministere si agentii de protectia mediului, legi de protectia mediului, constiinta ecologica, conceptul de dezvoltare durabila, constientizarea gravitatii impactului de mediu al activitatilor umane, si societatea se legana mental in paradigma eronata a dezvoltarii economice nelimitate, a iluziei ca ideea "omul lupta cu natura, o invinge si o transforma in folosul sau" este altceva decat o reteta de sinucidere colectiva...

In timp, Ziua Pamantului a inceput sa fie marcata in tot mai multe tari, devenind dupa 1990 un eveniment global, cu implicare a peste 180 de state, si avem o multitudine de preocupari, evenimente si conventii de mediu la nivel international, inclusiv un program ONU de profil si o pondere importanta a problemelor de mediu in "Obiectivele de dezvotare durabila" adoptate la nivel global pentru 2030. Insa Ziua Pamantului si scopul ei sunt in continuare de actualitate pentru ca, desi in majoritatea tarilor exista acum legislatie si autoritati de mediu, dincolo de situatia "pe hartie", realitatea este alarmanta.

Din pacate Ziua Pamantului trece si in 2026 destul de putin observata in Romania, unde initiativele in continuare vin mai mult de la ONG-uri, pe cand implicarea autoritatilor este sporadica si ramane la nivel de regula simbolic, ca si cum tema nu ar mai fi de actualitate.

Pe harta oficiala centralizata la nivel mondial al evenimentelor dedicate "Zilei Pamantului", sunt inregistrate peste 10.000 evenimente oficiale, acoperind majoritatea tarilor lumii, pe toate continentele. In Romania sunt inregistrate.... zero.

Preocuparile de substanta ale autoritatilor romane par a fi in continuare maximizarea unor profituri politice si economice si mai putin grija pentru mediu, desi e demult dovedit ca tot ceea ce este bun pentru mediu e bun si pentru economie si societate si tot ce dauneaza mediului de fapt dauneaza omului inclusiv medical, economic si social, doar ca adesea efectele nu sunt imediate si nu sunt usor vizibile pentru marea masa a publicului, din cauza nivelului redus de informare si educatie pe teme de mediu.

Unii spun ca mediul nu trebuie sa fie o preocupare majora actuala, pentru ca am avut pandemia si acum avem razboaie.... Or, razboiul din apropierea Romaniei, cat si cel din Orientul Mijlociu, desi sunt intens mediatizate si dezbatute sub raport politic, militar si economic, au un impact negativ de mediu urias direct si indirect, care e momentan aproape complet ignorat. Mai mult, sub pretextul adaptarii economice la efectele razboaielor economice de nivel international care au fost suprapuse conflictului militar, plus noul razboi vamal in prag de generalizare, sunt momentan suspendate sau abandonate multe dintre masurile de reducere a impactului negativ de mediu ce fusesera agreate totusi la nivel international dupa decenii de eforturi, iar societatea nu constientizeaza cat de sinucigasa poate fi aceasta abordare pentru oameni daca se va continua in aceasta directie.

Tema "Zilei Pamantului" este in 2026 "Our Power, Our Planet" - un joc de cuvinte legate de energia regenerabila care se spera sa se tripleze pana in 2030 ca pondere in totalul energiei electrice utilizate la nivel global, pentru a reduce impactul de mediu al producerii de energie electrica.

Aici mai multe despre Ziua Pamantului la nivel global:

Radu Mititean

director executiv CCN

In 27 octombrie 2024, Romania serbeaza, pentru a doua oara in mod oficial, Ziua Sustenabilitatii, in urma declararii acesteia ca sarbatoare legala, prin Legea 157/2023. O alegere usor bizara, in conditiile in care pe plan international, aceasta zi este marcata in ultima zi de miercuri a lunii octombrie, deci in 2024 pe plan mondial este 30 octrombrie.

Oricum, Romania o serbeaza mai mult teoretic, pentru ca in practica se contureaza trecerea ei mai degraba neobservata, asa cum si esenta si mesajul ei sunt inca insuficient receptate in societate, fiind si neinteleasa, ceea ce e de fapt mai greu de schimbat rapid si deci un motiv mai mare de ingrijorare.

Conceptul de sustenabilitate este strans legat de cel de "dezvoltare sustenabila" sau "durabila", care dateaza de multe decenii, avand germenii la Conferinta ONU din 1972 de la Stockholm, cand protectia mediului a fost acceptata ca o prioritate globala ce trebuie conciliata cu dezvoltarea.

Sustenabilitatea a inceput sa fie luata mai in serios dupa Raportul Brundtland ("Viitorul nostru comun") din 1987 si consacrata la Conferinta ONU din 1992 privind Mediu si Dezvoltarea, cunoscuta ca si "Conferinta de la Rio", cand s-au adoptat si "Agenda 21" si alte documente strategice de importanta mondiala.

In 2015, Adunarea Generala ONU a adoptat "Agenda 2030" definind 17 ODD ( "obiective de dezvoltare durabila") iar in 2017 UE a adoptat un document strategic de aplicare la nivelul UE a Agendei 2030.

In esenta, "dezvoltarea durabila" se refera la dezvoltarea care sa satisfaca nevoile prezentului fara a compromite sansele generatiilor viitoare de a isi satisface nevoile lor si cuprinde trei piloni - protectia mediului, dezvoltarea economica si dezvoltarea sociala, dezechilibrul intre acestia fiind recunoscut ca inacceptabil si grav daunator pe termen lung si acceptandu-se ca in realitate nu sunt in contradictie si concurenta protectia mediului cu bunastarea economica si cea sociala.

In limba romana, termenul de "sustainable" a fost initial tradus prin "durabil" si deci s-a scris si vorbit mai ales de "dezvoltare durabila", "transport durabil", si institutional a aparut un Centru National de Dezvoltare Durabila si prin HG 313/2017 s-a creat, ca structura guveramentala, un "Departament pentru Dezvoltare Durabila" iar prin HG 877/2018 s-a aprobat "Strategia Nationala pentru Dezvoltarea Durabila a Romaniei 2030", ce poate fi descarcata si aici:

In ultimii ani, pentru ca termenul "durabil" genera confuzii si neintelegeri, a inceput sa fie treptat inlocuit cu "sustenabil" fara sa existe, macar pentru legislatie si arhitectura institutionalala, o modificare coordonata, astfel ca avem acum o "Zi a Sustenabilitatii" proclamata ca atare prin lege, dar a ramas "strategie de dezvoltare durabila" nu sustenabila, si "Departamentul de Dezvoltare Durabila" nu "sustenabila".

Marea problema insa nu este inconsecventa terminologica, ci faptul ca la nivelul Romaniei conceptul de dezvoltare durabila / sustenabila a ramas mai mult un deziderat acceptat declarativ si proclamat retoric si juridic, dar care nu a fost preluat cu adevarat in legislatie si in arhitectura si practica institutionala a sectorului public si nici inteles si integrat in realitatea economica si sociala iar Romania manifesta grave distrorsiuni in evolutia ei din ultimele decenii si nu pare sa se indrepte cu adevarat catre o dezvoltare durabila.

Nici la nivel mondial nu pare realista indeplinirea Agendei 2030, nici macar atingerea majoritatii celor 17 ODD de catre un procent mare de tari, desi oficial nu sunt negate sau abandonate. Si nu se vorbeste decat foarte putin sau deloc despre "elefantul din camera" - daca conceptul de "dezvoltare durabila" / "dezvoltare sustenabila" mai este inca realist sau daca nu cumva, cel putin in anumite domenii, deja e tardiv si insuficient si ar trebui luata in serios nevoia unei dezvoltari doar calitative, si foarte putin sau deloc cantitative, indiferent ce precautii si masuri compensatorii s-ar adopta din punct de vedere al mediului. Optimistii spun ca o dezvoltare ar trebui sa fie implicit durabila si deci termenul "dezvoltare durabila" ar trebui sa fie un pleonasm, altii ca este un oximoron, fiind o contradictie ireconciliabila intre cele doua concepte si pun problema unei stopari a dezvoltarii sau chiar a nevoii reversarii ei (de-growth).

Este desigur imbucurator ca a fost proclamata o "ZI A SUSTENABILITATII" - trebuie insa sa i se dea si continut de substanta incat sa fie cu adevarat un ajutor pentru orientarea Romaniei spre o dezvoltare sustenabila, proclamata de multi ani dar care inca nu se prea intrevede.

Este adevarat ca sunt actiuni si evenimente, dar mai degraba minore sau colaterale. De exemplu autoritatea publica centrala romana in domeniul sustenablitatii ( DDD ) nu rezulta, conform propriului ei website, sa fi marcat in vreun fel aceasta zi, dar preconiza dupa cateva zile sa fie partener cu o universitate la lansarea unei structuri pentru Romania a unei ogranizatii internationale din zona dezvoltarii durabile (SDSN) https://www.unsdsn.org/our-networks/romania/ .

Oricum, dezvoltarea durabila / sustenabila nu depinde doar de autoritati, ci si de fiecare persoana fizica si juridica din Romania si este influentata si de evolutiile din restul UE si din tarile vecine si de cele la scara planetara.

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista "Clubul de Ciclotruism Napoca" militeaza deja de peste trei decenii pentru dezvoltare sustenabila, promovand forme de mobilitate, turism si recreere nemotorizate si activitati economice cu impact redus de mediu si insistand pe nevoia dezvoltarii durabile si pentru principiul sustenabilitatii in toate domeniile inca de cand conceptul era cvasinecunoscut in Romania.

Cluj-Napoca, 26 octombrie 2024

Radu Mititean

director executiv CCN