Postări
•9/14/2015 01:34:00 a.m.
Asociatia turistica sportiva
civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM
"NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133
ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
=================================
BIKE ROMANIA CAMP 2015
LA FINAL
O saptamana de mountain biking si
documentare turistica si de mediu
in muntii Cindrel si Lotrului
Clubul
de Cicloturism NAPOCA (CCN) a incheiat a 17-a editie a actiunii cicloturistice
montane BIKE ROMANIA, care a vizat in acest an muntii Cindrel si Lotrului, in
inima Carpatilor Meridionali, cu baza la Sibiel, in frumoasa Marginime a
Sibiului.
Timp
de o opt zile, peste 40 de membri si simpatizanti CCN si apartinatori ai
acestora, inclusiv o duzina de copii, au parcurs pe mountain bike-uri si pe jos,
impartiti pe echipe, drumuri forestiere, pastorale si de caruta si poteci din
muntii Cindrel, dar si din muntii Lotrului si imprejurimile Sibiului, explorand,
testand si documentand accesibilitatea lor cicloturistica, pedaland in total
peste 1000 de km si urcand in total o diferenta de nivel de peste 10000 metri,
la care se adauga turele montane pedestre.
Printre
obiectivele vizitate s-au numarat diverse arii naturale protejate si atractii
culturale, precum Iezerele Cindrelului, cheile Cibinului, lacul Oasa, schiturile
Ioan Iacob, Foltea si Paltinis, manastirile Orlat si Sibiel, lacul Gura Raului,
muzeul Icoanelor pe Sticla din Sibiel, muzeul Pastoritului din Jina, Muzeul
Traditiilor Salistene si Muzeul "Astra" al tehnicii populare din
Dumbrava Sibiului, expozitia de sculptura in lemn de la Poiana Soarelui,
ruinele cetatilor medievale Sibiel si Tilisca, urmele unor cetati dacice, cetatea
taraneasca saseasca de la Cristian si cea din Cisnadioara, biserici monument
istoric din Tilisca, Rasinari si Gura Raului, casa memoriala O.Goga si muzeul
etnografic din Rasinari, lacul Negovanu, majoritatea cuprinse in situl
Natura2000 Frumoasa si Parcul Natural Cindrel.
In
cicloturism insa, "drumul este destinatia", fiecare portiune pe culmile
si vaile zonei fiind gustata de participanti, chiar daca, desigur, au fost
puncte forte din punct de vedere peisagistic precum creasta muntilor Lotrului
intre vf.Steflesti si pasul Buceciu sau Coasta a Porumbelului intre Jina si Sub
Dusi, sau culmea principala a m-tilor Cindrel intre vf.Oncesti si Oasa,
caldarile glaciare de sub vf.Cindrel, stancariile muntelui Batrana si poiana
Gaujoara, zona Crint sau Fantanele...
Pe
langa aceste frumuseti si valori au fost insa constatate si documentate si
aspecte ce afecteaza negativ mediul si turismul - exploatarile forestiere
abuzive, realizarea de microhidrocentrale, pseudoturismul motorizat, disparitia
arhitecturii si obiceiurilor traditionale, perspectiva unor parcuri eoliene
etc.
Astfel,
o ingrijorare specifica trezeste inadmisibilul trafic motorizat intensiv cu
ATV, motociclete enduro si masini 4x4 in scop pretins turistic-recreativ, ce
distruge drumurile potecile din m-tii Cindrel si decurajeaza turismul pedestru
si biciclistic si afecteaza grav mediul, fenomen insa in mod evident tolerat iresponsabil
de catre autoritati, care chiar incurajeaza activitati motorizate, inclusiv
competitionale de tipul criminalei "Red Bull Romaniacs", invazia
motorizata si degradarile drumurilor si potecilor fiind vizibile foarte intens
in zone precum Cisnadioara - Paltinis - Batrana - Canaia - vf.Cindrel.
Organizatorii
anumitor manifestari sportiv-competitionale in natura si-au lasat din pacate si
in m-tii Cindrel urmele nepasarii fata de mediu si de semeni, necolectand la
final de concurs panglicile si alte elemente de marcare provizorie a traseului
si permitandu-si sa umple padurea de oribile grafitti facute cu spray-uri de
vopsea in culori vii, uneori duzini pe doar cateva zeci de metri de drum /
poteca.
Un
alt exemplu de agresiune la adresa naturii este fenomenul
microhidrocentralelor, recenta amenajare hidroenergetica din Cheile Cibinului,
unde raul a fost in mare parte introdus printr-o oribila conducta pozata la
suprafata, compromitand zona peisagistic dar amenintand-o si ecologic prin nelasarea
debitelor adecvate de ape aval de captarile si barajele deja existente.
Anemometrele instalate si unele constructii de drumuri sunt indicii ca nu s-a
renuntat la planul de a sluti peisajul zonei cu parcuri eoliene.
De
asemenea si muntii Cindrel sunt evident afectati de exploatari forestiere de
amploare, ce au golit de padure mari suprafete, chiar daca fenomenul taierilor
rase pare de o amploare ceva mai redusa decat de exemplu in muntii Lotrului,
Fagaras, Maramuresului sau Gilau-Muntele Mare, dar pe ansamblu intensitatea
exploatarii este tot nesustenabila, iar culesul ciupercilor si fructelor de
padure se desfasoara in mod evident tot in sistem "industrial" cu
tabere de sute de persoane care evident nu sunt localnici, traiesc in tabere
improvizate mizere si si sunt de fapt mai degraba victime, dar culeg totul fara
a respecta niste limite.
Proasta
gestiune a deseurilor se manifesta pregnant in sate din apropierea Sibiului
precum Mag sau Rusciori, adevarate pete negre pe obrazul judetului Sibiu desi
sunt la doi pasi de municipiul resedinta de judet, dar cu intensitate mai
redusa se manifesta si in Marginimea Sibiului, altfel mult superioara ca
frumusete si buna gospodarire a localitatilor fata de alte zone rurale din
Romania.
Incalcarea
regulilor de urbanism in sate si statiuni turistice este vizibila si in zona
Arena Platos si in sate alminteri foarte pitoresti precum Gura Raului, Jina,
Orlat, Cristian, Poplaca, Rasinari, Sibiel, Poiana Sibiului, Tilisca, Vale sau
in orasul Saliste, unde au aparut cladiri cu arhitectura grav discordanta cu
cea traditionala si cu imprejurimile, cu regim de inaltime exagerat (peste trei
nivele) sau tip sau culoare a materialelor de constructii (de exemplu
acoperisuri albastre sau din placi de azbociment ondulat, garduri de fier
forjat sau plasa de sarma sau panouri de plastic...), unele chiar de un kitsch
respingator, degradand peisagistic frumusetea habitatului.
La
fel ca in zone precum Muntii Apuseni si in Muntii Banatului, si in muntii
Cindrel se constata cu tristete ca foarte multe gospodarii sezoniere si catune
izolate sunt deja total sau aproape total abandonate, fanetele sunt necosite de
ani de zile, drumurile infundate de vegetatie, casele cu geamuri sparte si
grajdurile cu acoperisurile in curs de prabusire, turmele si cirezile de alta
data acum tot mai rare, iar unde nu este inca pustiu din punct de vedere uman
pare doar o chestiune de timp, fiind doar cateva familii de batrani care au mai
ramas inca sau mai urca vara la gospodariile din munte. Faptul ca in sate se
mai conserva traditii folclorice si se organizeaza festivaluri ale traditiilor
populare, este un element pozitiv, dar nu compenseaza degradarea probabil
ireversibila a vietii traditionale rurale alteori pulsand de vitalitate si
autenticitate in Marginimea Sibiului.
Drumurile
de interes cicloturistic si de drumetie pedestra si marcajele de turism montan
sunt in muntii Cindrel intr-o stare mai buna decat in alte masive montane din
Carpati, dovedind o mai buna implicare a autoritatilor locale si respectiv
serviciului Salvamont, dar exista si pe aceste linii nevoi de imbunatatire, in
special de reparare a unor drumuri noroioase, spalate, sapate sau napadite de
vegetatie, si refacere a unor marcaje de turism montan pedestru, in special o mai
buna semnalizare la interesectii si in zone cu orientare mai dificila, fiind
zone intregi care nu au mai beneficiat demult de atentia necesara.
Cicloturistii
au putut observa si impactul negativ ecologic si turistic al autostrazii
Sibiu-Orastie, care in zona studiata fragmenteaza in mod evident si destul de
grav din punct de vedere ecologic habitatele traversate si turistic comunicatiile
de interes petru drumeti si biciclisti, mai ales prin raritatea sub- si
supratraversarilor si nefinalizarea acestora sau executarea in bataie de joc la
adresa legii si banilor publici cheltuiti, cu consecinte negative asupra
zonelor strabatute.
Au
fost testate si o serie de piste de biciclete periurbane (cum este cea dintre
Rasinari si Sibiu) si proiecte-pilot de marcare de trasee cicloturistice in
zona, in ciuda lipsei unui cadru legal specific, de catre organizatii
neguvernamentale partenere din zona Sibiului, care au contribuit deja vizibil
la dezvoltarea cicloturismului, in zona in ciuda dezinteresului autoritatilor romane de nivel
national, ce de peste 15 ani tergiverseaza crearea cadrului legal pentru
marcarea de trasee cicloturistice si ameliorarea legislatiei rutiere in
favoarea biciclistilor, franand dezvoltarea acestei forme ecologice de turism cu
de mare potential in Romania.
Participantii,
in principal copiii, au avut dealtfel si ocazia sa calareasca pe cai, sa isi
testeze abilitatile de indemanare si echilibru in parcul de aventura
"Arca" din apropierea statiunii Paltinis, sa admire costumele
populare si sa fie initiati in dansurile specifice ale zonei, sa se bucure de
bucataria traditionala, sa faca baie in rauri de munte si sa se sature de afine
si zmeura culeasa in excursii.
Tabara
a avut si un rol formativ, unii participanti fiind mai putin experimentati sau
chair incepatori in domeniul turismului montan pe bicicleta, dar
perfectionandu-se cu acest prilej. A avut si un rol de educatie biciclistica si
montana pentru numerosii copii participanti, care, in ciuda varstei fragede, au
facut si ei ture biciclistice de zeci de kilometri pe drumuri nemodernizate,
dar si excursii montane pe jos, insotiti de regula de cate unul sau ambii parinti,
astfel ca Bike Romania Camp 2015 a avut si un accentuat caracter de turism
familial, pe langa caracterul de turism montan activ nemotorizat si ecologic si
cel de documentare si testare.
Sutele
de kilometri de track-uri inregistrate cu aparatura GPS si sutele de
waypoint-uri vor servi pentru corectarea si actualizarea hartilor existente si
formularea de propuneri de noi trasee cicloturistice in zona, care sa se
integreze in viitoarea Retea Nationala de Trasee Cicloturistice Marcate din
Romania (RNTCMR), iar cele peste 5000 de fotografii realizate si filmarile vor
servi la pregatirea unor proiectii publice de imagini prin care CCN va
populariza in toamna acestui an superlativele turistice ale acestei zone.
Programul
"Bike Romania" este derulat de CCN cu incepere din 1999, in fiecare
an fiind vizata o alta zona din Carpatii Romanesti, participarea fiind deschisa
membrilor CCN si in mod exceptional si ai altor cluburi partenere de profil din
tara si strainatate, precum si reprezentantilor altor structuri interesate de
cicloturismul montan in Carpati.
Radu Mititean
director executiv CCN
coordonator program
"Bike Romania"
