Asociatia turistica sportiva civica si ecologista

CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)

str. Septimiu Albini nr.133 ap.18

400457 Cluj-Napoca    web: www.ccn.ro

tel. 0744-576836   e-mail: office@ccn.ro

CIF: 5800675  RNPJFSP: 3561 / A / 1992

=================================

BIKE ROMANIA CAMP 2015 LA FINAL

O saptamana de mountain biking si documentare turistica si de mediu

in muntii Cindrel si Lotrului

Clubul de Cicloturism NAPOCA (CCN) a incheiat a 17-a editie a actiunii cicloturistice montane BIKE ROMANIA, care a vizat in acest an muntii Cindrel si Lotrului, in inima Carpatilor Meridionali, cu baza la Sibiel, in frumoasa Marginime a Sibiului.

Timp de o opt zile, peste 40 de membri si simpatizanti CCN si apartinatori ai acestora, inclusiv o duzina de copii, au parcurs pe mountain bike-uri si pe jos, impartiti pe echipe, drumuri forestiere, pastorale si de caruta si poteci din muntii Cindrel, dar si din muntii Lotrului si imprejurimile Sibiului, explorand, testand si documentand accesibilitatea lor cicloturistica, pedaland in total peste 1000 de km si urcand in total o diferenta de nivel de peste 10000 metri, la care se adauga turele montane pedestre.

Printre obiectivele vizitate s-au numarat diverse arii naturale protejate si atractii culturale, precum Iezerele Cindrelului, cheile Cibinului, lacul Oasa, schiturile Ioan Iacob, Foltea si Paltinis, manastirile Orlat si Sibiel, lacul Gura Raului, muzeul Icoanelor pe Sticla din Sibiel, muzeul Pastoritului din Jina, Muzeul Traditiilor Salistene si Muzeul "Astra" al tehnicii populare din Dumbrava Sibiului, expozitia de sculptura in lemn de la Poiana Soarelui, ruinele cetatilor medievale Sibiel si Tilisca, urmele unor cetati dacice, cetatea taraneasca saseasca de la Cristian si cea din Cisnadioara, biserici monument istoric din Tilisca, Rasinari si Gura Raului, casa memoriala O.Goga si muzeul etnografic din Rasinari, lacul Negovanu, majoritatea cuprinse in situl Natura2000 Frumoasa si Parcul Natural Cindrel.

In cicloturism insa, "drumul este destinatia", fiecare portiune pe culmile si vaile zonei fiind gustata de participanti, chiar daca, desigur, au fost puncte forte din punct de vedere peisagistic precum creasta muntilor Lotrului intre vf.Steflesti si pasul Buceciu sau Coasta a Porumbelului intre Jina si Sub Dusi, sau culmea principala a m-tilor Cindrel intre vf.Oncesti si Oasa, caldarile glaciare de sub vf.Cindrel, stancariile muntelui Batrana si poiana Gaujoara, zona Crint sau Fantanele...

Pe langa aceste frumuseti si valori au fost insa constatate si documentate si aspecte ce afecteaza negativ mediul si turismul - exploatarile forestiere abuzive, realizarea de microhidrocentrale, pseudoturismul motorizat, disparitia arhitecturii si obiceiurilor traditionale, perspectiva unor parcuri eoliene etc.

Astfel, o ingrijorare specifica trezeste inadmisibilul trafic motorizat intensiv cu ATV, motociclete enduro si masini 4x4 in scop pretins turistic-recreativ, ce distruge drumurile potecile din m-tii Cindrel si decurajeaza turismul pedestru si biciclistic si afecteaza grav mediul, fenomen insa in mod evident tolerat iresponsabil de catre autoritati, care chiar incurajeaza activitati motorizate, inclusiv competitionale de tipul criminalei "Red Bull Romaniacs", invazia motorizata si degradarile drumurilor si potecilor fiind vizibile foarte intens in zone precum Cisnadioara - Paltinis - Batrana - Canaia - vf.Cindrel.

Organizatorii anumitor manifestari sportiv-competitionale in natura si-au lasat din pacate si in m-tii Cindrel urmele nepasarii fata de mediu si de semeni, necolectand la final de concurs panglicile si alte elemente de marcare provizorie a traseului si permitandu-si sa umple padurea de oribile grafitti facute cu spray-uri de vopsea in culori vii, uneori duzini pe doar cateva zeci de metri de drum / poteca. 

Un alt exemplu de agresiune la adresa naturii este fenomenul microhidrocentralelor, recenta amenajare hidroenergetica din Cheile Cibinului, unde raul a fost in mare parte introdus printr-o oribila conducta pozata la suprafata, compromitand zona peisagistic dar amenintand-o si ecologic prin nelasarea debitelor adecvate de ape aval de captarile si barajele deja existente. Anemometrele instalate si unele constructii de drumuri sunt indicii ca nu s-a renuntat la planul de a sluti peisajul zonei cu parcuri eoliene.

De asemenea si muntii Cindrel sunt evident afectati de exploatari forestiere de amploare, ce au golit de padure mari suprafete, chiar daca fenomenul taierilor rase pare de o amploare ceva mai redusa decat de exemplu in muntii Lotrului, Fagaras, Maramuresului sau Gilau-Muntele Mare, dar pe ansamblu intensitatea exploatarii este tot nesustenabila, iar culesul ciupercilor si fructelor de padure se desfasoara in mod evident tot in sistem "industrial" cu tabere de sute de persoane care evident nu sunt localnici, traiesc in tabere improvizate mizere si si sunt de fapt mai degraba victime, dar culeg totul fara a respecta niste limite.

Proasta gestiune a deseurilor se manifesta pregnant in sate din apropierea Sibiului precum Mag sau Rusciori, adevarate pete negre pe obrazul judetului Sibiu desi sunt la doi pasi de municipiul resedinta de judet, dar cu intensitate mai redusa se manifesta si in Marginimea Sibiului, altfel mult superioara ca frumusete si buna gospodarire a localitatilor fata de alte zone rurale din Romania.

Incalcarea regulilor de urbanism in sate si statiuni turistice este vizibila si in zona Arena Platos si in sate alminteri foarte pitoresti precum Gura Raului, Jina, Orlat, Cristian, Poplaca, Rasinari, Sibiel, Poiana Sibiului, Tilisca, Vale sau in orasul Saliste, unde au aparut cladiri cu arhitectura grav discordanta cu cea traditionala si cu imprejurimile, cu regim de inaltime exagerat (peste trei nivele) sau tip sau culoare a materialelor de constructii (de exemplu acoperisuri albastre sau din placi de azbociment ondulat, garduri de fier forjat sau plasa de sarma sau panouri de plastic...), unele chiar de un kitsch respingator, degradand peisagistic frumusetea habitatului.

La fel ca in zone precum Muntii Apuseni si in Muntii Banatului, si in muntii Cindrel se constata cu tristete ca foarte multe gospodarii sezoniere si catune izolate sunt deja total sau aproape total abandonate, fanetele sunt necosite de ani de zile, drumurile infundate de vegetatie, casele cu geamuri sparte si grajdurile cu acoperisurile in curs de prabusire, turmele si cirezile de alta data acum tot mai rare, iar unde nu este inca pustiu din punct de vedere uman pare doar o chestiune de timp, fiind doar cateva familii de batrani care au mai ramas inca sau mai urca vara la gospodariile din munte. Faptul ca in sate se mai conserva traditii folclorice si se organizeaza festivaluri ale traditiilor populare, este un element pozitiv, dar nu compenseaza degradarea probabil ireversibila a vietii traditionale rurale alteori pulsand de vitalitate si autenticitate in Marginimea Sibiului.

Drumurile de interes cicloturistic si de drumetie pedestra si marcajele de turism montan sunt in muntii Cindrel intr-o stare mai buna decat in alte masive montane din Carpati, dovedind o mai buna implicare a autoritatilor locale si respectiv serviciului Salvamont, dar exista si pe aceste linii nevoi de imbunatatire, in special de reparare a unor drumuri noroioase, spalate, sapate sau napadite de vegetatie, si refacere a unor marcaje de turism montan pedestru, in special o mai buna semnalizare la interesectii si in zone cu orientare mai dificila, fiind zone intregi care nu au mai beneficiat demult de atentia necesara.

Cicloturistii au putut observa si impactul negativ ecologic si turistic al autostrazii Sibiu-Orastie, care in zona studiata fragmenteaza in mod evident si destul de grav din punct de vedere ecologic habitatele traversate si turistic comunicatiile de interes petru drumeti si biciclisti, mai ales prin raritatea sub- si supratraversarilor si nefinalizarea acestora sau executarea in bataie de joc la adresa legii si banilor publici cheltuiti, cu consecinte negative asupra zonelor strabatute.

Au fost testate si o serie de piste de biciclete periurbane (cum este cea dintre Rasinari si Sibiu) si proiecte-pilot de marcare de trasee cicloturistice in zona, in ciuda lipsei unui cadru legal specific, de catre organizatii neguvernamentale partenere din zona Sibiului, care au contribuit deja vizibil la dezvoltarea cicloturismului, in zona in ciuda  dezinteresului autoritatilor romane de nivel national, ce de peste 15 ani tergiverseaza crearea cadrului legal pentru marcarea de trasee cicloturistice si ameliorarea legislatiei rutiere in favoarea biciclistilor, franand dezvoltarea acestei forme ecologice de turism cu de mare potential in Romania.

Participantii, in principal copiii, au avut dealtfel si ocazia sa calareasca pe cai, sa isi testeze abilitatile de indemanare si echilibru in parcul de aventura "Arca" din apropierea statiunii Paltinis, sa admire costumele populare si sa fie initiati in dansurile specifice ale zonei, sa se bucure de bucataria traditionala, sa faca baie in rauri de munte si sa se sature de afine si zmeura culeasa in excursii.

Tabara a avut si un rol formativ, unii participanti fiind mai putin experimentati sau chair incepatori in domeniul turismului montan pe bicicleta, dar perfectionandu-se cu acest prilej. A avut si un rol de educatie biciclistica si montana pentru numerosii copii participanti, care, in ciuda varstei fragede, au facut si ei ture biciclistice de zeci de kilometri pe drumuri nemodernizate, dar si excursii montane pe jos, insotiti de regula de cate unul sau ambii parinti, astfel ca Bike Romania Camp 2015 a avut si un accentuat caracter de turism familial, pe langa caracterul de turism montan activ nemotorizat si ecologic si cel de documentare si testare.

Sutele de kilometri de track-uri inregistrate cu aparatura GPS si sutele de waypoint-uri vor servi pentru corectarea si actualizarea hartilor existente si formularea de propuneri de noi trasee cicloturistice in zona, care sa se integreze in viitoarea Retea Nationala de Trasee Cicloturistice Marcate din Romania (RNTCMR), iar cele peste 5000 de fotografii realizate si filmarile vor servi la pregatirea unor proiectii publice de imagini prin care CCN va populariza in toamna acestui an superlativele turistice ale acestei zone.

Programul "Bike Romania" este derulat de CCN cu incepere din 1999, in fiecare an fiind vizata o alta zona din Carpatii Romanesti, participarea fiind deschisa membrilor CCN si in mod exceptional si ai altor cluburi partenere de profil din tara si strainatate, precum si reprezentantilor altor structuri interesate de cicloturismul montan in Carpati.

Radu Mititean

director executiv CCN

coordonator program "Bike Romania"