Author: CCN
•9/08/2020 03:00:00 a.m.

 

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
========================================


ELIMINAREA LACURILOR TARNITA SI BELIS-FANTANELE DE PE LISTA APELOR NAVIGABILE - UN PAS IMPORTANT SPRE INTERZICEREA EFECTIVA A AMBARCATIILOR MOTORIZATE DE MARE VITEZA SI A CELOR CU MOTOR TERMIC


In Monitorul Oficial nr. 819 / 07.09.2020 s-a publicat HG 741/2020 privind modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 665/2008 pentru stabilirea nominală și pe porțiuni a căilor navigabile interioare ale României

Este acel HG pentru care ne-am luptat prin CCN de peste un deceniu si care acum a fost adoptat, gratie si faptului ca in ultimii ani s-au alaturat acestor demersuri si mai multi parlamentari si a fost si o campanie de presa si in social media mai ampla pe tema asta....


Acum sunt eliminate din lista oficiala a apelor interioare navigabile atat lacul Tarnita cat si lacul Belis-Fantanele. Ele fusesera incluse in 2008 la lobby-ul unor potentati clujeni amatori de multi cai putere si decibeli si nepasatori fata de ceilalti oameni.


De precizat ca o interdictie expresa a existat inca din anii '90 dar nu a fost pusa niciodata in aplicare, pentru ca persoane influente, inclusiv un fost presedinte de Consiliu Judetean Cluj, au facut si probabil fac in continuare lobby pentru pastrarea acestui flagel.


CCN a facut zeci de demersuri in ultimele decenii, dar abia acum vedem un prim rezultat palpabil. In februarie 1997 de exemplu, CCN cerea printr-un memoriu catre Consiliul Judetean Cluj, printre altele, " referitor la Regulamentul (proiect) privind modul de folosire a oglinzii lacurilor Fântânele, Tarniţa, Someşul Cald, Floreşti II, Drăgan şi Săcuieu, întocmit de RENEL - Filiala Electrocentrale Cluj [...] considerăm că pe lacul Tarniţa trebuie interzisă total navigaţia cu motor, cunoscut fiind că, pe lângă argumentele generale contra navigaţiei cu motor pe lacuri (poluare prin scăpări de carburanţi şi lubrefianţi etc., erodarea malurilor prin valurile produse), lacul Tarniţa este intensiv utilizat pentru agrement: înot, baie, windsurfing, plajă pe maluri etc. Navigaţia cu motor, chiar si numai putere sub 12 CP[...] produce o mare poluare fonică, plus mereu prezentul risc de accidentare a celor ce înoată [...]"


O sinteza a episoadelor mai vechi se gaseste intr-un comunicat CCN din anul 2010:

https://ccncluj.blogspot.com/.../noi-demersuri-ccn-contra...


Aceasta eliminare a celor doua lacuri de pe lista apelor navigabile este o masura destul de necesara, probabil insa nu suficienta ca sa fie clar interzisa navigatia cu motor, sau macar cea cu motor termic cu ambarcatiuni de mare viteza pe cele doua lacuri.


Proprietarii de jeturi si barci de mare putere deja au anuntat ca vor ataca in contencios hotararea de guvern, deci lupta va continua.


Am obtinut de principiu includerea si a CCN si altor ONG de mediu in grupul de lucru constituit la Prefectura pe tema navigatiei pe Tarnita si turismului si agrementului in acea zona.


Spre finalul saptamanii se preconizeaza o noua intalnire la Prefectura pentru discutat masurile necesare punerii in aplicare a hotararii astfel incat sa dispara efectiv de pe Tarnita ambarcatiunile motorizate de mare viteza si pe cat posibil toate cele cu motor termic....


08.09.2020


Radu Mititean

director executiv CCN




, , , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•8/28/2020 11:12:00 p.m.

 

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista

CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)

str. Septimiu Albini nr.133 ap.18

400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro

tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro

CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992

========================================


Scrisoare deschisa:


STRATEGIE LOCALA DE MEDIU PENTRU CLUJ-NAPOCA

- propunere in atentia candidatilor

la functia de primar si consilier local -


La fel ca la alegerile locale precedente, CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN) actionand pe latura sa de asociatie ecologista, propune din nou partidelor si politicienilor clujeni o STRATEGIE LOCALA DE MEDIU, un document elaborat in colaborare cu alte ONG de mediu (ASOCIATIA ECOLOGISTA "FLOARE DE COLT", CLUBUL ECOLOGIC "TRANSILVANIA", ASOCIATIA "ECOURI VERZI" si ASOCIATIA "TRANSILVANIA VERDE") si care este in continuare de actualitate.


Aceast document ar putea fi baza politicilor publice ale Primariei clujene in domeniul protectiei mediului in anii urmatori, pentru a asigura coerenta, eco-compatibilitatea si sustenabilitatea actelor si actiunilor primarului si consiliului local, cum nu s-a intamplat pana acum dar este imperios necesar sa fie pe viitor.


Apelam la toti candidatii la functia de primar si de consilier local, precum si la partidele politice si organizatiile care propun sau sustin candidati pentru aceste functii publice la nivelul municipiului Cluj-Napoca sa analizeze strategia propusa si sa declare public daca si-o insusesc si o sprijina integral sau partial.


Candidatii sunt asteptati sa isi motiveze public, inclusiv in scris, eventualele diferente de opinie si, daca au o viziune proprie in acest domeniu, sa si-o expuna public si sa o transmita si organizatiilor semnatare ale prezentului demers.


CCN este o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista care militeaza de peste doua decenii pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos, rezultand o dezvoltare durabila a societatii.


Cluj-Napoca, 28 august 2020


Radu Mititean

director executiv CCN



ANEXA:

Propunere de Strategie locala de mediu pentru municipiul Cluj-Napoca

========================================


STRATEGIE LOCALA DE MEDIU PENTRU CLUJ-NAPOCA

- propunere -


1. GENERALITATI


Protectia mediului va fi o preocupare prioritara pentru autoritati si comunitatea locala si va fi integrata in toate celelalte politici si va constitui un criteriu esential la luarea deciziilor in toate domeniile. In acest sens politica de dezvoltare urbana si economica se va orienta spre evolutii si activitati cu impact de mediu redus si va evita mentinerea sau atragerea la Cluj-Napoca si imprejurimi de structuri precum industrii puternic poluante si va pune accent pe intarirea monitoringului de mediu si analiza aprofundata si strategica a impactului de mediu.


2. INFORMAREA, EDUCATIA SI IMPLICAREA ECOLOGICA A COMUNITATII


Clujul va depune eforturi sa devina o comunitate de avangarda la nivel national in probleme de mediu si in acest sens va actiona pentru a obtine un nivel inalt de formatie si constiinta ecologica in randul locuitorilor si elementelor decizionale, printr-un masiv efort de informare, educare si implicare a comunitatii in probleme de mediu, cu accent pe generalizarea, adecvarea si eficientizarea activitatilor de educatie ecologica, informare sistematica completa a publicului pe intelesul lui, consultare proactiva si dezbatere publica reala si din stadii incipiente a problemelor, politicilor si proiectelor de mediu sau cu impact de mediu, implicarea si sprijinirea societatii civile.


3. GESTIUNEA DESEURILOR


Cluj-Napoca se va orienta spre un sistem de management integrat al deseurilor, stabil, modern si sustenabil pe termen lung, la nivelul celor mai bune tehnologii si practici, pus in concordanta cu legislatia si integrat sistemului judetean / zonal si in concordanta cu politicile regionale si nationale in domeniu si cu reglementarile si strategiile din UE, utilizand inclusiv parghii economice si educationale si politici de informare si cooperare.


Sistemul va pune accent pe prevenirea producerii deseurilor, reducerea cantitatilor produse (in special a celor periculoase sau greu sau deloc reciclabile), colectarea completa si selectiva la sursa, transport, sortare si procesare eficienta si cat mai putin poluanta, recuperare si valorificare performanta si depozitare selectiva, cu impact de mediu cat mai redus, a celor momentan nerecuperabile.


4. SPATIILE VERZI SI PROTECTIA BIODIVERSITATII


Municipiul va tinde sa redevina o urbe cu un procent de spatiu verde pe cap de locuitor peste media la nivel national si cu o distributie adecvata a spatiilor verzi care sa asigure accesul facil al tuturor locuitorilor si indeplinirea diverselor roluri inclusiv cele antipoluare si pro-biodiversitate.


In acest sens se va face un efort puternic investitional si de reglementare ce va include cresterea cantitativa accentuata a suprafetelor de spatii verzi prin conservarea celor existente si realizarea de spatii verzi noi in zonele deficitare si in cele de dezvoltare urbana, asigurand ca spatiile vor avea compactete, suprafata adecvata si interconectare pentru a forma o retea verde.


Spatiile verzi vor fi tratate ca ecosistem si prin urmare vor prima criteriile ecologice asupra celor estetice iar in extravilan se vor conserva cat mai multe zone naturale sau cvasinaturale. In intravilan se vor impune obligatii sporite cantitativ si calitativ privind suprafetele plantate in perimetrele construite, parcari etc. Pentru terenurile cultivate si cele cu vegetatie forestiera se vor promova si chiar impune practici agricole si silvice ecologice.


Se vor avea in vedere variante neconventionale de crestere a suprafetei verzi cum ar fi utilizarea acoperisurilor, grilaj cu gazon in loc de suprafete asfaltate etc. Se vor revizui practicile de deratizare si dezinsectie pentru a reduce afectarea biodiversitatii. Se vor lua masuri inclusiv constructive de favorizare a faunei naturale in oras in special pasari, lilieci, insecte.


Extravilanul Clujului va pastra intr-un procent important caracter de zona naturala sau cvasinaturala - padure, pajiste, zone umede - cu accent pe exinderea cantitativa si ameliorarea calitativa dpdv ecologic al padurilor periurbane, mentinerea si extinderea culoarelor si conexiunilor ecologice cu zonele de intravilane si respectiv cu zone naturale din comunele venice, si cu accent special pe ocrotirea ariilor naturale protejate cum sunt padurea Faget si mai ales rezervatia naturala Fanatele Clujului.


5. TRANSPORTUL DURABIL SI MINIMIZAREA IMPACTULUI MOBILITATII


Tinta va fi realizarea unui sistem eficient si durabil de transport urban si periurban care sa satisfaca necesitatile de mobilitate a persoanelor si bunurilor cu un impact de mediu cat mai redus. In acest sens va fi elaborata si implementata o politica de transporturi care va revizui radical sistemul actual nu doar ca distributie a fluxurilor ci si ca tipuri si modalitati de transport.


Accentul va fi pus pe promovarea transportului public in comun si descurajarea celui automobilistic, precum si pe promovarea formelor nepoluante de transport (pietonal, biciclistic) si a celor cu impact de mediu redus prin natura sursei de energie (ex. electrica) sau prin tehnologie performanta de diminuare a emisiilor. Criterii vor fi cele de nivel de emisii de noxe dar si cele de zgomot, vibratii si spatiul ocupat in deplasare si stationare.


De asemenea se va optimiza traficul auto existent si viitor. In acest sens se va realiza un studiu complex corelat cu revizuirea PUG si un sistem de monitorizare si gestiune centralizata / dinamica a traficului rutier. Se vor reloca fluxurile de trafic si zonele de stationare atat prin elemente de infrastructura noi sau ajustarea celor actuale cat si prin instituirea de reguli de restrictie sau conditionare selectiva a accesului sau stationarii, in scopul degajarii zonei centrale si a zonelor rezidentiale si eliminarea din intravilan a traficului rutier de tranzit si periferizarea structurilor care atrag trafic auto ridicat, in contrapartida cu adecvarea altor zone pentru absorbtia de flux ridicat de trafic rutier si de mase mari de vehicule stationate respectiv preluarea traficului de tranzit.


De asemenea se va moderniza si amenaja infrastructura de transport pentru a reduce impactul de mediu al utilizarii ei si va fi promovat transportul intermodal.


6. PROTECTIA APELOR


Municipiul Cluj-Napoca va cauta sa se asigure ca Somesul Mic va fi un element central, atractiv si de valoare pentru oras, iar celelalte cursuri de apa nu vor mai fi o problema ecologica iar calitatea apelor subterane va fi reabilitata si mentinuta la un nivel adecvat peste tot.


Se va extinde reteaua de canalizare la intreg perimetrul construit si se vor preveni si rezolva orice exfiltratii si functionari inadecvate ale statiei de epurare. Se vor elimina deversarile directe in apele de suprafata. Se vor lua masuri de depoluare si combaterea eutrofizarii lacurilor existente si mentinerea si extinderea oglinzilor de apa din oras si imbunatatirea starii sau potentialului ecologic, inclusiv a celor artificiale sau puternic modificate antropic.


Se vor stopa amenajarile de albii si maluri de tip betonare / canalizare. Lucrarile viitoare necesare se vor axa pe materiale si tehnologii cu impact mai redus si se va incerca o pastrare in forme cat mai apropiat de cele naturale. Se vor avea in vedere renaturari de albii, pastrarea si refacerea debitelor pe Somesul Mic si alte cursuri si conditiilor naturale si a ihtiofaunei si evitarea aparitiei unor utilizari puternic poluante sau consumptive.


Se vor promova politici de economisire a apei potabile si a apei in general si de evitare a perturbarii calitatii, cantitatii si circulatiei apelor subterane prin supraextractie sau injectie, prin drenaj sau barare prin lucrari de constructii in adancime, prin impermeabilizarea suprafetelor sau poluare chimica sau termica. Apele vor fi tratate ca ecosisteme.


7. PROTECTIA ATMOSFEREI


Se va urmari ca municipiul Cluj-Napoca sa redevina un oras cu "aer curat" adecvat si posibil pentru un oras modern universitar si turistic axat pe servicii si plasat in cadru natural favorabil


Un accent important va fi pe reducerea noxelor emise de autovehicule pe ansamblu precum si in perioade de varf sau zone "fierbinti" atat prin masurile de reducere si redistribuire a traficului auto in oras (mentionate la sectiunea transport durabil) cat si prin monitorizare stricta si sanctiuni contra celor ce utilizeaza autovehicule ce nu se incadreaza in normele de emisii dar si prin masuri proactive inclusiv fiscale de promovare a utilizarii unor vehicule sau forme de transport cu emisii cat mai reduse.


De asemenea se va urmari implementarea unor politici de minimizare a emisiilor de gaze si pulberi in atmosfera de catre operatorii economici din Cluj-Napoca in special cei a caror locatie este in sau in apropriere de zone centrale / pericentrale / rezidentiale sau care sunt situati in zonele amonte ale fluxurilor obisnuite de aer sau alte locatii nefavorabile. Se va promova mutarea acestora in alte zone daca emisiile nu pot fi duse la nivele cvasinule si se va impiedica aparitia in aceste zone de noi structuri industriale sau de alta natura ce polueaza atmosfera.


Se vor formula politici si reguli de evitare sau diminuare a producerii de fum / praf  prin alte activitati cum sunt cele de termoficare sau de incinerare de biomasa in aer liber care degaja fum sau degajarile de praf de la traficul rutier ( strazi nemodernizate sau vehicule murdare) sau activitatea pe santiere fara masuri adecvate ( stropire, perdele de protectie etc.)


8. PROTECTIA SOLULUI


Se va urmari sa se reduca / elimine poluarea solului si subsolului sau modificarea potentialului biologic prin secatuire, suprasaturare hidrica sau uscare etc. precum si degradarea fizica a solului (alunecari de teren, eroziune, indepartarea stratului fertil etc.).


In acest sens se vor reglementa si monitoriza adecvat practicile agricole si cele din constructii si se vor lua masuri proactive de promovarea a bunelor practici si a celor mai bune tehnologii disponibile. Vor fi vizate in special lucrarile pe suprafata mare sau in adancime precum si la cele in panta accentuata sau in zone instabile geotehnic si la nevoie se vor restrictiona constructiile.


Solul va fi privit ca element de valoare intrinseca de mediu si ca ecosistem si se va monitoriza si imbunatati valoarea sa biologica in special dar nu exclusiv in zonele cu vegetatie din intravilan.


9. PROTECTIA CONTRA POLUARII ACUSTICE SI LUMINOASE


Clujul va trebui sa redevina si sa fie perceput ca un oras linistit (in sens propriu), in special zona centrala, zonele rezidentiale, zonele de servicii medicale, de educatie si de recreere. In acest sens politicile de limitare a zgomotului si vibratiilor vor viza sursele cu accent pe traficul auto, feroviar si aerian, lucrarile de constructii, lucrarile la trama stradala si retelele edilitare si sursele de tip disco / concerte in aer liber si se va face o monitorizare extinsa.


Se vor utiliza toate instrumentele inclusiv instituirea de limite de zgomot diferentiate teritorial si orar,  politici de sanctiuni si bonificatii, infrastructuri de limitare a zgomotului (structuri care absorb sau ecraneaza zgomotul si tehnologii si materiale care previn sau reduc producerea sa cum ar fi tipul de utilaje folosite la lucrari sau materialul utilizat la carosabil). Evaluarea impactului cert sau potential auditiv si vibrator al unui obiectiv va lua in calcul si efectele indirecte de tipul traficului auto suplimentar atras.


Fara a afecta nevoile de punere in valoare a monumentelor si zonei centrale si siguranta publica si a traficului, se va urmari evitarea pe timp de noapte a excesului de iluminare in special in sau spre zonele rezidentiale sau naturale. Nu se vor admite sisteme laser sau reflectoare cu bataie lunga cu orientare variabila si alte elemente de poluare luminoasa.


10. PROTECTIA PEISAJULUI


Clujul nu trebuie mascat privirilor vizitatorilor dar impactul peisagistic si integrarea cu elementele naturale va fi avuta in vedere la toate nivelele, de la arhitectura unei anumite cladiri sau ansamblu arhitectonic sau artera de circulatie pana la cea a orasului pe ansamblu sau a intregii zone metropolitane.


Se va cauta limitarea impactului peisagistic prin reglementarea regimului de inaltime, a formei, culorii si reflectivitatii cladirilor si elementelor acestora precum si a altor elemente cu suprafata sau inaltime ridicata sau care prin amplasare sunt puternic vizibile in special de la distanta. Se vor lua masuri de intercalare si mascare cu vegetatie sau prin taluzuri sau semiingropare in teren a elementelor ce nu merita evidentiate sau a zonelor ce au aspect actualmente lipsit de elemente naturale si in acest sens se va analiza perspectiva din diverse incidente inclusiv din aer,  din zonele de agrement, de pe caile de acces si de pe dealurile inconjuratoare.


Redactat:

Radu Mititean / CCN




, , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•7/29/2020 06:55:00 p.m.

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. I.C. Bratianu nr. 21-23 et.3 ap.22
400079 Cluj-Napoca  web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
=================================

LEGISLATIE RUTIERA SI SFATURI PRACTICE PENTRU BICICLISTI
pachet informativ iulie 2020

Clubul de Cicloturism "NAPOCA" (CCN) lanseaza o noua editie a pachetului informativ format din doua materiale pentru biciclisti, de informare pe teme esentiale pentru confortul si siguranta lor si a celorlalti participanti la trafic - o sinteza actuala a normelor din legislatia rutiera specifice pentru biciclete si un set de 7 sfaturi practice pentru circulatia cu bicicleta in oras.

Sinteza legislativa reda toate prevederile cu specific biciclistic din Ordonanta de Urgenta 195 / 2002 privind circulatia pe drumurile publice si din Regulamentul de aplicare a acesteia aprobat prin HG 1391 / 2006, in forma actualizata. Este realizata in parteneriat cu Societatea Civila de Avocati Muresan Mititean Cleja (MMC) si este un material care ajuta utilizatorii bicicletei sa cunoasca prevederile ”la zi” ale cadrului legal actual.

Desigur ca e nevoie sa cunoasca si sa respecte si normele generale, aplicabile tuturor vehiculelor respectiv participantilor la trafic, nu doar normele specific biciclistic si sa cunoasca si interpretarea acestor norme, care din pacate nu exceleaza prin claritate si coerenta in redactarea lor actuala, dincolo de caracterul lor sub multe aspecte excesiv de restrictiv, motiv pentru care CCN militeaza de peste doua decenii pentru modificarea lor, reusind pana acum insa doar in mica masura sa convinga autoritatile in acest sens.

Materialul ”7 sfaturi utile pentru a pedala in siguranta si confort” este o selectie a catorva foarte importante aspecte utile biciclistilor, derivand din experienta membrilor CCN si structurilor la care este direct sau indirect afiliata - Federatia Biciclistilor din Romania (FBR) www.biciclisti.ro si Federatia Europeana a Biciclistilor (ECF) www.ecf.com , a expertizei zecilor de organizatii partenere din alte tari europene si bogatei literaturi de specialitate si numeroaselor conferinte la care a participat CCN.

Regulile sunt in principiu valabile pentru majoritatea oraselor mari si medii din Romania si multe si in orase mici sau localitati rurale, desi desigur ca fiecare localitate sau zona are particularitatile ei si unele sfaturi nu sunt toate aplicabile, si mai ales nu pentru orice strada si orice biciclist. Este un material complementar extrasului de legislatie si desigur doar puncteaza o serie de teme de baza, din lista mai lunga ce ar trebui sa fie in atentia oricarei persoane care circula cu bicicleta. CCN sta la dispozitia celor interesati pentru explicarea si completarea acestei sinteze.

Pe viitor vom tehnoredacta cele doua texte si ca material in versiune pdf ce poate fi listat si pliat ca brosura, pentru a fi la indemana biciclistilor si in varianta pe suport de hartie.

Cele doua materiale sunt complementare altor actiuni CCN si se inscriu in demersurile pentru promovarea utilizarii bicicletei ca mijloc de deplasare cu rol utiliar si recreativ. CCN este o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista care militeaza de peste 25 de ani pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos, rezultand o dezvoltare durabila a societatii. Detalii pe www.ccn.ro in sectiunea "despre noi".

29 iulie 2020

Radu Mititean
director executiv CCN
presedinte FBR


ANEXE:
textul celor doua minibrosuri:

- 7 SFATURI UTILE PENTRU A PEDALA IN SIGURANTA SI CONFORT

- LEGISLATIE RUTIERA SPECIFICA PENTRU BICICLETE

============================================



7 SFATURI UTILE
PENTRU A PEDALA IN SIGURANTA SI CONFORT

Dragi bicicliste si biciclisti,

Pentru a circula in oras pe doua roti comod si sigur trebuie cunoscute si respectate nu doar regulile stabilite de legislatia rutiera, ci si o serie de recomandari practice pentru biciclismul urban, dintre care am sintetizat cateva mai importante:

1. Bicicleta potrivita

Ca sa pedalezi confortabil prin oras trebuie sa ai bicicleta potrivita, cu accesoriile si reglajele adecvate, in functie de inaltimea si conformatia ta, specificul rutelor si stilul de deplasare. Astfel, un cadru prea mic sau prea mare sau o sa lasata prea jos pot fi nu doar incomode, ci si producatoare de dureri de spate sau de genunchi. Relieful unor orase si starea unor strazi recomanda in multe cazuri si in oras bicicletele cu mai multe viteze si cu roti ceva mai groase. Agatarea de ghidon a unei sacose trebuie totdeauna evitata, iar un rucsacel poate fi incomod in zile calduroase sau daca e mai greu, solutia fiind un cos pe ghidon sau pe portbagaj sau o pereche de sacose laterale. Aparatorile de lant si de noroi scutesc de murdarirea imbracamintii, iar pentru haine lungi si largi exista protectii laterale pentru roata de spate, gen "skirt guard" / ”coat guard”.

2. Imbracamintea potrivita

In oras nu trebuie sa ai ceva imbracaminte specifica ciclismului, ci poti fi imbracat in mod obisnuit si chiar elegant, inclusiv cu costum si cravata respectiv fuste lungi sau rochii largi, pantofi cu toc si coafura mai elaborata... Trebuie insa o adecvare la tipul de cadru si de pedale, de aparatori, precum si la distanta, viteza si stilul de pedalat, tipul de bicicleta, bagajele, conditiile meteo si pantele. Cadrele fara bara orizontala permit rochii si fuste lungi iar seile fara cioc permit fuste stramte. Pentru pantaloni mai largi jos exista clipsuri sau snapuri. Palariutele pot avea o panglica de siguranta. La fuste foarte scurte se poate purta un pantalonas scurt. Exista chiar rochite speciale pentru pedalat. Domnii pot descheia camasa la gat sau da jos sacoul... Iar o pelerina de tip poncho, care nedespachetata poate fi foarte mica si usoara, e recomandabil sa fie totdeauna pregatita.

3. Bicicleta in buna stare tehnica

De cate ori urci pe bicicleta e bine sa te asiguri ca franele prind bine si rotile sunt bine umflate, ghidonul si angrenajul nu au jocuri, lantul e uns, soneria si schimbatoarele de viteza functioneaza, catadioptrii ("ochii de pisica") sunt la locul lor si, daca te-ar putea prinde seara, ai luminitele la tine si acestea au baterii bune. E de stiut ca rotile moi, anvelopele foarte cramponate si lantul neuns fac bicicleta sa mearga mult mai greu prin oras. Macar o data pe an, bicicleta ta merita o revizie mai serioasa. Un lant prea uzat de exemplu iti strica pionioanele si foile dintate, opturile in roti pot compromite franarea iar sabotii prea uzati pot strica jentile.

4. Un traseu bine ales

Înainte de a porni la drum, gandeste-te la un traseu care sa iti faca placere sau macar sa nu iti produca disconfort grav sau nesiguranta, chiar daca presupune un mic ocol. Traseul cel mai direct si rapid nu e intotdeauna cel mai confortabil si sigur, astfel ca merita sa pedalezi cateva minute in plus pentru a profita de infrastructuri pentru biciclete de genul piste pentru biciclete sau benzi comune cu transportul public, strazi cu limitare de viteza la 30 sau 20 km/h sau pe care circula putine autovehicule, alei de parc in care e permisa pedalarea si nu sunt multi pietoni, iar vara e de luat in calcul si cat de mult e traseul pe la umbra.

5. Spatiu de siguranta in timpul deplasarii

Obligatia de a circula cat mai pe dreapta nu inseamna ca trebuie sa pedalezi lipit(a) de bordura sau trecand razant pe langa masinile parcate. Dimpotriva, este recomandabil sa tii mereu un spatiu lateral de siguranta spre dreapta de circa 1 metru spre bordura si 1,20-1,30 metri spre masinile parcate pentru a evita portierele deschise intempestiv. Obstacolele nu trebuie ocolite "strans", iar traiectoria nu trebuie sa fie sinuoasa. Rulatul mai spre mijlocul benzii e mai sigur decat la marginea ei. De asemenea, e bine sa mentii cel putin 2 metri fata de vehiculul din fata chiar daca merge lent si cel putin 1 metru lateral cand depasesti un pieton sau un alt biciclist(a), pentru ca pot face manevre imprevizibile.

6. Ce facem la intersectii

Marile intersectii si sensuri giratorii sunt in orasele din Romania de regula neadaptate circulatiei biciclistilor, fiind astfel stresante si adesea nesigure. O solutie poate fi traversarea lor ca pieton. O alta solutie este avansarea si plasarea in fata primului autovehicul oprit la semafor, chiar daca nu este trasat un spatiu de acumulare / spatiu avansat pentru biciclete (bike-box) astfel ca la culoarea verde a semaforului sa pornesti prima/primul pe centrul benzii si sa fii devansat(a) de masini doar dupa ce ai trecut de intersectie. Chiar daca ai prioritate la o intersectie sau ai marcaj "traversare pentru biciclete" trebuie sa te asiguri ca soferii te vad din timp si ca poti frana brusc la nevoie.

7. Ce facem in ambuteiaj

Un avantaj major al bicicletelor in marile orase aglomerate este ca de cele mai multe ori nu sunt forate sa stea in ambuteiaje precum autoturismele. Daca totusi ai in fata o coloana de masini oprite la stop sau care ruleaza foarte lent, trebuie sa te gandesti si la siguranta si la poluare. Daca nu e realist sa poti sa treci pe langa masinile oprite, poate fi mai bine sa te opresti la o distanta mai mare de cea din fata ta, pentru a nu le inhala gazele de esapament.

Daca este spatiu suficient sa te "strecori" fa-o numai cu viteza foarte redusa si atentie maxima si numai pe langa bordura, nu printre doua siruri de masini. Daca masinile se pun in miscare inainte ca tu sa reusesti sa ajungi in fata coloanei si sunt foarte aproape de tine, opreste cu rotile lipite de bordura si cu piciorul sprijinit pe trotuar pana cand acestea trec si vei avea din nou spatiu suficient pentru a te deplasa in siguranta.

* * *

Pe masura ce pedalezi prin oras vei descoperi cu siguranta si celelalte reguli nescrise ale mersului comod si sigur pe bicicleta si in curand vei constata in cele mai multe cazuri ca ai pe fata mai mult zambet decat atunci cand mergi cu masina. Profita de experienta reprezentantilor magazinelor de biciclete si de organizatiile de profil.

De asemenea, schimbul de experienta ne imbogateste intotdeauna cu noi perspective, sens in care te invitam la evenimentele organizate de asociatiile de biciclilsti.

=================================

LEGISLATIE RUTIERA
SPECIFICA PENTRU BICICLETE


A. ORDONANTA DE URGENTA 195 / 2002 privind circulatia pe drumurile publice

Art. 6 In sensul prezentei ordonante de urgenta, expresiile şi termenii de mai jos au urmatorul inteles:
10. bicicleta - vehiculul prevăzut cu două roţi, propulsat prin forţa musculară, cu ajutorul pedalelor ori manivelelor. Sunt asimilate bicicletei vehiculele cu pedale cu pedalare asistată echipate cu un motor electric auxiliar cu puterea nominală continuă mai mică sau egală cu 250 W, a cărui asistare este întreruptă atunci când ciclistul încetează să pedaleze sau este redusă progresiv pe măsură ce viteza vehiculului creşte, fiind întreruptă complet înainte ca viteza vehiculului să atingă 25 km/h, precum şi bicicletele cu motor, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 168/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 ianuarie 2013 privind omologarea şi supravegherea pieţei pentru vehiculele cu două sau trei roţi şi pentru cvadricicluri;
25. pista pentru biciclete - subdiviziunea părţii carosabile, a trotuarului ori a acostamentului sau pistă separată de drum, special amenajată, semnalizată şi marcată corespunzător, destinată numai circulaţiei bicicletelor şi trotinetelor electrice;

Art.41 (3) Dacă un drum este prevăzut cu o pistă pentru biciclete, bicicletele şi trotinetele electrice vor fi conduse numai pe pista respectivă. [...].

Art. 53 Autoritatile publice locale, cu autorizatia administratorului drumului public si cu avizul politiei rutiere sau la solicitarea acesteia, sunt obligate sa ia masuri pentru realizarea de amenajari rutiere destinate circulatiei .... biciclistilor... si calmarii traficului, semnalizate corespunzator, in apropierea unitatilor de invatamant, pietelor, targurilor, spitalelor, precum si in zonele cu risc sporit de accidente.

Art. 63 (5) Vehiculul oprit sau stationat pe partea carosabila trebuie aşezat langa şi in paralel cu marginea acesteia, pe un singur rand, daca printr-un alt mijloc de semnalizare nu se dispune altfel. .....bicicletele pot fi oprite sau stationate şi cate doua, una langa alta.

Art.70 (2) Pentru a conduce o bicicleta .... pe drumurile publice, conducatorul acesteia trebuie sa aiba varsta de cel putin 14 ani.
(3) Bicicletele ....care circula pe drumurile publice trebuie sa fie echipate cu mijloace de iluminare şi dispozitive reflectorizant-fluorescente. Este interzisa circulatia acestora pe timp de noapte fara aceste mijloace şi dispozitive in stare de functionare.
(4) Casca de protectie este obligatorie pentru conducatorii de biciclete si trotinete electrice a caror varsta este sub 16 ani, atunci cand se deplaseaza pe partea carosabila.

Art.73 Regulile privind circulatia pe drumurile publice a bicicletelor..... se stabilesc prin regulament.

Art.74 (1) Pe autostrazi este interzisa circulatia... bicicletelor...

Art.100 (1)Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda prevazuta in clasa a II-a de sanctiuni urmatoarele fapte savarsite de persoane fizice:
14.nerespectarea normelor privind circulaţia bicicletelor......, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 101 alin. (1) pct. 8.

Art. 101 (1) Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda prevazuta in clasa a III-a de sanctiuni urmatoarele fapte savarsite de persoane fizice:
8. nerespectarea normelor privind dotarea bicicletelor...., prevăzută la art. 70 alin. (3) din prezenta Ordonanta de urgenta, coroborat cu art. 14 si 15 din Regulamentul de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 1.391/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, a interdictiilor prevazute la art. 74 alin. (1) din prezenta ordonanta de urgenta si a art. 52 alin. (1) şi art. 161 alin. (1) lit. f), g) şi r) din Regulamentul de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 1.391/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si a obligaţiilor prevazute la art. 31 lit. a) si art. 60 alin. (3) din prezenta ordonanta de urgenta, precum si la art. 136 alin. (1) si art. 138 alin. (1) din Regulamentul de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 1.391/2006, cu modificarile si completarile ulterioare;

Art.128 (1) Autoritatile administratiei publice locale au urmatoarele atributii:
e) iau masuri pentru amenajarea de ... piste pentru biciclete.... pe care le administreaza, cu avizul politiei rutiere;

B. REGULAMENT de aplicare a OUG 195/2002 aprobat prin HG 1391 / 2006

CAPITOLUL II: Vehiculele

SUBSECTIUNEA 2: Conditiile tehnice minime pe care trebuie sa le indeplineasca bicicletele, mopedele, vehiculele cu tractiune animala si cele trase sau impinse cu mana

Art. 14 În circulatia pe drumurile publice bicicleta trebuie sa fie:
a) prevazuta cu dispozitiv de franare eficace;
b) prevazuta cu un sistem adecvat, functional, de directie;
c) dotata cu sistem de avertizare sonora;
d) echipata pe timp de noapte sau cand vizibilitatea este redusa, in fata, cu lumina de culoare alba sau galbena, iar in spate, cu lumina de culoare rosie si cu cel putin un dispozitiv fluorescent-reflectorizant, vizibil, de aceeasi culoare;
e) echipata cu elemente sau dispozitive fluorescent-reflectorizante, amplasate pe roti, care, in miscare, formeaza un cerc continuu.

Art. 15 Remorca atasata unei biciclete trebuie sa fie echipata, in partea din spate, cu un dispozitiv fluorescent-reflectorizant de culoare rosie, iar daca lumina din spate a bicicletei este obturata de remorca, aceasta trebuie sa fie echipata si cu o lumina de culoare rosie.

Art. 55 Semnalul luminos destinat numai dirijarii circulatiei bicicletelor are in campul sau imaginea unei biciclete de culoare rosie, respectiv verde pe fond negru. Aceeasi destinatie o are si semnalul luminos al unui semafor insotit de un panou aditional pe care figureaza o bicicleta.

Art. 76 Marcajele aplicate pe drumurile publice sunt:
c) transversale, care pot fi:
4. de traversare pentru biciclisti;

Art.81 (4) Marcajul transversal constand din linii discontinue paralele, aplicate perpendicular sau oblic fata de axul drumului, indica locul destinat traversarii partii carosabile de catre biciclisti.

CAPITOLUL V: Reguli de circulatie

SECȚIUNEA 2: Utilizarea partii carosabile

Art.100 (1) Vehiculele trebuie conduse numai pe drumurile, partile carosabile, benzile sau pistele stabilite pentru categoria din care fac parte. În cazul in care pe drumurile publice nu sunt amenajate benzi sau piste speciale pentru biciclete si celelalte vehicule fara motor, acestea pot fi conduse şi pe acostament in sensul de mers, daca circulatia se poate face fara pericol.

SECTIUNEA 3: Reguli pentru circulatia vehiculelor

SUBSECTIUNEA 2: Semnalele conducatorilor de vehicule

Art. 117
(1)Conducatorii vehiculelor cu doua roti, .... sunt obligati sa efectueze urmatoarele semnale:
a)bratul stang intins orizontal atunci cand intentioneaza sa schimbe directia de mers spre stanga sau de a depasi;
b)bratul drept intins orizontal atunci cand intentioneaza sa schimbe directia de mers spre dreapta;
c)bratul drept intins orizontal balansat in plan vertical atunci cand intentioneaza sa opreasca.
(2)Semnalele prevazute la alin. (1) trebuie efectuate cu cel putin 25 m inainte de efectuarea manevrelor.

SUBSECTIUNEA 3: Depasirea

Art. 118 (2) Se recomanda ca la depasirea unei biciclete distanta laterala sa fie de minimum 1,5 m.

Art. 120 (1) Se interzice depasirea vehiculelor:
d) pe pasaje denivelate, pe poduri, sub poduri si in tuneluri. Prin exceptie, pot fi depasite in aceste locuri bicicletele, daca vizibilitatea asupra drumului este asigurata pe o distanta mai mare de 20 m, iar latimea drumului este de cel putin 7 m;

Art. 135 Conducatorul de vehicul este obligat sa acorde prioritate de trecere si in urmatoarele situatii:
g) cand efectueaza un viraj spre stanga sau spre dreapta si se intersecteaza cu un biciclist care circula pe o pista pentru biciclete, semnalizata ca atare;

Art. 141 (6) Nu este permisa stationarea pe partea carosabila, in timpul noptii, a .... bicicletelor....

Art. 142 Se interzice oprirea voluntara a vehiculelor:
k) pe pistele obligatorii pentru pietoni sau pentru pietoni si biciclete ori pe benzile rezervate unor anumite categorii de vehicule, semnalizate ca atare;
o) pe pistele pentru biciclete;

Art. 153 (2). ... si bicicleta pot tracta o remorca usoara avand o singura axa.

SECTIUNEA 4: Reguli pentru alti participanti la trafic

SUBSECTIUNEA 1: Circulatia bicicletelor

Art.160 (1) Bicicletele, atunci cand circula pe drumul public, trebuie conduse numai pe un singur rand.
(3) Daca pe directia de deplasare exista o pista pentru biciclete, semnalizata ca atare, conducatorii vehiculelor prevazute la alin. (1) sunt obligati sa circule numai pe aceasta pista. Se interzice circulatia altor participanti la trafic pe pista pentru biciclete.
(4) Se recomanda ca, in circulatia pe drumurile publice, biciclistul sa poarte casca de protectie omologata.

Art. 161 (1) Se interzice conducatorilor de biciclete:
a) sa circule pe sectoarele de drum semnalizate cu indicatorul avand semnificatia "Accesul interzis bicicletelor";
b) sa invete sa conduca biciclete pe drumurile intens circulate;
c) sa circule pe trotuare, cu exceptia cazului cand pe acestea sunt amenajate piste speciale destinate lor;
d) sa circule fara a tine cel putin o mana pe ghidon si ambele picioare pe pedale;
e) sa circule in paralel, cu exceptia situatiilor cand participa la competitii sportive organizate;
f) sa circule in timp ce se afla sub influenta alcoolului, a produselor ori substantelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora;
g) sa se tina de un vehicul aflat in mers ori sa fie remorcat de un alt vehicul sau impins ori tras de o persoana aflata intr-un vehicul;
h) sa transporte o alta persoana, cu exceptia situatiei prevazute la alin. (1^1) si a situatiei cand vehiculul este construit si / sau echipat special pentru transportul altor persoane;
i) sa circule pe partea carosabila in aceeasi directie de mers, daca exista acostament practicabil;
j) sa transporte sau sa traga orice fel de obiecte care, prin volumul ori greutatea lor, stanjenesc sau pericliteaza conducerea vehiculului ori circulatia celorlalti participanti la trafic;
k) sa circule pe aleile din parcuri sau din gradini publice, cu exceptia cazurilor cand nu stanjenesc circulatia pietonilor;
l) sa circule fara indeplinirea obligatiilor prevazute la art. 14 si 15;
m) sa circule atunci cand partea carosabila este acoperita cu polei, gheata sau zapada;
n) sa circule cu defectiuni tehnice la sistemele de franare sau cu un vehicul care nu este prevazut cu avertizor sonor;
o) sa traverseze drumurile publice, pe trecerile destinate pietonilor, in timp ce se deplaseaza pe bicicleta;
p) sa circule pe alte benzi decat cea de langa bordura sau acostament, cu exceptia cazurilor in care, inainte de intersectie, trebuie sa se incadreze regulamentar in functie de directia de deplasare;
r) sa circule in interiorul localitatilor in care nu functioneaza iluminatul public, precum si in afara localitatilor fara a purta imbracaminte cu elemente fluorescent-reflectorizante, de la lasarea serii pana in zorii zilei sau atunci cand vizibilitatea este redusa;
s) sa conduca vehiculul fara a mentine contactul rotilor cu solul.
(1^1) Copilul in varsta de pana la 7 ani poate fi transportat pe bicicleta, de catre un adult, numai daca vehiculul este prevazut din constructie cu un suport special sau daca are montat un dispozitiv omologat.
(2) Pe timpul circulatiei pe drumurile publice, conducatorii de biciclete sunt obligati sa aiba asupra lor actul de identitate.

Art. 167 (1) Se interzice pietonilor si persoanelor asimilate acestora:
g) sa circule pe pistele pentru biciclete, amenajate si semnalizate corespunzator.

* * *

Pe langa regulile specifice pentru biciclete, trebuie cunoscute si respectate si de catre bicicliste si biciclisti si normele legislatiei rutiere care vizeaza toate vehiculele sau toti participantii la trafic, de genul sa nu circule pe sens interzis sau unde e interzis accesul tuturor vehiculelor, sa nu treaca pe rosu la semafor, sa respecte indicatoarele politistului rutier, sa circule aproape de marginea dreapta a benzii de circulatie cand nu exista pista sau acostament, sa aiba o conduita preventiva, sa respecte indicatoarele de "stop" sau "cedeaza trecerea", "interzis virajul la stanga / dreapta". "obligatoriu la stanga / dreapta / inainte" sau "traversare pentru pietoni" si celelalte indicatoare rutiere, sa nu treaca peste linia continua sau sa ruleze pe zonele interzise marcate cu "zebre", sa respecte regula prioritatii de dreapta si regulile privind depasirea, sa dea prioritate mijloacelor de transport public cand acestea semnalizeaza intentia de iesire din statii, sa anunte prompt la Politie orice accident rutier in care sunt implicati . Și, desigur, celalate prevederi legale, dar si normele bunului simt!

Cluj-Napoca, 29 iulie 2020

av. Radu Mititean
director executiv CCN
presedinte FBR

av. Roxana-Iuliana Cleja
vicepresedinte CCN






, , |
Bookmark and Share