Author: CCN
•10/05/2026 12:43:00 a.m.

MARSUL BICICLISTILOR CLUJENI EDITIA 199

Clubul de Cicloturism Napoca (CCN) organizeaza sambata 10 octombrie 2026, a 199-a editie lunara a Marsului Biciclistilor Clujeni (MBC199), cu plecare la ora 10:00 din p-ta Unirii.

Sunt bineveniti orice locuitori ai zonei metropolitane clujene care au bicicleta in buna stare tehnica si echipata conform legislatiei rutiere. Participantii sub 16 ani trebuie sa poarte casca, asa cum prevede actuala legislatie.

Durata estimata a parcurgerii este de circa o doua ore si va viza zona centrala si pericentrala / zona garii si estul cartierului Dambul Rotund. Traseul concret este: P-ta Unirii - str. Regele Ferdinand - str.Horea - p-t Garii - podul Locomotivei - str. S.Balint - str. E. Teodoroiu - str. Codrului - str. Doinei - str. Dorului - str.Maramuresului - str. Senina - str. Doinei - str. N.Teclu - str.Cororilor -str. Doinei - str. Codrului - str. Cocorilor - str. Graurilor - str. N.Teclu- str. Piersicului - str. Viile Nadasel - str. Petrache Poenaru - str. Vrancea - str. Spatarul Milescu - str. Piersicului - str. Vrancea - str. Maramuresului -str. Dragos Voda - str.Vrancea - str. Papiu Ilarian - str. Maramuresului - str. N.Teclu - str. Breaza - str. Maramuresului - str. Giordano Bruno - str. Fabricii de Chibrituri - pasaj subteran Gara - p-ta Garii - str. Burebista - str. I.Coroianu - str. Callatis - str. Spitalului - str. Decebal - str. Caracal - str. Craiova - - p-ta Garii - str. Caii Ferate - str. Decebal - str.Traian - pod Traian - str. I.P.Voitesti - p-ta M.Viteazu - str. F.Joliot-Curie - bd. 21 Decembrie 1989 - p-ta Unirii.

Traseul va avea o lungime de circa 15,5 km, iar, diferenta totala de nivel de circa 250 m. Va fi deci un traseu mediu astfel ca e recomandat bicicletelor cu mai multe viteze si celor care sunt obisnuiti si sa urce pe strazi cu diferente de nivel, nu doar sa pedaleze pe teren plat.

Evenimentul este din seria lunara de marsuri velo inceputa in septembrie 2007 in continuarea celei anuale incepute de CCN in 1998. CCN este o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista care promoveaza de peste 30 de ani utilizarea bicicletei in scop recreativ, turistic si utilitar. Evenimentul se desfasoara sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR).

Aceasta editie a MBC are, ca majoritatea editiilor, o cvadrupla valenta - de socializare, de informare si educare, militanta / de protest si turistica / recreativa si implicit si una usor sportiva si de promovare a sanatatii publice si protectiei mediului.

Astfel, Marsul Biciclistilor Clujeni este o ocazie de intalnire, cunoastere reciproca si pedalare in comun a biciclistilor, de incurajare a inceperii sau reinceperii pedalatului in oras pentru cei ce se simt in nesiguranta in traficul actual, de schimb de opinii si impresii, de aflare de informatii practice, de gasire de parteneri de excursii velo etc.

Este si o ocazie de a vedea noi rute / trasee velo prin oras care sunt favorabile biciclistilor sau cai de a evita segmente problematice prin lipsa infrastructurii velo si conditii de trafic motorizat intens, de a primi sfaturi practice privind deplasarea velo in oras, explicatii privind legislatia rutiera, de a afla despre proiecte de amenajari sau politici publice ale autoritatilor si perspective de evolutie a infrastructurii de interes biciclistic in Cluj-Napoca si in zona metropolitana, despre activitatile asociatiilor de biciclisti si alte asemenea.

Componenta implicita sportiva a marsului biciclistilor este faptul ca participantii parcurg pe bicicleta o distanta de peste 15 km plus drumul de acasa pana in piata Unirii si inapoi, chiar daca ritmul este unul lent, de promenada. Diferenta de nivel este la aceasta editie una care nu este chiar mica. Astfel ca va fi o activitate fizica similara uneia facuta in scop de sport de intretinere. Este dovedit statistic de studii in multe tari ca si numai jumatate de ora de pedalat pe zi in ritm lejer deja mareste speranta de viata cu peste un an si jumatate sau chiar doi ani fata de cazul persoanelor sedentare, astfel ca actiunile de acest tip vizeaza si sanatatea publica in mod direct in privinta participantilor si indirect in privinta ansamblului populatiei, dat fiind ca bicicletele nu polueaza Clujul cu noxe sau zgomot. Iar daca mai multi cetateni vor circula mai frecvent cu bicicleta, asta inseamna mai putine deplasari motorizate si mai putine ambuteiaje, dat fiind ca un om care pedaleaza ocupa mult mai putin spatiu ca un autoturism in deplasare, iar pe un loc de parcare pentru un autoturism se poate amenaja un parcaj pentru zece biciclete.

Editia 199 a Marsului Biciclistilor Clujeni are si componenta militanta, de a ocazie de a reaminti autoritatilor locale, publicului si presei nevoia promovarii utilizarii bicicletei ca mijloc cotidian de transport in oras, componenta esentiala a mobilitatii urbane durabile si alternativa viabila la transportul automobilistic, alaturi de transportul in comun si deplasarea pietonala.

Mai concret, participantii isi exprima din nou ingrijorarea fata de lipsa sau inadecvarea dezbaterilor publice a planurilor de noi infrastructuri de biciclete si fata de calitatea redusa a majoritatii pistelor de biciclete mai vechi si mai noi, existand uneori deficiente calitative grave la noile piste sau rastele si mentinandu-se nerezolvate unele probleme la pistele vechi, de la latimea insuficienta la lipsa de continuitate, de la marcaje si indicatoare rutiere lipsa, la cele neclare sau gresit amplasate, ce pun in pericol biciclistii si alti participanti la traficul rutier. In plus nu exista conexiuni velo intre multe cartiere si zona centrala sau cartierelor vecine intre ele.

In mod special, participantii isi exprima nemultumirea fata de blocarea repetata, pe perioade semnificative, a unor piste importante. De exemplu pista de biciclete din Parcul Central S.Barnutiu, blocata zile intregi cu ocazia diverselor festivaluri si alte evenimente (cel mai recent cu ocazia Jazz in the Park, desi ca durata blocarea a fost mutl mai mare cu ocazia Untold), desi pista trece prin periferia parcului, si fara a se asigura vreo alternativa. Sau blocarea pistelor de pe malul Somesului Mic amonte de Podul Garbaldi de catre santierul de reconstruire a acestuia, sau de catre diversele evenimente din zona platoului de langa Complexul de Natatie al UTCN (cunoscut de multi clujeni drept "Baziul Olimpic") desi pista e la periferia platoului si nu justifica blocarea ei in cazul unor evenimente in zona sau cel putin se putea face o deviere temporara pe aleea pietonala de pe mal, care sa devina temporar pista comuna biciclete-pietoni. Muncipalitatea a ales sa blocheze pur si simplu pista si atat, desi nu exista nici o varianta paralela de ocolire.

Detalii si pe pagina de Facebook a evenimentului
la adresa https://www.facebook.com/events/2585086515337377/
precum si pe www.ccn.ro care redirecteaza la blogul CCN
https://ccncluj.blogspot.com/2026/10/marsul-biciclistilor-clujeni-editia-199.html

Radu Mititean
director executiv CCN

0744-576836





, , , , , , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•9/22/2026 12:36:00 a.m.

ZIUA EUROPEANA FARA MASINI 2026

22 septembrie este Ziua Europeana Fara Masini (ZEFM / CFD), a carei slogan este ”In town, without my car!” adica ”In oras, fara masina mea!” cu accent pe promovarea utilizarii de mijloace alternative: transportul in comun, mersul pe jos si deplasarea cu bicicleta sau, mai nou, si cu mijloace de micromobilitate electrica.  

ZEFM a fost lansata in anul 2000, initial ca o initiativa ONG, ulterior preluata de Comisia Europeana, si treptat generalizata ca Zi Mondiala Fara Masini. Radacinile ZEFM sunt insa in asemenea evenimente locale si apoi nationale in mai multe tari in anii 90.

ZEFM este punctul culminant al Saptamanii Europene a Mobilitatii ( SEM / EMW) despre care sunt detalii la https://ccncluj.blogspot.com/2026/09/saptamana-europeana-mobilitatii-2026.html si sunt si la https://mobilityweek.eu/the-campaign/

Rolul ZEFM este ca cetatenii si autoritatile sa vada cum este, sa vada ca se poate si ca este sub multe aspecte chiar mai bine. Dar asta presupune organizare masiva, din timp si cu profesionalism, ceea ce nu s-a prea intamplat in orasele din Romania, unde sporadic s-a inchis cate o strada timp de cateva ore, nicidecum zone intregi pentru intreaga zi, si majoritatea evenimentelor au fost organizate de ONG-uri, nu de autoritati.

O ”Zi tara masini” inseamna:
- ca autoturismele nu circula intreaga zi sau cea mai mare parte a ei, in tot orasul sau cel putin in centru
- ca se suplimenteaza transportul in comun, taxiurile, posibilitatile de inchiriat sau imprumutat biciclete etc.
- ca se asigura din timp aprovizionarea magazinelor, se finalizeaza lucrarile la strazi, se prevad exceptiile
- ca se "da viata" strazilor si pietelor astfel degajate de povara automobilelor, prin expozitii, targuri, concursuri, concerte, jocuri, parade, spectacole stradale
- ca se simuleaza astfel, macar pentru o zi pe an, centrul pietonal pe care multe orase inca nu il au….

De 22 septembrie, CCN adreseaza soferilor de autoturisme urmatoarea scrisoare:
--------------------------------------------

"Stimate şofer,

Dacă nu ştiaţi, ne face plăcere să vă spunem că astăzi,

22 SEPTEMBRIE, este

ZIUA MONDIALĂ FĂRĂ MAŞINI !

Este o zi în care în care în mii de oraşe din zeci de ţări europene nu se circulă cu autoturismul în zona centrală. Se merge cu mijloace de transport în comun, cu bicicleta, pe jos... Şi astfel toţi locuitorii pot vedea că e posibil şi aşa!

Probabil că nu aţi ştiut de această zi sau nu aţi putut azi fără maşină.... E bine să vă întrebaţi pe viitor când vă urcaţi la volan dacă trebuie neapărat să ieşiţi în oraş cu maşina, sau se putea şi fără? Merită tot stresul, statul la stopuri, căutatul unui loc de parcare? Gândiţi-vă că numărul de autoturisme creşte continuu în oraș, dar străzile nu au cum creşte! Şi ar trebui să aibă loc şi pietonii şi bicicliştii şi să avem şi spaţiu verde. Aşa că autoturismul nu poate fi soluţia pe termen lung...

Vă întrebaţi, desigur, care ar fi alternativele?! Ele există în toată lumea: Transportul în comun, mersul pe bicicletă şi pe jos... Toate sunt în expansiune puternică în ţările dezvoltate. Este adevărat că la noi adesea ca pieton abia mai poţi străbate pe trotuarele blocate de maşini şi chioşcuri şi panouri publicitare, în autobuze e încă uneori înghesuială sau alt motiv de disconfort şi nu vin destul de repede şi nu te iar sau duc cât de aproape doreşti și stau adesea în ambuteiaj pentru că nu au benzi dedicate, iar ca biciclist nu ai piste şi parcaje şi percepi și că e periculos.... Dar există soluţii care pot face aceste alternative mai convenabile ca mersul cu maşina!

Şi Dumneavoastră ca şofer ar trebui să fiţi interesat de promovarea transportului în comun, a traficului pietonal şi a mersului pe bicicletă. Chiar dacă nu veţi merge Dumneavoastră mai puţin cu autoturismul în următorii ani, vă veţi bucura de un trafic mai degajat! 50 de oameni ocupă mult mai puţin spaţiu dacă sunt pe bicicletă sau într-un autobuz decât fiecare la volanul autoturismului propriu!

Pentru rezolvarea problemei mobilității trebuie o strategie coerentă a municipalităţii, planuri bine gândite şi aplicate consecvent. La asta putem şi merită să participăm toţi locuitorii, inclusiv prin exemplu personal şi prin colaborare cu cei care ştiu şi vor să facă ceva pentru ca deplasarea prin oraş să fie o plăcere!

Şi noi aproape toţi suntem şi şoferi, dar mergem cu maşina în oraş numai cand din motive obiective ne vedem nevoiţi să o facem. În rest mergem cu bicicleta, pe jos sau cu mijloacele de transport în comun. Şi vrem să fim respectaţi de cei la volan! "

----------------------------------

Sunt si tari in care se organizeaza de zeci de ani ”Duminici fara masini”. De exemplu in Bruxelles, duminica 20 septembrie a fost a 26-a editie a ”Car-Free Sunday” tinuta in timpul SEM / EMW si a insemnat inchiderea intregii regiuni metropolitane Bruxelles ( 19 unitati adminsitrativ-teritoriale, circa 160 kmp) pentru traficul motorizat obisnuit ( cu exceptia autostrazii de centura, pentru tranzit, si desigur a vehiculelor serviciilor de urgenta, taxiurilor si unor cazuri special autorizate), de la 9:30 dimineata si pana la ora 19:00, iar sistemul local si metropolitan de transport public in comun a fost gratuit in intreaga zi. Strazile nu au stat goale, ci au fost organizate un mare numar de evenimente stradale de care sa se poata bucura cetatenii... In Romania, autoritatile locale din marile orase nu indraznesc sa inchida pentru o zi pe an nici macar o duzina de strazi in zone centrale sau pericentrale care altminteri sunt aglomerate cu masini...

Cluj-Napoca, 21 septembrie 2026

Radu Mititean
director executiv - Clubul de Cicloturism Napoca (CCN)
presedinte - Federatia Biciclistilor din Romania (FBR)
www.ccn.ro
office@ccn.ro
0744576846








Author: CCN
•6/01/2026 10:50:00 a.m.

3 IUNIE - ZIUA MONDIALA SI NATIONALA A BICICLETEI

3 iunie a fost proclamata de ONU in 2018 ca fiind Ziua Mondiala a Bicicletei si a fost in anii trecuti marcata in numeroase tari si la nivelul unor organizatii internationale. In Romania, din pacate, in primii ani mai mult organizatiile de biciclisti par sa fi programat activitati specifice, astfel ca aceasta zi internationala de constientizare sau actiune a ramas prea putin vizibila public in Romania in ciuda implicarii mediatice ocazionale a unor demnitari, cum a fost in 2021, tot la initiativa unor organizatii care promoveaza utilizarea bicicletei.

Prin rezolutia 272/72 din 12 aprilie 2018 a Adunarii Generale a Organizatiei Natiunilor Unite, 193 de state membre au adoptat acum 5 ani prin consens aceasta decizie istorica de a institui o Zi Mondiala a Bicicletei, ce constituie o recunoastere la nivel international a multiplelor avantaje pe care le aduce o mai mare utilizare a bicicletei ca mijloc cotidian de deplasare in scop utilitar si recreativ, fiind folosita de peste un miliard de oameni. https://documents.un.org/doc/undoc/gen/n18/106/50/pdf/n1810650.pdf 

In acea rezolutie a celei de-a 82-a sedinte plenare a celei de-a 72-a sesiuni ordinare a Adunarii Generale ONU s-a subliniat ca ca bicicleta poate aduce o importanta contributie la atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabila (ODD) din cadrul Agendei 2030, care constituie Strategia de dezvoltare durabila la nivel mondial pentru urmatorul deceniu adoptata de ONU si pe care majoritatea statelor membre au transpus-o in legislatia si documentele programatice proprii la nivel national.

ONU mai aminteste ca bicicleta dovedeste de doua secole o unicitate in materie de longevitate si versatilitate, ca este un mijloc de transport pe cat de simplu si accesibil, pe atat de fiabil, curat si cu impact redus de mediu, cu efecte pozitive in domeniul ecologic si al sanatatii publice, iar sinergia dintre biciclist si vehiculul sau are efecte pozitive indirecte asupra creativitatii, constientizarii problemelor comunitare si de mediu si implicarii sociale, precum si pe linie de transporturi, educatie, sanatate si sport, de promovare a unui mod mai sustenabil de productie si consum, asupra schimbarilor climatice si coerentei sociale. Mai considera si ca bicicleta poate juca un rol important pentru transpunerea in practica a prevederilor Noii Agende Urbane adoptata la Conferinta ONU Habitat III de la Quito din octombrie 2016 (Rezolutia 256/71).

Iar la 15 martie 2022, Adunarea Generala ONU a adoptat Rezolutia 76/255 privind Integrarea utilizarii bicicletei in sistemele de transport public in vederea promovarii dezvoltarii sustenabile https://docs.un.org/en/A/RES/76/255

Aceste constatari si recomandari oficiale ale ONU confirma oportunitatea diverselor initiative ale organizatiilor de biciclisti, cum ar fi cele pe linie de legislatie (ca de exemplu http://ccncluj.blogspot.com/2017/08/proiectul-de-norme-privind-traseele.html si http://ccncluj.blogspot.com/2016/12/legea-bicicletei-sprijin-public-tot-mai.html ) si intaresc luarile de pozitie ale organizatiilor de biciclisti, cum este de exemplu si documentul de pozitie "Avantajele utilizarii bicicletei" redactat si difuzat de CCN in urma cu peste doua decenii, care este insa perfect actual, fiind redat in ANEXA.

Adoptarea acestei rezolutii a ONU este rezultatul si a unor ani de eforturi din partea Federatiei Europene a Biciclistilor (ECF) si Aliantei Biciclistice Mondiale (WCA), organizatii internationale din care fac parte si CCN si alte organizatii de biciclisti din Romania prin intermediul Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR), egida sub care isi ofera in continuare sprijinul metodologic si informational gratuit atat Guvernului si Parlamentului cat si altor autoritati, pentru imbuntatirea cadrului legislativ, politicilor publice si standardelor tehnice, pentru elaborarea si implementarea de proiecte de infrastructura de buna calitate, de dezvoltarea activitatilor educative pentru mobilitate durabila incluzand utilizarea bicicletei.

Intre timp, la un an de la prima marcare a Zilei Mondiale a Bicicletei, Alianta Biciclistica Mondiala (WCA) s-a transformat din simpla coalitie informala intr-o organizatie distincta, iar sub egida ONU a fost adoptat la conferinta interguvernamentala de la Viena din mai 2021 un MasterPlan PanEuropean de promovare a bicicletei https://unece.org/sites/default/files/2023-03/MASTERPLAN_2021-05-20-II_BF%203%20June_0.pdf . Iar la nivel UE a fost in 2024 adoptata si publicata in Jurnalul Oficial al UE o Declaratie privind Utilizarea Bicicletei, ca document comun al Comisiei Europene, Parlamentului European si Consiliului European - detalii la: https://ccncluj.blogspot.com/2024/04/adoptarea-declaratiei-europene-privind.html

Epidemia COVID19 a dus la o intensa promovare in statele dezvoltate a utilizarii bicicletei, marile metropole realizand chiar sute de kilometri de noi infrastructuri dedicate, pentru a convinge cat mai multi cetateni sa circule prin oras intr-un mod prietenos cu mediu si care sa asigure nu doar doza zilnica de exercitiu fizic, ci si distantarea fizica recomandata pentru prevenirea transmiterii virusului SARS-CoV-2. Din pacate in Romania nu s-a intamplat mai nimic practic in perioade de pandemie in acest sens, nici legislativ situatia nu s-a dezghetat, ci doar sunt sperante prin includerea in PNRR a unor fonduri pentru piste si trasee de biciclete si a adoptarii in Parlament a unei discutabile si nu neaparat utile legi pentru asa-zise "drumuri pentru ciclisti" ( Legea 85/2022) care aduce doar progrese minore si multa confuzie si care nu are nici acum norme de aplicare, iar pe plan local nici un oras mare din Romania nu a facut vreun pas hotarat probiciclistic, ratand o oportunitate fantastica in perioada in care din cauza masurilor de preventie a fost mult mai putin intens traficul automobilistic si mult mai multi oameni si-ar fi putut depasi retincenta de a incepe sau reincepe sa circule cu bicicleta in oras.

CCN in parteneriat cu alte asociatii ale biciclistilor intentioneaza in continuare, sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR), sa prezinte public propunerea de ”Legea Bicicletei” la care a lucrat din 2016 si pentru a carei preluare si depunere la Parlament ca initiativa legsialtiva transpartinica s-a incercat in legislatura trecuta gasirea unui sprijin politic transpartinic insa desi el parea asigurat, asa cum se reflecta si in comunicatele noastre si ale parlamentarilor:
si anexa:

in final s-a constatat ca fosta componenta a Parlamentului din legislatura 2016-2020 nu a fost pregatita sa isi asume promovarea proiectului, nici cea din 2020-2024, astfel ca va trebui incercat din nou cu actualii parlamentari, in alta abordare, daca se gaseste un numar suficient din suficient de multe partide din actualul spectru din Parlament.

In schimb, intr-un elan electoral nefericit, in toamna anului 2020, un grup de parlamentari a promovat si Parlamentul a adoptat Legea 277 / 2020 privind instituirea zilei de 3 iunie ca "Ziua natională a bicicletei" in conditiile in care ea era deja din 2018 Zi Mondiala a Bicicletei. Fara insa sa legifereze nimic concret pozitiv in favoarea bicicletei dincolo de acest gest pur simbolic ce nu prea aduce vreun folos practic decat eventual cresterea sanselor ca autoritatile locale sa permita ONG-urilor de biciclisti sa organizeze manifestari probiciclistice in aceasta zi, cum fac si organizatii membre ale Federatiei Biciclistilor din Romania.

CCN este o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista care militeaza de aproape trei decenii pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos, rezultand o dezvoltare durabila a societatii, detalii putand fi citite la http://ccncluj.blogspot.com/2009/04/despre-noi.html

Ca o fericita coincidenta, data de 3 iunie, care este acum Zi Mondiala a Bicicletei si Zi Nationala a Bicicletei, este si ziua in care, in 1992, lua fiinta Clubul de Cicloturism "Napoca".

Cluj-Napoca, 1 iunie 2026

av. Radu Mititean
director executiv - Clubul de Ciclotruism Napoca (CCN) www.ccn.ro
presedinte - Federatia Biciclistilor din Romania (FBR) www.biciclisti.ro


ANEXA:
Documentul de pozitie CCN / FBR privind avantajele utilizarii bicicletei:

==========================

DECLARATIE PUBLICA
PRIVIND AVANTAJELE UTILIZARII BICICLETEI

Noi, Federatia Biciclistilor din Romania (FBR), in concordanta cu vointa si avand sustinerea organizatiilor neguvernamentale membre ale federatiei, precum si a celor membre ale Coalitiei Nationale de Cicloturism si Promovare a Bicicletei in Romania - PRO VELO si a altor persoane fizice si juridice,

SUBLINIEM CA BICICLETA:

• Este un mijloc de transport modern, de viitor, tot mai utilizat in statele dezvoltate din UE si din alte zone ale lumii.

• Are un potential de utilizare in Romania foarte mare, dar inca foarte putine valorificat.

• Este benefica economiei, putand crea noi locuri de munca, dezvolta noi structuri de productie si servicii specifice, atrage investitii si clienti externi, promova tehnologii moderne si atrage dezvoltare economica durabila a unor zone sau sectoare.

• Este benefica social, din punct de vedere al integrarii si armoniei, atenuand perceptia discrepantelor si inegalitatii ( intre sofer si nesofer, posesor de vehiul foarte scump si foarte ieftin, intre cine conduce si cine e doar pasager etc.), facilitand mobilitatea si a celor dezavantajati, promovand un contact mai efectiv intre oameni, facilitand interactiunea si incluziunea sociala, dialogul si relatiile interumane intr-o masura mult mai mare decat in cazul deplasarii cu autoturisme.

• Este benefica cunoasterii de sine, precum si cunoasterii altor oameni si o mai buna cunoastere si intelegere a mediului antropic si natural inconjurator, asigurand posibilitatea unei perceptii mai directe si nemediate asupra celor din jur intr-o masura mult mai mare decat in cazul deplasarii cu mijloace de transport motorizate sau care prin viteza ridicata sau separarea de mediu si de semeni reduc contactul si perceptia.

• Este eficienta spatial, ocupand o suprafata redusa atat in deplasare cat si in stationare, reducand aglomeratia in trafic si suprafata necesara pentru caile de comunicatie si parcari.

• Este un mijloc de transport relativ ieftin, accesibil practic aproape oricui si ca achizitionare si ca intretinere, mai ales in comparatie cu un autoturism, iar costurile pentru realizarea si intretinerea infrastructurilor specifice sunt mult mai reduse decat pentru alte forme de transport, realizand deci si importante economii la bugetele publice.

• Se integreaza usor si bine cu alte forme de transport ( rutier, aerian, feroviar, naval) si favorizeaza transportul intermodal.

• Este un mijloc de transport ecologic, care nu emite noxe si nu produce zgomot, fiind totodata cel mai eficient energetic mod de deplasare terestru, avand in plus un ciclu de viata potential lung, necontinand componente toxice sau greu reciclabile si consumand relativ putine resurse la producere, intretinere si dezafectare.

• Este un mijloc de transport relativ comod, permitand prin tehnologiile moderne parcurgerea cu un efort fizic redus sau mediu a unor distante apreciabile in timp rezonabil, inclusiv in caz de relief neplat sau necesitatea de a transporta si bunuri sau alte persoane.

• Este un mijloc de transport suficient de rapid pentru diversele utilizari, fiind de exemplu in mediul urban in foarte multe cazuri in medie chiar semnificativ mai rapid decat autoturismele.

• Permite invatarea usoara a conducerii ei pentru aproape oricine, indiferent de varsta, nivel de instruire, capacitati fizice si alti factori.

• Este utilizabila legal si in siguranta de aproape oricine si in aproape orice situatii, inclusiv la varste foarte fragede sau inaintate sau in stari fiziologice sau de sanatate mai particulare sau in prezenta altor factori care ar impiedica legal sau practic conducerea unui vehicul de alt tip.

• Este un vehicul sanatos, intretinand conditia fizicã, combatand sedentarismul si contribuind la mentinerea starii de sanatate a utilizatorilor si la sanatatea publica in general, reducand semnificativ riscul de boli cardiovasculare si de obezitate, dar indirect si de cancer si alte afectiuni, si neprezentand totodata riscuri pentru sanatatea utilizatorilor si pentru terti daca este corect utilizata.

• Este un vehicul nepericulos pentru utilizator si pentru altii, daca este corect utilizata si respectata si de catre ceilalti, existand un potential redus de accidentare grava a altor persoane fata de cazul vehiculelor cu motor si existand un potential redus de accidentare a conducatorului si pasagerilor bicicletei daca infrastructurile si starea tehnica sunt adecvate si sunt respectate alte cerinte necesare.

• Este un vehicul foarte versatil, fiind un avanatajos mijloc de transport urban cotidian in scop utilitar, atat pentru deplasare proprie, cat si pentru transport de bunuri si persoane, inclusiv in scop profesional, dar si un mijloc de deplasare in scop recreativ, turistic, sportiv, de agrement etc. si un mijloc de agrement sau sport in sine.

• Permite mare economie de timp pentru ca in mediul urban este adesea cea mai rapida forma de transport, ci si pentru ca folosirea ei in scop utilitar este implicit si exercitiu fizic si poate completa sau suplini timpul (adesea putin sau lipsa) ce ar trebui special alocat sportului de catre omul modern. Spectrul larg de itinerarii posibile pentru o anumita deplasare in scop utilitar permite variatia si implicit experiente cu valenta turistica si de cunoastere fara timp alocat expres iar viteza mare de deplasare in comparatie cu turismul pedestru permite vizitarea mai multor obiective intr-un anumit interval temporal si o mare flexibilitate in planificare si derularea turelor, deci si eficienta.

• Este favorabila turismului, prin posibilitatea de a da facil si o conotatie turistica deplasarilor in scop utilitar (alegerea unor trasee mereu noi) in comperatie cu cazul deplasarii cu mijloace de transport rapide sau in comun sau pe rute de tranzit. De asemenea, o buna parte din utilizatorii bicicletei in scop utilitar devin in timp interesati si de cicloturism si viceversa. Cicloturismul permite vizitarea, cu costuri mai reduse si intr-un timp relativ scurt a multor obiective turistice naturale si culturale, intr-un mod mai apropiat de naturã si de oameni, mai prietenos fatã de culturã si mediul inconjurator si care nu submineaza durabilitatea turismului cum o fac formele motorizate, si necesitand investitii relativ reduse si aducand venituri ridicate, fiind astfel una din cele mai dezirabile forme de turism.

• Este favorabila sportului, deplasarea cu bicicleta fiind implicit si o forma de sport si activitate fizica, inclusiv in cazurile cand scopul folosirii este unul utilitar sau recreativ. De asemenea, ciclismul ca sport este atrarctiv pentru practicanti si pentru public, ramurile, probele si disciplinele fiind in rapida diversificare si dezvoltare si atragand tot mai multi participanti dar si spectatori. Ca sport practicat de regula "outdoor" si implicand de regula efort fizic de durata si multiple calitati fizice si psihice, ciclismul este mai benefic pentru practicanti decat multe alte tipuri de sport, cum sunt de exemplu cele cu efort "de varf" de scurta durata.

NOTA:

Prezentul document este elaborat de Radu Mititean / Clubul de Cicloturism NAPOCA (CCN) in octombrie 2002, agreat de organizatiile membre ale Coalitiei Nationale PRO VELO in cadrul Conferintei Nationale PRO VELO desfasurata la Cluj-Napoca in octombrie 2002, actualizat si insusit succesiv cu ocazia altor editii ale conferintelor PRO VELO si actualizat si insusit de Federatia Biciclistilor din Romania (FBR) in aprilie 2008.

==========================

- sfarsit -





, , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•3/10/2026 01:35:00 a.m.

TURA VELO LA AGARBICIU PE SOMES IN SUS
in 15 martie in campania SVA26

Duminica 15 martie 2026, cu plecare la ora 09:00 din cartierul Manastur (capat tramvaie), Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) va invita la o tura biciclistica de verificare si documentare pe teme de mediu si mobilitate, axata pe malurile Somesului Mic amonte de Cluj-Napoca, pana la lacul Somesul Cald si satul Agarbiciu, in periferia Muntilor Gilaului.

Vom pedala in total circa 63 km, cu o diferenta de nivel totala de circa 600 m, pe strazi asfaltate, drumuri pietruite si de pamant pe malul sau in lunca Somesului si pe culmi paralele cu acesta, inclusiv pe diguri, pe liziere si prin padure, astfel ca este accesibil si celor cu nivel doar mediu de antrenament, dar este totusi nevoie de anumita experienta si abilitati de pedalat si pe drum nemodernizat, deci o tura cu dificultate medie si ca efort din punct de vedere tehnic.

Va fi o experienta de parcurgere, descoperire, testare si consemnare sub aspect turistic, peisagistic, ecologic, biciclistic si urbanistic a malurilor Somesului Mic in zona de la vest de Cluj-Napoca, prin si aproape de Floresti, Luna de Sus, Gilau, Somesu Rece, Somesu Cald si Agarbiciu, in extremitatea estica a Muntilor Gilaului si la contactul dintre masivul Feleac si Dealurile Clujului.

Se porneste de la marginea sud-vestica a Clujului, din marginea cart. Manastur, de la capatul tramvaielor (intersectia str. Bucuim cu str. Primaverii si Drumul Sf. Ion). Acolo se poate ajunge usor dinspre "Nodul N" situat la iesirea principala din oras spre vest, sau dinspre zona centrale a cartierului Manastur urmand sinele de tramvai.

In prima parte a turei vom pedala pe drumul Sf. Ion si apoi prin spatele complexului Vivo si vom iesi in Floresti, unde ramanem aproape pe poalele masivului Feleac, evitand comlpet drumul principal (DN1 / E60) si pedaland pe strazi secundare si drumuri de pamant ajungem in Luna de Sus si mai departe pana in Gilau tot pe drumuri secundare. Continuam pe Somes in sus prin satele Somesu Rece si Somesu Cald si de la coada lacului Somesu Cald parasim valea omonima si intram pe afluentul Agarbiciu, pe care il urmam in amonte pana in satul omonim, de unde revenim pedaland pe lumea dinte vaile Agarbiciului si Capusului pana inapoi in Gilau, de unde pedaland pe malul Somesului si lacului de acumulare Floresti revenim in Cluj-Napoca in jurul orei 18:00.

Tura velo propusa de CCN pentru duminica 15 martie este de-a lungul viitorului culoar de mobilitate nemotorizata cerut trei decenii de ONG-urile de bicicilisti si de mediu si care este acum in faza de studiu si proiectare pe multe sectiuni din sectorul dintre Gilau si Apahida, printr-o firma de proiectare contractata de consortiul de primarii format de municipiul Cluj-Napoca si comunele Floresti, Gilau si Apahida, care parea sa se indrepte intr-o directie buna, dar din pacate pare blocat in faza de avizare si in acest fel diverse planuri urbanistice zonale pentru alte proiecte punctuale si planurile urbanistice generale ale unor comune se aproba fara a tine cont de nevoia asigurarii unei continuitati ecologice si pietonale si biciclistice si unor minime principii comune, astfel ca aceasta lipsa de consecventa a compromis deja partial rezultatul final, cum vedem deja pe malul stang pe sectiunea dintre Podul Napoca si Podul Elisabeta sau zona Parcul Armatura si Parcul Feroviarilor si se contureaza zona Rivus / Carbochim...

Va fi si prezentarea si testarea zonelor respective ca potential biciclistic si de traseu pietonal, dar si documentarea starii mediului - ape, spatii verzi, aruncarea deseurilor, disciplina in constructii, deversari de ape uzate, moloz si alte deseuri, arbori remarcabili, amenajari pentru accesul la apa, lucrari hidrotehnice si alte aspecte.

Tura este deschisa oricarei persoane interesate, in varsta de cel putin 14 ani (dat fiind ca se desfasoara in bua parte pe drumuri publice) care are bicicleta in buna stare tehnica si echipata conform legislatiei rutiere. Traseul se poate in principiu parcurge cu orice tip de bicicleta dar se recomanda cele de tip MTB sau cel putin biciclete de trekking sau gravel.

Participantii trebuie sa aiba haine pentru vreme mai rece sau cu vant si eventual si cu ceva precipitatii (deci si pelerina sau haine impermeabile), desi prognoza meteo actuala indica soare si vreme destul de calda pentru aceasta perioada. Si evident apa, mancare si toate cele necesare in general unei excursii pe bicicleta cu durata de o zi, inclusiv o minima trusa medicala si tehnica ce include petece, pompa si camera de rezerva iar cei sub 16 ani vor trebui sa poarte casca. Toti participantii trebuie sa respecte integral legislatia rutiera. Tura este gratuita, ca toate activitatile organizate de CCN pentru public in cei peste 30 de ani de activitate a asociatiei.

Organizatorii asigura doar ghidajul, de catre Clubul de Cicloturism "Napoca" (prin Radu Mititean, presedinte al Federatiei Biciclistilor din Romania, ghid de turism si autor de harti si ghiduri cicloturistice ale zonei) si explicatii pe parcurs, in rest participantii trebuie sa considere ca sunt pe propria raspundere, putand sa se alature sau sa paraseasca grupul oricand, actiunea fiind in regim de manifestatie publica cu participare deschisa, fara evidenta nominala a participantilor, dat fiind ca este tot timpul in sau in apropierea unor localitati si drumuri publice asfaltate des circulate si pe care se desfasoara inclusiv transport public in comun.

Tura face parte din seria de actiuni de tip "watchdog" de monitorizare a situatiei Somesului Mic si afluentilor lui intre Apahida si Gilau din campania Somes Verde Albastru care continua si in 2026 cu ture velo si pedestre (acesta fiind prima tura velo din acest an SVA26 - TV01) si care promoveaza culoarul Somesului Mic intre Gilau si Apahida (si pe viitor in continuare spre vest si spre nord si conexiuni laterale pe afluenti) si ca ax verde si de mobilitate activa - o conexiune ecologica si peisagistica si un cadru pentru deplasare nemotorizata in zona metropolitana, cu impact redus de mediu si chiar cu efect pozitiv prin cresterea interesului comunitatii pentru apele de suprafata si starea lor si prevenirea deversarilor de deseuri si altor activitati cu impact negativ de mediu in si pe malul Somesului Mic si afluentilor lui.

Culoarul ecologic si de mobilitate nemotorizata a Somesului Mic si afluentilor lui in Zona Metropolitana Cluj este complementar cu initiativa "Inelul Verde Metropolitan Clujean" (IVMC) urmand sa formeze impreuna o retea metropolitana care sa asigure conectivitatea ecologica si de mobilitate nemotorizata.

Detalii si pe www.ccn.ro si pe blogul CCN

Cluj-Napoca, 9 martie 2026

Radu Mititean
director executiv CCN





, , , , , , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•3/06/2026 04:33:00 a.m.

BICICLETA SI FEMEILE - GANDURI DE 8 MARTIE

8 MARTIE este ZIUA INTERNATIONALA A FEMEII. Este perceputa mai mult ca o zi de sarbatoare, de oferit flori si cadouri femeilor, in special mamelor, de evenimente festive sau de distractie. Dar este inca, si a fost la origine, aproape exclusiv, o zi de lupta pentru drepturi egale civile si politice.

Ideea de Zi a Femeii s-a nascut in SUA in prima decada a secolului XIX si s-a raspandit rapid in tarile mai dezvoltate, 8 Martie fiind consacrata pe plan international incepand cu 1914, si in 1917 o demonstratie a femeilor a fost scanteia pentru Revolutia Rusa. Abia din 1977 insa, Organizatia Natiunilor Unite a consacrat oficial la nivel mondial aceasta zi, si marcarea ei are si o tema specifica in fiecare an, legata de drepturile femeii. Detalii la https://www.internationalwomensday.com

Tema stabilita de ONU pentru 2026 este "#GiveToGain" - Da ca sa dobandesti - este dedicata ideii de a promova egalitatea intre sexe, pentru incluziune, pentru egalitate de prezenta si implicare, prin generozitate si colaborare, in ideea ca asa o componenta poate accelera si usura nu doar simpla eliminare a prejudecatilor, stereotipurilor si atitudinilor discriminatorii, ci si un efectiv tratament egal cu respectare a diversitatii, particularitatilor... totul putand fi sintetizat ca echitate, un concept mai avansat decat egalitatea perceputa simplist in sensul de identitate de drepturi si obligatii.

Femei mai generoase intre ele si cu altii si mai multa generozitate fata de temei inseamna o societate mai generoasa, mai colaborativa, unde reciprocitatea si suportul mutual fac disponibile mai multe resurse si sprijin si pentru dezvoltarea personala si sociala a femeilor si deci premise si o atmosfera mai propice si asigurarii egalitatii intre sexe si ca tratament si sanse efective, nu doar ca dreptul egale din punct de vedere al legii. A oferi altora nu e o pierdere pentru cine ofera, ci se ajunge la o multiplicare. Mai multe la https://www.internationalwomensday.com/Theme

In state indeosebi asiatice si africane, femeile se confrunta cu o problematica acuta social si juridic marcand o etapa prin care societatile europene si americane au trecut in general acum un secol. Si nu e vorba doar de a li se conferi drept de vot si de a fi alese in functii publice, ci si de drepturi civile elementare, cum sunt cel de proprietate si mostenire, de casatorie libera, de intrunire si asociere libera, si nu in ultimul rand dreptul de libera deplasare. Unde drepturile femeii se intalnesc cu bicicleta.

Este notoriu ca pentru femei din anumite tari din Orientul Mijlociu este inca doar un vis sa poata circula pe bicicleta, si mai ales in mod liber, neinsotite, chiar si prin localitatea de domiciliu, iar in state mai putin fundamentaliste, desi nu risca pedepse fizice sau sanctiuni juridice, tot risca un oprobiu social, marginalizare si ostracizare, chiar daca se deplaseaza in scop utilitar, nu recreativ, si cu o tinuta vestimentara care numai pentru pedalat nu e adecvata....

Dar a fost o vreme cand si in statele europene si nordamericane o femeie pe bicicleta nu era doar o ciudatenie, ci un scandal public. Actualele prejudecati si mentalitati ce descurajeaza inca pedalatul urban feminin in destule orase din Romania, dincolo de elementele tehnice, au deci radacini mai adanci, ce nu au fost inca, dar pot si trebuie eradicate.

In ultimele decenii ale sec.XIX, in SUA a crescut spectaculos numarul de biciclete, atingand milioane in uz, mii de fabrici, cluburi cu sute de mii de membri. Insa initial aproape numai barbati. rigiditatea epocii victoriene tinea femeile intr-o tinuta vestimentara ce facea extrem de dificila utilizarea bicicletei, era descurajat orice element care ar fi promovat o independenta ridicata a femeii si se exprimau public si ingrijorari penibile dar cu aere serioase si chiar pretins stiintifice cum ca mersul cu bicicleta ar fi un grav pericol de sanatate pentru femei, carora le-ar afecta diverse organe interne, dar si sistemul nervos, circulator sau reproducator, fara sa existe aceleasi ingrijorari cu privire la conditiile de munca mizere din fabrici sau la sedentarismul impus tehnic de societate, cum bine remarca sarcastic un jurnalist onest al vremii. Atitudinea din acei ani inca foarte patriarhali se corela cu lipsa dreptului de vot si a altor drepturi civile si politice pentru femei.

Lupta pentru emancipare, pentru obtinerea de egalitate in drepturi cu barbatii, a avut ca element esential "sufragetele" - care luptau pentru dreptul de vot, insa implicit era vorba de tot ansamblul de drepturi civile si politice si de mentalitatile care statea in calea unui tratament egal. Si aici a intervenit bicicleta. Celebra activista americana Susan B Anthony scria in 1896: "Cred ca bicicleta a facut mai mult decat orice alt lucru din lume pentru emanciparea femeii'. Iar o alta autoare celebra, Frances Willard, a inspirat generatii prin cartea ei publicata in 1895 - " A Wheel Within a Wheel: How I Learned to Ride the Bicycle" contextul fiind frumos sintetizat in articole precum https://annielondonderry.com/cycling-womens-rights/

Bicicleta a adus argumentul obiectiv pentru renuntarea la corsete si rochii pana la pamant, trecand la rochii mai usoare, scurte si comode si pantaloni bufanti si adesea trei-sferturi, in ciuda opiniei ca ar fi o tinuta nedemna, ce ar promova depravarea, cum nu se sfiau sa afirme penibil "moralistii" vremii, care au infiintat chiar o asociatie de lupta contra "scandalosului" obicei ca femeile sa poarte uneori pantaloni! Bicicleta a adus si o mobilitate independenta de neimaginat anterior, largind mult sfera de contacte sociale, si a deschis si calea de acces la calatorii de agrement si exercitiu fizic cu scop sportiv.

Bicicleta a devenit un simbol al "noii femei" a epocii moderne, acum peste un secol, chiar daca in toate statele dezvoltate a mai fost nevoie de decenii pana la egalitate juridica si drept de vot, si chiar daca si in ziua de astazi mai persista inegalitati, inclusiv in gradul de utilizare a bicicletei ca mijloc de deplasare cotidiana. Desi se intelege tot mai mult ca, pe langa faptul ca este un vehicul eficient energetic, ecologic, sanatos, suficient de rapid si comod in mediul urban in cele mai multe cazuri, accesibil financiar si capabil sa asigure si transportul unor bunuri, bicicleta perfect compatibil si cu eleganta si feminitatea.

Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) a putut constata si documenta in cei peste 30 de ani de activitate faptul ca, in domeniul promovarii biciclismului utilitar si recreativ in marile orase din Romania, dincolo de infrastructuri inadecvate mersului pe bicicleta, exista si probleme specifice nemateriale, inclusiv mentalitati si prejudecati ce duc la o imagine publica nefavorabila a biciclistilor in general si a biciclistelor in mod special. Aceasta realitate a generat o anumita retinere pentru femei in a utiliza bicicleta.

Dar situatia este in curs de ameliorare, cu contributia activa a campaniilor de profil derulate de CCN si de diverse organizatii probiciclistice din Romania. Dealtfel, CCN a avut si are presedintie feminina in majoritatea celor peste 30 de ani de existenta a asociatiei, si chiar o majoritate feminina in consiliul director. Nu a fost deci intamplator ca CCN s-a implicat pe aceasta linie si a organizat primul eveniment de acest tip din Romania, in 2008, cu titlul "Elegant pe Bicicleta", inspirat de proiectul deschizator de drum "Cycle Chic" lansat initial la Copenhaga si raspandit intre timp pe plan mondial, ca demers de combatere a prejudecatilor privind compatibilitatea utilizarii bicicletei ca mijloc cotidian de deplasare urbana in scop utilitar cu eleganta vestimentara.

A urmat implicarea unor organizatii partenere CCN si altor grupuri, de la initiativa informala "Fete Cochete pe Biciclete" pana la programul "VeloBello" al Asociatiei "Bate Saua" Bucuresti, generat in campania "Velorutia" www.velorutia.ro sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR), din care s-a desprins apoi SkirtBike www.skirtbike.ro initiat in deceniul trecut si raspandit apoi la nivel national, si au inceput si initiative independente in diverse orase, in contextul mai larg a infloririi miscarii probiciclistice in ultimii ani.

CCN a organizat la Cluj-Napoca editii SkirtBike in 2012, 2013 si 2014. La cea din 2012, Simona Pop, presedintele din acel moment al Clubului de Cicloturism "Napoca" declara: "Noi, fetele si femeile bicicliste din Cluj, ne dorim ca, dincolo de un eveniment placut de socializare si cu conotatii mondene, de lifestyle, sa fim si ambasadoare ale mersului pe bicicleta in fata autoritatilor locale, mass-mediei si publicului, sa atragem atentia asupra situatiei actuale a pistelor de biciclete, a rastelurilor publice, a intregii infrastucturi biciclistice existente, promise sau necesare in Cluj-Napoca, in contextul mai larg al unei mobilitati urbane durabile care deocamdata lipseste orasului nostru".

Din 2015, CCN a organizat, pana la pandemie, anual, evenimentul "Velo Chic Cluj", ce are caracter complementar celorlalte actiuni de promovare a utilizarii bicicletei in Cluj-Napoca pe care le derula CCN, cum sunt de exemplu actiunile de lobby si marsurile lunare ale biciclistilor clujeni, reluate din 2022, toate avand rolul lor si pentru a face ca lucrurile sa se indrepte in sfarsit, chiar daca inca prea lent, in directia fireasca, si anume de a deveni o normalitate imaginea unei bicicliste imbracate elegant si existenta respectului necesar din partea altor participanti la traficul rutier.

Cluj-Napoca, 6 martie 2026

Roxana Cleja - vicepresedinte CCN, coordonator de program VeloChic
Radu Mititean - director executiv CCN




, , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•3/03/2026 02:16:00 p.m.

BICICLETA SI ZIUA MONDIALA ANTI-OBEZITATE
Ganduri de 4 martie pentru o viata sanatoasa

4 martie este Ziua Mondiala Anti-Obezitate, in care ar trebui constientizat mai mult ca in alte zile ca o problema de sanatate publica tot mai ridicata in foarte multe tari, inclusiv in Romania, este obezitatea. Mai demult a fost marcata in 26 noiembrie. Mai multe despre aceasta zi se poate citi pe https://www.worldobesityday.org/

Excesul ponderal accentuat se manifesta tot mai mult si la copii, dar afecteaza toate generatiile si atrage dupa sine multe alte probleme, crescand incidenta, printre altele, a bolilor cardiovasculare, diabetului de tip II, bolilor osteoarticulare si unor forme de cancer. De cele mai multe ori, obezitatea este produsa de excesul de calorii din dieta zilnica fata de consumul energetic.

OMS prognozeaza ca, daca nu se reuseste modificarea tendintelor actuale, in 2035 peste 1,9 miliarde de oameni vor suferi de obezitate (acum sunt deja peste un miliard), si jumatate din populatia umana ar putea fi supraponderala, ceea ce va genera costuri suplimentare societatii de peste 3200 miliarde de USD deja pana in 2030, cu o dublare a procentului de copii obezi comparativ cu situatia din 2020, atingand deja 400 milioane in 2025.

Date suplimentare despre obezitate sunt sintetizate si in documentul https://www.worldobesityday.org/assets/downloads/Factsheet_-_English_1.pdf

Se vorbeste foarte mult de nutritie, diete, reducerea consumului caloric, dar mult prea putin de efortul fizic, de consumarea caloriilor ingerate, dat fiind ca sedentarismul este si el o mare problema de sanatate publica. Omul modern din mediul urban are tot mai putin timp sa faca sport - sa mearga la jogging, la inot, sa practice jocuri sportive sau sa mearga la o sala de fitness, iar activitatea profesionala este tot mai statica. Ce ar fi de facut?

O solutie avantajoasa de crestere a activitatii fizice cotidiene, cu un raport excelent cost - beneficiu si fara alocare de timp zilnic extra pentru sport, este adoptarea unei mobilitati urbane active, pietonale si mai ales biciclistice, precum si petrecerea weekendurilor si vacantelor in mod activ, inclusiv prin lungi excursii pe jos sau pe bicicleta, unde arzi in mod placut mii de calorii in loc sa urmezi diete severe sau sa platesti abonament la vreo sala de fitness ca sa transpiri intre patru pereti in loc sa fii in natura...

Cetatenii Romaniei, si in special copii din mediul urban, merg mult prea putin pe jos si cu bicicleta, in schimb stabilesc mereu noi recorduri la statul la televizor si la jucatul calculator, pe langa orele in banca la scoala, sunt dusi la scoala mereu cu "mama-taxi" sau in cazul cel mai bun cu mijloace de transport public, cei mai mari isi petrec serile si weekendurile prin cluburi sau in mall sau la picnic static si grataristic, o mobilitate activa si exercitiul fizic regulat tinzand sa devina exceptia, cu tot lantul de consecinte negative medicale si sociale, dar semnalele de alarma se trag rar si raman neobservate de marea masa a publicului si ignorate de factorii decizionali.

Politicile publice si legislatia insa, in loc sa combata fenomenul, il favorizeaza. Numarul de ore de educatie fizica este foarte redus in curricula scolara, scutirile medicale abuzive pentru orele de sport au atins procente alarmante, taberele si excursiile scolare in natura, pe jos sau pe bicicleta, au devenit greu de realizat din cauza conditionarilor aberante introduse sub pretextul "asigurarii sigurantei" elevilor, sportul scolar si universitar este in declin, cultura automobilului infesteaza nestingherita tanara generatie iar sistemul educational nu incurajeaza deplasarea la si de la scoala pe jos sau cu bicicleta, ba dimpotriva, politicile si regulamentele scolare au ajuns indirect sa impuna fenomenul de "mama-taxi" al adusului elevilor cu autoturismul de catre parinti pana in fata scolii sau chiar pana in sala de clasa.

Autoritatile publice nu doar ca nu actioneaza semnificativ in directie pozitiva, dar au mai si dat mobilitatii copiilor o lovitura cumplita introducand in legislatia rutiera, sub pretextul protejarii lor de accidente, aberatia - unica la nivel european - de interdictie cvasitotala pentru copii a mersului cu bicicleta sub varsta de 14 ani, ceea ce evident reduce masiv sansele sa devina biciclisti si dupa aceasta varsta.

Iar in Camera Deputatilor este in dezbatere un proiect de lege ( Pl-x 526/2019) unde proiectul de raport adoptat de doua dintre cele patru comisii parlamentare sesizate pentru raport contine un amendament prin care se interzice si copiilor cu varsta intre 14 si 16 ani sa circule cu bicicleta, fara nici o exceptie, alaturi de alte aberatii. Detalii aici:

Statele dezvoltate au declarat ca supraponderalitatea si sedentarismul sunt principalul pericol de sanatate publica pentru copii si adolescenti si ca, in acest context, practicarea de sporturi de anduranta si promovarea mersului pe jos si cu bicicleta, atat in scop sportiv si turistic cat si - sau mai ales - utilitar, trebuie sa fie o prioritate. Programe masive atat guvernamentale cat si neguvernamentale de tip "cycling to school" sunt in plina expansiune, scolile si autoritatile locale se preocupa de crearea de infrastructuri si facilitati dar si de incurajare activa a elevilor sa vina la scoala pe bicicleta, dar si sa circule mai mult in timpul liber pe bicicleta si in completare pe jos si cu transportul public si cat mai putin cu autoturismul. Pe cand in Romania constatam ca incurajarea unei mobilitati active si durabile pentru copii ramane cel mult in stadiul declarativ sau a unor proiecte-pilot initiate de ONG-uri.

Ar trebui ca 4 Martie sa dea de gandit, dar nu cum sa mancam mai putin, ci mai ales cum sa avem o viata mai activa fizic. Atunci va fi usor de vazut cum o mobilitate urbana activa, cu mult mers pe jos si pe bicicleta, poate fi o semnificativa parte a solutiei. Daca autoritatile vor inceta sa faciliteze traficul motorizat si vor incepe in sfarsit sa promoveze, concret nu doar declarativ, inclusiv prin infrastructuri adecvate, circulatia pietonala si biciclistica.

Articolul pe blogul CCN:

Cluj-Napoca, 3 martie 2026

dr. Radu Mititean
director executiv CCN
presedinte FBR

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
web: www.ccn.ro e-mail: office@ccn.ro

Federatia Biciclistilor din Romania (FBR)
www.biciclisti.ro contact@biciclisti.ro










Author: CCN
•11/27/2025 11:32:00 a.m.

MARSUL BICICLISTILOR CLUJENI EDITIA 189

Clubul de Cicloturism Napoca (CCN) organizeaza sambata 13 decembrie 2025, a 189-a editie lunara a Marsului Biciclistilor Clujeni (MBC189), cu plecare la ora 10:00 din p-ta Unirii.

Sunt bineveniti orice locuitori ai zonei metropolitane clujene care au bicicleta in buna stare tehnica si echipata conform legislatiei rutiere. Participantii sub 16 ani trebuie sa poarte casca, asa cum prevede actuala legislatie.

Durata estimata a parcurgerii este de circa o ora si trei sferturi iar traseul concret va strabate zona centrala si pericentrala si zone din cartierele Andrei Muresanu, Buna Ziua, Europa si Zorilor si este accesibil oricui stie sa circule cu bicicleta si are o conditie fizica medie, nefiind nevoie de antrenament de nivel sportiv sau experienta semnificativa de pedalat. Are o lungime de circa 15 km si o diferenta de nivel in urcus de circa 300 m.

Traseul concret este: P-ta Unirii - bd. Eroilor - p-ta A. Iancu - p-ta Stefan cel Mare - str. M.Lehrer - p-ta T.Cipariu - str.C. Brancusi - str. B.St. Delavrancea - str. Al.Bohatiel - str. Becas - str. Fagului - str. Buna Ziua - Cl.Turzii - str. N.Steinhard - str E.Ionesco - str. T.Arghezi - str. V.Papilian - str. Teo Peter - str. G.Bacovia - str. P.Picasso - str.P.Istrati - str. N.Stanescu -str. G.V>Bibescu str. E.Ionesco -str.V.Stoica - str. N.Stanescu - str. M.Eliade - str. Padurii - str. Meteor - str. Lunii - str. Observatorului - str. Zorilor - str. Luceafarului - str. Gh.Dima - str. L.Pasteur - str. Trascaului - str. Viilor - str. Sighisoarei - str. Zorilor - str. Tatra - str. Castanilor - alee intre str. Gh.Dima si str. Tatra - str. Tatra - str. Gh.Dima - str. Sighisoarei - str. Viilor - al.Mestecenilor - str.L.Pasteur - str. I. Moldovan - str.Gh.Marinescu - str. C.Porumbescu - str. Pastorului - str. Remetea - str. B.P.Hasdeu - str. V.Babes - p-ta L.Blaga - str. Napoca - p-ta Unirii.

Evenimentul este din seria lunara de marsuri velo inceputa in septembrie 2007 in continuarea celei anuale incepute de CCN in 1998. CCN este o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista care promoveaza de peste 30 de ani utilizarea bicicletei in scop recreativ, turistic si utilitar. Evenimentul se desfasoara sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR).

Aceasta editie a MBC are, ca majoritatea editiilor, o cvadrupla valenta - de socializare, de informare si educare, militanta / de protest si turistica / recreativa si implicit si una usor sportiva si de promovare a sanatatii publice si protectiei mediului.

Astfel, Marsul Biciclistilor Clujeni este o ocazie de intalnire, cunoastere reciproca si pedalare in comun a biciclistilor, de incurajare a inceperii sau reinceperii pedalatului in oras pentru cei ce se simt in nesiguranta in traficul actual, de schimb de opinii si impresii, de aflare de informatii practice, de gasire de parteneri de excursii velo etc.

Este si o ocazie de a vedea noi rute / trasee velo prin oras care sunt favorabile biciclistilor sau cai de a evita segmente problematice prin lipsa infrastructurii velo si conditii de trafic motorizat intens, de a primi sfaturi practice privind deplasarea velo in oras, explicatii privind legislatia rutiera, de a afla despre proiecte de amenajari sau politici publice ale autoritatilor si perspective de evolutie a infrastructurii de interes biciclistic in Cluj-Napoca si in zona metropolitana, despre activitatile asociatiilor de biciclisti si alte asemenea.

Editia actuala are si o anumita componenta recreativa prin pedalarea si prin zone mai putin cunoscute multor biciclisti clujeni.

Componenta implicita sportiva a marsului biciclistilor este faptul ca participantii parcurg pe bicicleta o distanta de circa 15 km plus drumul de acasa pana in piata Unirii si inapoi, si urca peste 300 metri diferenta de nivel, ceea ce, chiar daca ritmul este unul lent sau mediu, este deja o activitate fizica similara uneia facuta in scop de sport de intretinere. Este dovedit statistic de studii in multe tari ca si numai jumatate de ora de pedalat pe zi in ritm lejer deja mareste speranta de viata cu peste un an si jumatate sau chiar doi ani fata de cazul persoanelor sedentare, astfel ca actiunile de acest tip vizeaza si sanatatea publica in mod direct in privinta participantilor si indirect in privinta ansamblului populatiei, dat fiind ca bicicletele nu polueaza Clujul cu noxe sau zgomot. Iar daca mai multi cetateni vor circula mai frecvent cu bicicleta, asta inseamna mai putine deplasari motorizate si mai putine ambuteiaje, dat fiind ca un om care pedaleaza ocupa mult mai putin spatiu ca un autoturism in deplasare, iar pe un loc de parcare pentru un autoturism se poate amenaja un parcaj pentru zece biciclete.

Editia 189 a Marsului Biciclistilor Clujeni are si componenta militanta, de a ocazie de a reaminti autoritatilor locale, publicului si presei nevoia promovarii utilizarii bicicletei ca mijloc cotidian de transport in oras, componenta esentiala a mobilitatii urbane durabile si alternativa viabila la transportul automobilistic, alaturi de transportul in comun si deplasarea pietonala.

Mai concret, participantii isi exprima din nou ingrijorarea fata de lipsa sau inadecvarea dezbaterilor publice a planurilor de noi infrastructuri de biciclete si fata de calitatea redusa a majoritatii pistelor de biciclete mai vechi si mai noi, existand uneori deficiente calitative grave la noile piste sau rastele si mentinandu-se nerezolvate unele probleme la pistele vechi, de la latimea insuficienta la lipsa de continuitate, de la marcaje si indicatoare rutiere lipsa, la cele neclare sau gresit amplasate, ce pun in pericol biciclistii si alti participanti la traficul rutier.

Un exemplu recent este strada Barbu Patriciu, unde troneaza indicatoare rutiere de "pista pentru biciclete" dar nu este trasata un marcaj care sa delimiteze pista fata de carosabil sau trotuar, si pe ambele laturi ale strazii sunt stationate coloane continue de autoturisme incat fizic abia mai incap doua autovehicule circuland din sens opus si pentru biciclisti nu doar ca pistele indicate de fapt nu exista, dar e de-a dreptul mai periculoasa aceasta strada decat altele unde Primaria nu pretinde ca ar exista informastructura velo.

Este si o ocazie de a arata publicului si autoritatilor ca sezonul hivernal nu este in sine o bariera pentru deplasarea urbana cu bicicleta, astfel ca ar trebui si create si mentiune conditiile necesare, de exemplu o curatare prioritara a pistelor pentru biciclete cand ninge sau se formeaza polei si neblocarea lor cu zapada inlaturata de pe carosabil sau trotuar, cum s-a constatat in unii ani anteriori.

Detalii si pe pagina de Facebook a evenimentului, la adresa
precum si la

Radu Mititean
director executiv CCN
0744-576836





Author: CCN
•11/24/2025 02:50:00 a.m.

ZIUA MONDIALA A TRANSPORTULUI DURABIL - 26 NOIEMBRIE

Ziua de 26 noiembrie a fost proclamata ca "Ziua Mondiala a Transportului Durabil" (World Sustainable Transport Day) de catre Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite prin Rezolutia A/RES/77/286 adoptata la 16 mai 2023, deci o evolutie recenta menita sa sublinieze importanta dezvoltarii durabile a sectorului transporturilor si mobilitatii la nivel planetar.

Transportul durabil a fost definit de ONU ca "asigurarea serviciilor si infrastructurii pentru mobilitatea persoanelor si bunurilor pentru promovarea dezvoltarii economice si sociale in beneficiul generatiilor actuale si viitoare, intr-o maniera sigura, accesibila, eficienta si rezilienta, minimizand amprenta de carbon si alte emisii si impacturi de mediu.”. Definitia este o extensie specifica a definitiei generale a dezvoltarii durabile.

Consiliul European a definit transportul durabil ca cel ce permite asigurarea accesului de baza si satisfacerea nevoilor de dezvoltare individuale si cele ale companiilor si societatii in general, intr-un mod sigur si compatibil cu cerintele de sanatate publica si ecosistemica si care promoveaza echitatea in cadrul si intre generatii succesive.

Desi unele cercuri insista ca toate modurile de transport ar putea fi sigure, eficiente si ”verzi” este indubitabil, din punct de vedere al eficientei energetice si poluarii cu noxe si altor forme de impact de mediu ca transportul aerian are impact de mediu mai mare ca celelalte moduri, ca cel terestru are impact mai mare ca cel naval, ca cel pe sine are impact mai mic decat cel cu autovehicule rutiere, ca cel nemotorizat are impact mai redus ca cel motorizat, ca, in functie de sursa energiei, cel bazat pe motoare electrice ar trebui sa aiba impact mai mic decat cel bazat pe motor termic, iar ca la transportul de persoane, cel in comun produce pe ansamblu un impact mult mai mic decat cel individual, automobilistic, si deci ca nu toate formele de transport pot fi la fel de durabile.

Cu toate acestea, directia evolutiei transporturilor in ultimele decenii nu a fost inspre sustenabilitate. In majoritatea tarilor a crescut si volumul si ponderea procentuala a transporturilor rutiere in dauna celor feroviare si a crescut transportul aerian de persoane si marfuri si s-a redus ponderea celui feroviar, desi in unele tari se realizeaza linii de cale ferata de mare viteza care promit sa devina o varianta atractiva pentru deplasari pe distante de pana la 1500 km.

In mobilitatea urbana de persoane, in multe tari dezvoltate se promoveaza transportul public in comun si deplasarea pietonala, biciclistica si micromobilitatea electrica, insa pe ansamblul mapamodului, dar si in tari ca Romania sau tari mai putin dezvoltate, paradigma automobilistica a mobilitatii urbane inca domina desi in tarile dezvoltate este considerata o eroare a secolului trecut.

Transport durabil / sustenabil inseamna si sa fie accesibil tuturor din punct de vedere social si economic, dar mai ales sa fie in armonie cu mediu natural - cu ecosistemele, biodiversitatea, atmosfera si clima. Prin urmare este nevoie de decarbonizare, de reduerea zgomotului si poluarii chimice prin noxe, de conservarea resurselor naturale, protectia biodiversiatii si habitatelor naturale, incluzand preocupari pentru asigurarea energiei necesare in transporturi din surse regenerabile si cu impact redus de mediu, cresterea eficientei energetice in transporturi, proiectarea si realizarea infrastructurilor de transport in moduri care pun mult mai mare accent pe reducerea impactului asupra peisajului si biodiversitatii, asigurarea intermodalitatii, a mobilitatii inteligente si a celei autonome, a partajarii si utilizarii in comun a mijloacelor de transport si abordarea mobilitatii ca un serviciu si reducerea, in unele situatii, a nevoilor de transportare fizica a bunurilor si persoanelor.

Pasi semnificativi in directia promovarii transportului durabil au fost Prima Conferinta ONU privind Transportul Durabil Global Sustenabil, desfasurata la Ashgabat, in Turkmenistan, in 26-27 noiembrie 2016, si A Doua Conferinta ONU privind Transportul Durabil Global, desfasurata la Beijing in China in 14-16 octombrie 2021. Ele au fost pregatite de Declaratia de la Ashgabat , adoptata de Conferinta de Nivel Inalt privind Rolul Coridoarelor de Transport de Tranzit in Asigurarea Cooperarii Internationale, Stabilitatii si Dezvoltarii Durabile, ce a avut loc tot la Ashgabat, in 3-4 septembrie 2014.

Ziua Mondiala a Transportului Durabil a fost instituita prin Rezolutia AG ONU A/RES/77/286 si care se poate citi la adresa https://docs.un.org/en/A/RES/77/286 .

In 2025 se marcheaza a treia editie a acestei Zile Mondiale.
S-au propus si sloganuri sau teme specifice permanente sau anuale, cum ar fi “Move Green, Move Smart” si "Accelerating the shift: Paving the way for inclusive and Resilient Mobility” sau, mai defalcat, " Advancing smart, inclusive, low-carbon mobility systems using clean technology, public transit expansion, and climate-friendly travel choices to support sustainable development and reduce global environmental impact."

Sunt o serie de alte rezolutii ale Adunarii Generale ONU si documente conexe acestei Rezolutii A/RES/77/286, cum ar fi de exemplu rezolutia AG ONU A/RES/76/255 privind integrarea utilizarii bicicletei in sistemele de transport public in vederea dezvoltarii durabile : https://documents.un.org/doc/undoc/gen/n22/288/95/pdf/n2228895.pdf sau rezolutia AG ONU A/RES/72/272 privind instituirea Zilei Mondiale a Bicicletei:

Ar mai fi si rezolutia A/RES/69/213 privind rolul transporturilor si coridoarelor de tranzit in asigurarea cooperarii internationale pentru dezvoltara sustenabila, A/RES/70/197 privind orientarea spre o cooperare coerenta intre toate modurile de transport pentru promovarea coridoarelor de transport sustenabile multimodale, A/RES/72/212 privind intarirea conexiunilor intre toate modurile de transport in vederea atingerii obiectivelor de dezvoltare durabila (ODD) si altele de acest tip.

Insa cea mai actuala rezolutie a Adunarii Generale ONU pe tema transportului durabil este A/RES/78/148, adoptata in 19 decembrie 2023, ce poate fi citita la https://docs.un.org/en/A/RES/78/148 si care este intitulata "Intararea legaturilor intre toate modurile de transport pentru a atinge obiectivele de dezvoltare durabila" ( Strengthening the links between all modes of transport to achieve the Sustainable Development Goals ). Prin punctul 14 din aceasta rezolutie a fost proclamata "Decada Natiunilor Unite privind Transportul Durabil" ( United Nations Decade of Sustainable Transport), care va incepe la 1 ianuarie 2026 si sa va incheia la 31 decembrie 20235. Detalii la:

Detalii cu privire la Ziua Mondiala a Transportului Durabil se pot citi si la:

Sinteze utile se pot citi si la:

Cluj-Napoca, 24 noiembrie 2025

Radu Mititean

director executiv CCN
presedinte FBR

office@ccn.ro
0744576836