Postări
•12/12/2013 02:46:00 a.m.
Asociatia turistica sportiva
civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM
"NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133
ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675
RNPJFSP: 3561 / A / 1992
========================================
PERSPECTIVE SUMBRE
PENTRU NATURA CARPATINA
DE 11 DECEMBRIE - ZIUA
INTERNATIONALA A MUNTELUI
11
Decembrie este Ziua Internationala a Muntelui, instituita d Organizatia
Natiunilor Unite pentru a marca problemele si oportunitatile specifice acestei
adevarate "coloane vertebrale" a mapamondului pe care o formeaza
lanturile montane, acoperind 24% din continente si o treime din Romania.
Editia
din 2013 are ca tema la nivel global "Muntii - cheie spre un viitor
durabil". Ar trebui sa fie o sarbatoare si o ocazie de celebrare si
promovare a mediului montan ca oportunitate si model de dezvoltare sustenabila,
dar din pacate in Romania ar trebui sa fie mai degraba o zi trista, de
constientizare a starii de pericol si de mobilizare in apararea a ceea ce mai
este inca natura carpatina, aflata sub asediu.
Carpatii
romanesti adapostesc o imensa varietate peisagistica si o biodiversitate
deosebita. Cuprind cel mai mare peisaj forestier intact din zona temperata a
Europei, sunt gazda celei mai mari populatii de carnivore mari din UE - mii de
ursi, lupi si rasi in conditiile in care cele mai multe state europene nu mai
au niciunul, sunt sursa de apa, rezerva de lemn, adapostul pentru vreme de
restriste, vatra de civilizatie, tezaurul natural, model de convietuire
armonioasa om-natura timp de multe secole si leaga de valori culturale fara de
care Romania ar fi de neimaginat.
Si
in loc sa tratam Carpatii cu grija cuvenita pentru aceasta mostenire
extraordinara, ii supunem de decenii unui asediu distrugator, mult accentuat in
ultimii ani prin comportamentul iresponsabil al autoritatilor publice si a unei
parti a populatiei, ducand la o degradare accelerata si chiar la impingerea
spre disparitie a unor elemente esentiale si unice din muntii tarii noastre.
Astfel,
padurile Carpatilor sunt taiate intr-un ritm ametitor in ultimele doua decenii,
mult mai mare decat statisticile oficiale, care recunosc totusi jaful si faptul
ca, daca in toata Europa, suprafata de padure creste, la noi e in continua
scadere, iar ceea ce se mai considera padure este de regula ceva bracuit,
macelarit de taierile ilegale, de exploatarile "pe ras" pe mari
suprafete urmand ca ramasitele slabite sa fie doborate de intemperii si
proliferari de ipide, atunci cand nu sunt doar pretexte pentru acoperirea
taierilor abuzive. Iar Parlamentul tocmai pregateste un nou Cod Silvic si mai
permisiv pentru mafia padurilor decat cel actual.
Peisajele
carpatine incep sa fie slutite de eoliene, care vizeaza mereu crestele
dominante si zonele cele mai pitoresti, in total dispret pentru estatica
montana si nu numai. In plus, linii electrice aeriene de inalta tensiune trase
peste creste pe unde i s-a parut mai ieftin si comod Transelectricii, sosele
pana in varf de munte construite cu nepasare fata de impactul de mediu, vile si
hoteluri infipte in zone alpine ce erau inca cvasinaturale, mijloace de
transport pe cablu tot mai multe, mii de antene GSM fac tot mai hidoasa fata
alteori superba a Carpatilor.
In
Calimani, in muntii Metaliferi la Rosia Poieni si in alte zone, rani imense in
trupul muntelui au fost facute de oameni si autoritatile pregatesc noi asemenea
agresiuni la Rosia Montana, la Baisoara, la Certej, la Bucium, in duzini de
locuri din Muntii Banatului, in Bucovina, in Carpatii Orientali si in alte
zone, iar carierele de granit rod ca un cancer Creasta Pricopanului - perla
muntilor Macinului.
Raurile
montane sunt sub un nou asediu hidroenergetic. Daca o buna parte din ele au
fost distruse ecologic si peisagistic prin duzinile de lacuri de acumulare
construite in anii 60-70, de regula cu deviere a unui mare numar de alte rauri
spre respectivele lacuri, in ultimii ani a inceput atacul asupra tuturor
raurilor ramase cvasinaturale in munti, prin poiecte criminale de
microhidrocentrale care introduc in conducte pentru multi kilometri cea mai
mare parte a apei si lasa albii aproape secate si distruse de buldozere si
excavatoare, si totul inca sub pretexte "eco" de promovare a
asa-zisei "energii verzi".
Braconajul
infloreste in Carpati iar oieritul si agricultura traditionala moare, se
abandoneaza stanile si se infunda plaiurile, se blocheaza potecile si se
innamolesc izvoarele, vezi tot mai rar ciobani, magari cu desahi, atelaje cu
cai si care cu boi. Salasele sezoniere din Apuseni si Muntii Banatului devin
ruine, multe catune sunt parasite, sate intregi de munte mai au doar cativa
locuitori in varsta, iar Electrica a tras linii de curent prin sate de munte
cand era deja prea tarziu pentru ca tinerii plecasera cu totii la oras.
Azbocimentul a inlocuit sindrila pe acoperisuri, sarma ghimpata a inlocuit gardurile
de lemn, reproduceri de prost gust au inlocuit incoanele pe sticla pe peretii
caselor muntenilor si mai numeri pe degete oamenii care mai stiu sa faca un
tulnic, un ciubar, o cerga sau o instalatie de moara sau joagar actionat cu apa
sau o valtoare.
In
schimb se umple muntii de ATV-uri, gipane, motociclete enduro, motodeltaplane
si motoparapante, snowmobile si barci cu motor pe lacuri... sfasiind linistea,
imputidn vazduhul cu gaze de esapament, si adesea degradand si drumurile si
descurajand orasenii sa isi mai miste fundul si pe jos cate putin... Legislatia tembela, in frunte cu Codul Silvic
si Legea Ariilor Protejate, nu interzice sau restrictioneaza ferm accesul
motorizat in natura montana in scop recreativ, in schimb prohibeste total in
cea mai mare parte din Carpati turismul activ si sportul montan nemotorizat,
interzicand accesul in scop recreativ unde nu este traseu sau zona special
marcata in acest sens... marcate turistic fiind sub 0,1% din poteci si drumuri,
si pentru turism ecvestru, biciclistic sau pe schiuri neexistand deloc trasee
marcate, n ciuda promisiunilor desarte ale tuturor ministrilor de resort din
ultimii 15 ani. .
Pentru
traseele de turism pedestru, fondurile pentru marcaje ar trebui asigurate de
Consiliile Judetene, dar majoritatea aloca zero. Pentru marcarea de trasee
pentru alte tipuri de turism nemotorizat montan lipseste cadrul legal -
proiectele legislative sunt plimbate dintr-un sertar ministerial in altul de
peste un deceniu. Traseele de alpinism si escalada nu au niciun cadru legal,
multe sunt degradate ca asigurari, in schimb apar fieratanii odioase promovate
ca "via ferrata". Se interzice practic speoturismul, declarand
inchise aproape toate pesterile, in schimb daca platesti pe cine trebuie poti
avea acces si in zone foarte sensibile ecologic, administrarea de arii naturale
protejate in zona montana putand deveni o buna afacere pentru cei a caror
interes nu este protectia naturii montane si profitul. Nu degeaba mare parte
din parcurile nationale si naturale din Carpati au ajuns sa fie administrate de
operatori economici, a caror rol prin definitie este sa faca bani cat mai
multi. Rezultatele se vad....
In
schimb se promoveaza vanatoarea, si inca in mod traditional, antiecologic,
vizand "recoltarea" exemplarelor cele mai frumoase, se tolereaza
braconajul, se permite sa iti faci vila in padure sau in varf de munte, sa
torni betoane si sa proclami ca faci "dezvoltare", sa iti croiest
drum de buldozer prin pajistea alpina si sa distrugi lacuri glaciare, cum a
facut cu taul Stiol un fost primar din Borsa care nu a ajuns nici o singura zi
dupa gratii pentru ticalosiile comise, cum nu au ajuns practici niciunii din
calaii naturii montane, desi ii avem cu miile cu statut de demnitar, functionar
public, personal silvic si alte categorii.
Daca
vom continua in aceasta directie si acest ritm, intr-un deceniu riscam sa
admiram natura carpatina mai mult prin albume de poze vechi, sa plecam dintre
betoanele oraselor pentru a vizita betoanele muntilor, sa vedem animalele
montane doar la gradina zoologica sau impaiate prin pensiuni de prost gust si
sa vedem rauri adevarate de munte doar prin filme documentare sau prin tari care
nu si-au batut joc de muntii lor si asa mai departe. Si ne vom aminti ca niste
politicieni ne-au spus ca a fost totusi bine pentru economie... desigur, nu
pentru cea a Romaniei...
Ar
fi tragic ca in viitor 11 Decembrie sa devina in Romania o Zi de Comemorare a
Muntilor Carpati, desi daca nu ne trezim la realitate, ne paste si asa ceva...
Cluj-Napoca, 11 decembrie 2013
Radu
Mititean
director executiv CCN
PS
Fiind
o zi speciala, si tonul e ceva mai patetic si cu accente de pamflet, dar esenta
ramane corecta din pacate cu privire la toate problemele trecute in revista, si
expresia "Caraptii sub asediu" nu este o simpla figura de stil...
