22 mai este Ziua Internationala a Biodiversitatii (IBD), o zi in care oamenii si autoritatile ar trebui sa mediteze la una din cele mai grave fenomene negative pe care umanitatea le provoaca pe scara planetara - disparitia accelerata a unui numar mare de specii de plante si animale, si amenintarea cu extinctia pentru multe alte specii, prin poluare, schimbari climatice, vanatoare / pescuit, introducere de specii invazive, si mai ales prin restrangerea severa a arealului de viata din cauza disparitiei sau modificarii de catre om a habitatelor acelor specii.

Nu e vorba doar de o problema etica sau de peisaj si estetica, desi se mediatizeaza mai mult aspectele de suprafata ale problemei, disparitii de specii "mari" si "frumoase" sau utile direct omului, insa nu aceste disparitii mai spectaculoase sunt marea nenorocire, iar consecintele pe termen lung sunt grave dezechilibre ecologice si afectarea grava economica si chiar biologica a speciei umane, patrimoniul genetic oferit de natura fiind considerat tot mai mult o comoara inestimabila si irecuperabila, de ridicata importanta practica pe viitor, nu piesa de muzeu sau doar obiect de studiu pentru stiinta. In plus, deja se calculeaza tot mai mult valoarea pecuniara actuala a "serviciilor de ecosistem" pe care ni le presteaza natura si pierderile financiare uriase pe care le produce degradarea naturii.

Ziua Internationala a Biodiversitatii a fost instituita de Organizatia Natiunilor Unite pentru a marca adoptarea, la 22 mai 1992, a textului principalului tratat international de profil - Conventia privind diversitatea biologica, deschisa spre semnare in iunie 1992 la Conferinta de la Rio de Janeiro si intrata in vigoare in 29 decembrie 1993. Detalii la https://www.cbd.int/idb/default.shtml

Ulterior au fost adoptate mai multe protocoale in completarea si aplicarea acestui tratat international cunoscut drept "Conventia privind Biodiversitatea" (CBD). Romania este parte a acestui tratat, conventia fiind ratificata prin Legea 58 / 1994 si transpusa in legislatia romana prin acte normative privind ariile naturale protejate (predecesoarele actualei OUG 57 / 2007) si alte norme, si urmata de ratificarea diverselor protocoale aditionale la CBD, cum este Protocolul de la Cartagena privind biosecuritatea sau Protocolul de la Nagoya privind accesul la resurse genetice si impartirea echitabila a beneficiilor acestora.

Pentru fiecare tema din CBD exista puncte nationale de contact, autoritati nationale responsabile, comitete internationale si un secretariat al CBD, sub egida ONU, condus in perioada 2017-2019 chiar de un fost ministru al mediului din Romania, si congrese periodice unde se dezbat problemele biodiversitatii si aplicarii conventiei. Aceste "Conferinte ale partilor" - CoP se tin periodic - cea mai recenta fiind CoP 15 care de fapt a avut doua parti, din cauza restrictiilor pandemice - fiind tinuta din 11 in 15 octombrie 2021 teoretic in Kunming, China, dar de fapt online, si partea a doua in Montreal, Canada, din 7 in 19 december 2022, continand si a 10-a conferinta a statelor parti la Protocolul de la Cartagena si a 4-a conferinta a statelor parti la Protocolul de la Nagoya.

Urmează în toamna anului 2024 a 16-a conferință a părților (COP16) care va avea lcc în Columbia - detalii la https://www.cbd.int/meetings/COP-16

Obiectivele conventiei sunt: conservarea diversitații biologice, utilizarea durabila a componentelor sale și imparțirea corecta și echitabila a beneficiilor ce rezulta din utilizarea resurselor genetice, inclusiv prin accesul corespunzator la resursele genetice, prin transferul adecvat de tehnologii pertinente, tinand cont de toate drepturile asupra acestor resurse si tehnologii, si prin finantarea corespunzatoare. Cerintele principale ale CBD sunt: Adoptarea de masuri generale pentru conservare si utilizare durabila; Utilizarea durabila a componentelor diversitatii biologice, Asigurarea mijloacelor de implementare a CDB; Promovarea cercetarii, educatiei, informarii si participarii publicului; Identificarea si monitorizarea componentelor biodiversitatii, efectuarea evaluarii de impact asupra biodiversitatii.

La CoP 15 s-au adoptat diverse decizii: https://www.cbd.int/meetings/COP-15

inclusiv aprobarea Planului de Actiune 2020–2030 pentru Initiativa Internationala pentru Conservarea si Utilizarea Sustenabila a Biodiversitatii Solului si Cadrul Global Kunming-Montreal pentru Biodiversitate.

Biodiversitatea este juridic aparata si de Directivele UE cunoscute ca "Directiva Habitate" si "Directiva pasari" si instituirea retelei Natura 2000, si de multe conventii internationale pe teme specifice, la care si Romania este parte, prin ratificarea lor sau aderarea la ele, ca de exemplu Legea 13/1993 pentru aderarea Romaniei la Conventia privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa, adoptata la Berna la 19 septembrie 1979 ("Conventia de la Berna”), Legea 69/1994 pentru aderarea Romaniei la Conventia privind comertul international cu specii salbatice de fauna si flora pe cale de disparitie, adoptata la Washington la 3 martie 1973 ("Conventia CITES"), Legea 13/1998 pentru aderarea Romaniei la Conventia privind conservarea speciilor migratoare de animale salbatice, adoptata la Bonn la 23 iunie 1979 ("Conventia de la Bonn"), Legea 5/1991 pentru aderarea Romaniei la Conventia asupra zonelor umede, de importanta internationala, in special ca habitat al pasarilor acvatice, incheiata la Ramsar la 2 februarie 1971 ("Conventia de la Ramsar") si numeroasele acorduri si protocoale la aceste conventii.

In 2020 s-a finalizat decada ONU pentru biodiversitate https://www.cbd.int/2011-2020/ , dar ea poate fi considerata pe ansamblu un esec, pentru ca, in ciuda complexei arhitecturi institutionale si legislative anterior descrise, dedicate conservarii biodiversitatii la nivel international, si obtinerii unui volum impresionant de informatii stiintifice despre starea si problemele biodiversitaatii, rezultatele eforturilor de stopare sau macar de franare a degradarii biodiversitatii sunt modeste si chiar descurajatoare, in ciuda "Planului de actiune pentru biodiversitate 2011 - 2020 ( https://www.cbd.int/doc/strategic-plan/2011-2020/Aichi-Targets-EN.pdf ) si a includerii temei biodiversitatii in Agenda 2030.

Tema IBD pentru 2024 este "Be Part of the Plan” cu referire la anterior mentionatul ”The Kunming-Montreal Global Biodiversity Framework (GBF)” promovat public ca ”The Biodiversity Plan for Life on Earth” adoptat cu ocazia CoP15 ( prin decizia CoP 4/2015). Pentru a atinge in 2030 cele 23 de tinte asumate pe linie de biodiversitate la nivel international prin GBF ( si a putea atinge cele 4 teluri pentru 2050), trebuie trecut rapid si masiv de la acceptarea scriptica si declarativa la actiuni concrete, coerente, pe scara larga, pe care inca nu le prea vedem dincolo de declaratii de intentii, proiecte pilot si masuri punctuale. Detalii la https://www.cbd.int/gbf

Actuala situatie este una trista atat pe plan international cat si la nivelul UE, unde obiectivul de a stopa, printr-un program pe 10 ani, reducerea biodiversitatii, a esuat lamentabil si masuri mai hotarate se lasa asteptate, deciziile fiind blocate de lobbyul intensiv al anumitor cercuri economice si de lasitatea politica a decidentilor. Ce se mai poate spune de USA, care pana in ziua de azi a refuzat sa ratifice CBD, ca dealtfel si alte tratate internationale importante de mediu, pentru a nu "deranja" dreptul concernelor lor de a face profituri mari cu pretul distrugerii mediului, fiind un stat cu impact de mediu negativ imens, cat multe zeci de alte state la un loc, dar gratie puterii lor militare pot sfida comunitatea internationala, care insa nu poate compensa raul facut oricat ar incearca sa reduca impactul uman asupra planetei prin eforturile statelor care nu merg pe principiul "dupa mine potopul" sau nu isi pot permite sa le sfideze pe celelalte tari. Aceasta atitudine a SUA incurajeaza si alte mari puteri, gen China sau Rusia, sa nu ratifice sau sa nu implementeze importante tratate internationale de profil ca sa nu fie dezavantajate economic si / sau sa nu para mai putin ”puternice” prin sfidarea mai redusa a intereselor publice comune ale omenirii... dat totusi pe linie de biodiversitate, USA ramane singurul stat semnificativ din lume care refuza sa devina parte a Conventiei ONU privind biodiversitatea, desi a semnat conventia, dar a refuzat apoi sa o ratifice....

Si nivelul Romaniei, situatia gestionarii biodiversitatii este destul de grava. Legislatia de arii protejate are grave deficiente de continut si aplicare, si remedierea deficientelor se tot amana, desi exista elaborat un nou OUG care sa il inlocuiasca pe cel actual si unele prevederi din proiect rezolva, macar partial, deficientele actualei legislatii. Agentia specializata (ANANP) dupa ce ani de zile a fost ba infiintata doar pe hartie, ba desfiintata, acum exista de ceva ani, dar a ramas cu functionalitate insuficienta cantitativ si calitativ, nu are resursele necesare iar numirile in functii de conducere au reflectat de multe ori presiunile si interesele politice imense, nelasand institutia sa isi faca adecvat datoria, in paralel cu eliminarea institutiei custozilor si impiedicarii ONG-urilor de a se mai ingriji oficial de arii naturale protejate, majoritatea fiind acum faptic lipsite de o entitate care sa se ocupe efectiv de protectia lor, si foarte multe sunt in continuare lipsite de planuri de management si regulamente aprobate, de limite marcate in teren si documentatie stiintifica adecvata. Parcurile nationale si naturale sunt gestionate aproape toate in sistemul "lupul cioban la oi" (majoritatea avand ca administrator filiale RNP Romsilva - operatori economici, deci a caror scop este prin definitie obtinerea de profit), Rezervatia Biosferei "Delta Dunarii" e departe de ceea ce ar trebui sa fie din punct de vedere al biodiversitatii, iar culoarele ecologice nu prea exista.

In plus, in Romania in continuare adesea padurile se exploateaza salbatic si nu s-a incheiat de tot epoca monoculturilor, plantatului pe randuri sau a speciilor neautohtone, se continua betonarea albiilor raurilor, construirea de acumulari, devierile interbazinale si realizarea de microhidrocentrale, cu grave consecinte asupra biodiversitatii acvatice, creste din nou poluarea aerului din surse industriale, s-a reluat agricultura intensiva cu chimizare ingrijoratoare cantitativ si calitativ, asistam la degradarea rapida si severa a pajistilor, introducerea de organisme modificate genetic sau allohtone si control insuficient al acestora, aparitia de specii invazive, extinerea zonelor construite si a retelelor de drumuri si alte infrastructuri, lipsa de educatie ecologica in general si privind biodiversitatea in particular, ceea ce pericliteaza si pe termen lung soarta patrimoniului genetic al naturii Romaniei si implicit si viitorul nostru.

Ziua Biodiversitatii ar trebui pe viitor sa dobandeasca mult mai mare atentie din partea presei, autoritatilor, institutiilor de invatamant si sa fie in atentia mult mai multor cetateni, caci e o problema de fapt mult mai apropiata de bunastarea noastra ca oameni decat ni se pare.

Cluj-Napoca, 21 mai 2024

Radu Mititean

director executiv CCN