PADUREA HOIA DIN NOU SUB ASEDIU

MASCAT IN MASURI TEMPORARE DE PROTECTIE A LOCUITORILOR 

UNEI STRAZI CARE DIN CAUZA PRIMARIEI 

ARE PROBLEME GRAVE DE STABILITATE

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista CLUBUL DE CICLOTURISM NAPOCA (CCN), in eforturile ei constante din ultimii peste 30 de ani, pe latura ei de ONG de mediu, de promovare a protectiei patrimoniului natural din interiorul si din imediata vecinatate a zonei deja construite a municipiului Cluj-Napoca si a zonei metropolitane a acestuia, incat sa poata sa se bucure de el in mod durabil si sa fie de folos generatiilor prezente si viitoare,

Urmarind consecvent, de peste trei decenii, actiunile si inactiunile administratiei locale fata de padurea Hoia si zonele adiacente ei, inclusiv prin faptul ca multi ani a si exercitat secretariatul Coalitiei ECO-CLUJ a ONG clujene de mediu si a reprezentat ONG-urile clujene de mediu in Comisia Tehnica de Amenajarea Teritoriului si Urbanism (CTATU) si in Comisia Judeteană pentru Protectia Mediului (CJPM) si in alte comisii de pe langa Consiliul Judetean Cluj, sau comisii sau grupuri de lucru de pe langa alte autoritati, in care a fost admisa,

Analizand si incercand sa promoveze abordari mai putin daunatoare mediului in documente adopate de administratia locala, cum ar fi PUG-ul mun. Cluj-Napoca din 1999 si cel din 2014 sau diversele strategii de dezvoltare sau PUZ-uri sau alte planuri de urbanism si amenajarea teritoriului, masterplanuri, planuri de mobilitate si alte documente de tip normativ sau de politici publice,

Constatand ca exista o evidenta si constanta presiune imobiliara si in general antropogena, utilitarista, asupra dealului Cetatuia si zonei padurii Hoia, in sensul de construire sau alte amenajari sau utilizari cu impact negativ major de mediu, incompatibile cu principiile dezvoltarii durabile (cum a fost si un proiect halucinand de imprejmuire cu gard, amenajare de alei pavate, iluminat public si alte asemenea pantru padurea Hoia), presiuni chiar mai intensive decat asupra unor zone precum Fagetul, desi padurea Hoia, pajistile adiacente si toata zona in general care mai era (si partial inca mai este) in stare neconstruita si relativ apropiata de o stare naturala este la fel de sau chiar mai valoroasa ecologic si peisagistic, precum si recreational, turistic si sportiv pentru locuitorii mun.Cluj-Napoca si ai localitatilor vecine, si cu valoare deosebita, de nivel national si chiar international din punct de vedere al patrimoniului natural si cultural, in comparatie cu alte zone din si din apropierea mun.Cluj-Napoca, pe de o parte,

Remarcand faptul ca, pe de alta parte, avand o suprafata mult mai mica decat zone gen Faget sau dealul Lombului si fiind inconjurata din trei parti de zone de dezvoltare imobiliara agresiva si vizata de sectionare prin noi lucrari de infrastructura sau de amenajari excesive, zona padurii Hoia si imprejurimile ei sunt si mai sensibile, expuse si vulnerabile decat alte zone valoroase,

Vazand cum, in ciuda datelor geologice, studiilor geotehnice concrete si mentiunilor clare in planurile urbanistice a riscurilor de alunecari de teren pe care le prezinta dealul Hoia, autoritatile locale clujene au emis autorizatii de construire sau au acceptat "introducerea in legalitate" pentru sute de constructii masive pe str. Uliului si strazile sau zonele adiacente, multe constructii fiind mastodonti cu multe nivele si mase uriase, si au permis ca la lucrari sa se poata accesa firava strada a Uliului si altele din zona cu utilaje de mare tonaj, in loc sa limiteze sever si sa controleze strict tonajul utiliajelor care aveau acces si volumul de trafic greu, pentru ca nu se produce riscurile dealtfel demult si bine documentate,

Vazand, pe de o parte, cum aparitia succesiva a alunecarilor de teren la str. Uliului sau la constructii din apropierea ei au determinat de-a lungul anilor emiterea de autorizatii de construire pentru lucrari de consolidare si finantarea, cu sume mari, din bugetul municipalitatii, de lucrari moderniare si apoi de succesive reparatii si consolidari ale strazii, fara insa a lua masurile de prevenire a repetarii problemelor, prin incetarea autorizarii de noi constructii sau limitarea dimensiunii lor sau inasprirea cerintelor de fundare, respectiv prin limitarea si controlarea stricta a tonajului per autovehicul si pe unitate de timp sau suprafata, inclusiv pentru traficul generat de santierele autorizate, ceea ce arata lipsa de vointa reala a autoritatii locale de a preveni repetarea si agravarea fenomenelor, desi ele au impact grav si asupra bugetului local, si produc si inechitate grava prin cheltuirea de sume imense pentru beneficiul unui numar mic de persoane care au putut cumpara la preturi initial foarte reduse terenuri in respectiva zone, pentru ca orice evaluare de bun simt indica faptul ca vor ramane putin sau deloc construibile daca autoritatea locala avea o atitudine responsabila si neinfluentata de factori nelegitimi, ce pot fi usor banuiti,

Vazand, pe de alta parte, cum "solutia" a fost pietruirea, latirea, imbunatatirea unui vechi drum de pamant prin inima padurii Hoia, pe care circulatia publica nu putea fi admisa, conform legii, cu permiterea accesului auto necontrolat pe acesta, sub pretextul necesitatii asigurarii accesului auto facil al riveranilor si al vehiculelor serviciilor de urgenta sau de servicii publice ex. salubritate pe zona superioara a str. Uliului si strazilor / aleilor adiacente, amonte de zona alunecarilor de teren produse in primavara acestui an, fara macar sa se ia o masura de a permite accesul numai riveranilor si altor persoane autorizate ( desi tehnic este usor de a implementa o asemenea masura),

Constatand ca, dupa anuntul oficial al incheierii, cu succes, a reparatilor si consolidarilor strazii Uliului in zona afectata de alunecarile de teren din primavara anului 2024, si redeschiderea accesului auto si pe zona respectiva, care a eliminat ratiunea pentru care s-a anuntat deschiderea pentru accesul auto a drumului prin padurea Hoia, in continuare se permite accesul auto pe acel drum, in loc sa se procedeze imediat la instalarea semnalizarii rutiere necesare de interzicere a liberului acces, si, dupa caz, de amplasare de mijloace fizice de control acces ( bariere sau bolarzi retractabili) si / sau de control uman, prin supraveghere video si / sau prezenta fizica a personalului din politia locala,

Constatand, pe de alta parte, ca in ciuda promisiunilor oficiale, nu au fost insa alocate fonduri si nu s-au facut demersuri pentru extinderea teritoriala si calitativa a protectiei padurii Hoia si a zonelor naturale adiacente, totul ramanand la stadiul de angajamente neangajante juridic si neonorate, desi Primaria avea si are posibilitatea de a lua masuri efective in aceasta directie, chiar in contextul legislativ actual care nu este unul optim protejarii si utlizarii durabile a padurilor, pajistilor si altor zone naturale urbane si periurbane, context legislativ pe care dealtfel Primaria Mun. Cluj-Napoca, inclusiv prin functiile detinute de primar in structurile asociative ale UAT-urilor la nivel national, are dealtfel posibilitatea sa il influenteze sau cel putin sa faca demersuri in acest sens,

Coreland aceasta atitudine a autoritatilor locale cu pasivitatea si eschivele manifestate in urma cu cativa ani, cand in mod ilegal, o firma a inceput pietruirea si alte lucrari de amenajare a acelui drum, si municipalitatea clujeana, dar si alte autoritati si institutii publice, au refuzat indelung sa furnizeze informatii privind forma de proprietate si titlularul dreptului de proprietate si a celui de administrare a drumulului la care se efectuau lucrarile ilegale, si sa ia masuri de stopare, remediere si sanctionare, si doar dupa multe presiuni ale societatii civile s-a recunoscut caracterul ilegal al lucrarilor si s-a dispus sanctionarea contraventionala a operatorului econonmic care a comis faptele, fara a se lua si masurile de readucere a drumului la starea initiala si de dovedire a beneficiarului lucrarilor, pe care firma vinovata refuza sa il dezvaluie, pretinzand in mod hilar ca a efectuat lucrarile cu titlu gratuit si in beneficiul oricui, fara sa fie contractata sau platita de cineva, desi era evident unde duce drumul si cine primise abuziv autorizatii de construire la marginea padurii Hoia si deci era in mod evident beneficiarul unui acces carosabil care sa reziste dpdv tehnic la trafic greu, dupa ce drumurile de acces realizate, pare-se tot ilegal, dinspre celalalt versant, au suferit masive alunecari de teren si deci nu permiteau continuarea santierului care a fi slutit peisagistic zona pe partea apartinand de UAT Floresti, suspiciuni confirmate si de incercarile facute prin interpusi de acei investitori de a pune capat criticilor si demersurilor ONG-urilor care facusera demersuri contra amenajarilor la acel drum cu care sustineau insa oficial ca nu ara avea vreo legatura sau interese,

CONSIDERA INACCEPTABILA SI DAUNATOARE INTERESULUI PUBLIC atitudinea Primariei Mun.Cluj-Napoca fata de problematica drumului recent pietruit in padurea Hoia si privind modul de gestionare a problematicii strazii Uliului si zonei adiacente acesteia, fiind evidente indicii privind existenta unor intentii oculte manifestate sistematic de multi ani de a facilita, prin diverse tertipuri, realizarea si mentinerea faptica si juridica a accesului auto inclusiv pentru autovehicule de mare tonaj in si prin padurea Hoia, ce nu are cum sa aiba alta finalitate decat o tolerare a unui fenomen de construire ilegala pe scara mare, pe care Primaria clujeana a dovedit in trecut ca este neinteresata sau incapabila sa il stapaneasca, asa cum dovedesc cazurile flagrante de mare anvergura cum sunt sutele de constructii ridicate ilegal in Faget, cu caracter de locuinta, dar pretins a fi case de vacanta sau, si mai clar si recent, sutele de case ilegale construite in cartierul Valea Fanatelor cu evidenta complicitate, cel putin pasiva, a Primariei clujene,

SOMEAZA institutia Primarului Mun.Cluj-Napoca sa interzica de indata circulatia publica pe respectivul drum si sa ia masurile necesare de aplicare a acestei interdictii, prin instalarea semnalizarii rutiere necesare de interzicere a liberului acces, instalare de supraveghere video, amplasarea de mijloace fizice de control acces (bariere sau bolarzi retractabili, cu telecomanda doar pentru cei special autorizati a avea acces din motive obiective temeinice) si, temporar cel putin, si asigurare de control uman la fata locului prin prezenta fizica fixa sau de tip patrulare periodica a personalului din politia locala competent pe linie de aplicare a legislatiei rutiere,

APELEAZA la Inspectoratul Judetean de Politie sa acorde Municipiului Cluj-Napoca concursul necesar pentru eficienta aplicare a acestor masuri legale de protectie efectiva a zonei padurii Hoia, precum si la Inspectoratul de Stat in Constructii, Garda Forestiera si Garda de Mediu sa efectueze verificarile necesare pe linia lor de competenta si sa aplice sanctiunile si sa dispuna masurile necesare de intrare in legalitate cu privire la problematica semnalata, indiferent cine sunt persoanele raspunzatoare,

APELEAZA la institutia Primarului Mun.Cluj-Napoca si Institutia Primarului com Floresti, la consiliile locale ale celor doua UAT, la Consiliul Judetean Cluj si la structurile asociative la nivel matropolitan din care UAT Cluj-Napoca si UAT Floresti fac parte, precum si la Institutia Prefectului Jud. Cluj, sa faca demersurile necesare, la nivel local, judetean si, daca e cazul, national, pentru extinderea si consolidarea protectiei padurii Hoia, inclusiv prin finantarea studiilor si documenatiilor stiintifice si de urbanism sau mediu suplimentare necesare, obtinerea informatiilor si documentelor necesare, efectuarea operatiunilor tehnico-juridice si adoptarea actelor administrative normative si emiterea actelor administrative individuale necesare si a tuturor celorlalte demersuri pentru punerea in practica a deja demult promisei mentineri si extinderi a protectiei padurii Hoia si zonei adiacente ei, pe linie de protectie a patrimoniului national natural si cultural si pe linie de asigurare a unui acces public liber in scop educational, recreativ, turistic, sportiv, de cercetare, cultural si de alta natura, in conditii de evitare a unui impact negativ semnificativ si de utilizare durabila a zonei de catre comunitatile din zona metropolitana Cluj, cu includerea in viitor a zonei Hoia in conceptul mai larga de Inel Verde Metropolitan Clujean sau alta forma de structurare a necesarei retele de culoare ecologice si de mobilitate si recreere nemotorizata in zona metropolitana Cluj.

In acest sens, aderam la scrisoarea comuna deschisa pe aceasta tema, semnata de numerosi cercetatori stiintifici, cadre didactice universitare, activisti de mediu si specialisti, remisa astazi Primariei Mun.Cluj-Napoca si presei si pe care o redam in ANEXA.

Cluj-Napoca, 14 10.2024

av.dr.med.Radu Mititean

director executiv
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista CLUBUL DE CICLOTURISM NAPOCA

 

 

ANEXA:

Textul scrisorii comune deschise:

=======================================================

DRUMUL PRIN HOIA TREBUIE ÎNCHIS TRAFICULUI AUTO ȘI PĂDUREA HOIA-BACIU ȘI PĂȘUNILE TREBUIE CONSERVATE ÎNTR-O ARIE NATURALĂ PROTEJATĂ -

SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE PRIMARUL CLUJULUI, EMIL BOC

14.10.2024

Domnule primar Emil Boc,

Deși strada Uliului a fost reparată cu peste 1 milion de euro^[1], nu s-a cheltuit niciun ban cu protejarea efectivă a peisajului Hoia-Baciu ca arie naturală protejată, așa cum ați promis la dezbaterea bugetului local din ianuarie 2024. Dimpotrivă, a fost facilitat accesul auto pe unul din drumurile din Hoia de valoare patrimonială, care se află în continuarea Aleii Muzeului Etnografic. Cerem de urgență stoparea traficului auto pe acest drum.

Cerem ca Hoia să fie conservată cu statut de arie naturală protejată pentru biodiversitate și societate prin punerea în dezbatere publică a studiului de biodiversitate și a planului de management cerut de societatea civilă și finanțat de Primăria Municipiului Cluj-Napoca, și adoptarea unei Hotărâri de Consiliu Local care să asigure viitorul sustenabil al peisajului Hoia-Baciu.

Un număr de peste 12.000 de clujeni au semnat o petiție SOS împotriva tăierilor abuzive de arbori în această pădure, dar și pentru o gestionare mai bună a pădurii.^[2]

Mii de oameni ies săptămânal în Hoia pentru a se bucura de natură. Hoia este extrem de atractivă pentru că este un ecosistem divers, cu înalte valori naturale, dar are și câteva trăsături cruciale pentru ca valoarea ei de recreere sau chiar terapeutică să se poată manifesta: nu este copleșită de zgomotul mașinilor (poluare fonică), nu este înțesută și fragmentată de structuri artificiale. Totodată, este important de menționat că numărul persoanelor care vizitează această pădure pentru a se bucura de beneficiile ei legate de recreere, socializare și biodiversitate este în creștere. La nivelul societății clujene se dezvoltă o apreciere din ce în ce mai profundă pentru natură, iar aceste valori se vor consolida în viitor (așa arată toate documentările de specialitate referitoare la populațiile urbane) pentru că expunerea directă la natură contribuie la bunăstarea fizică și mentală a oamenilor, iar urbanizarea tot mai accentuată face ca astfel de spații verzi să devină refugii esențiale pentru recreere și reconectare cu mediul natural. Pe măsură ce conștientizarea beneficiilor naturii crește, locuitorii orașului vor căuta din ce în ce mai mult să protejeze și să valorifice aceste resurse.

Pentru a facilita accesul locuitorilor de pe Strada Uliului, după surparea drumului, s-a ales varianta de a lărgi Aleea Muzeului Etnografic și continuarea acesteia prin pădure. Este important să înțelegem că acest drum are importanță socio-culturală: foarte multe persoane au folosit, folosesc și vor folosi acest drum pentru activități recreative, sănătoase (biking, jogging, plimbare). De asemenea, fiind evidențiat pe hărțile istorice (secolele 18, 19, 20), acest drum are și o valoare de moștenire istorică. Acest traseu este asociat cu numeroase amintiri colective și experiențe personale de-a lungul timpului, constituind un spațiu de socializare și relaxare în mijlocul naturii.

Activitățile de recreere în natură nu sunt compatibile cu traficul intens (unele mașini au viteze de peste 70 km/oră). De asemenea, zgomotul continuu al mașinilor deranjează atât persoanele care vizitează natura (inclusiv prin disconfort continuu) cât și o sumedenie de specii de animale care trăiesc acolo. Traficul auto antropizează și mai tare pădurea, alungă animalele sensibile la zgomotul și circulația permanentă a mașinilor, iar viteza mare este un pericol pentru persoanele care doresc să se bucure de pădure la pas sau cu bicicleta, dar şi pentru animalele care traversează drumul intens circulat. Mortalitatea vertebratelor cu dimensiuni mici datorită intensificării traficului este deja observată. Creșterea traficului pe această rută va duce la creșterea presiunilor și consolidarea intereselor pentru a continua dezvoltarea infrastructurală care este incompatibilă cu natura și cu activitățile sociale de recreere în natură. Aceste efecte de tip feedback pozitiv odată consolidate vor face imposibile implementarea protejării naturii pentru biodiversitate și societate[3], prin urmare vor priva societatea de spații urbane și peri-urbane vitale pentru implementarea Soluțiilor Bazate pe Natură, centura verde și alte ințiative asemănătoare.

Drumul pentru traficul auto, nu-și mai îndeplinește rolul după repararea străzii Uliului și este nevoie să fie închis de urgență mașinilor și prin acesta redat populației care utilizează natura și naturii. Societatea civilă cere acest lucru din 2021, prin proteste la care au participat sute de oameni.^[4],[5] Închiderea drumului pentru trafic auto nu e o măsură singulară, ci trebuie integrată planului de management propus prin studiul de biodiversitate despre pădurea Hoia-Baciu și împrejurimi, cerut de societatea civilă, contractat de Primărie, și lăsat la sertar de mai bine de un an.

Ne aflăm într-un moment critic pentru protejarea naturii din pădurea Hoia, ca parte dintr-un Inel Verde Metropolitan. Dacă pierdem această oportunitate, toate viitoarele inițiative de capitalizare ecologică a naturii, Soluțiile Bazate pe Natură în special, vor fi compromise odată pentru totdeauna. Dacă drumul nu se închide pentru trafic, presiunea pentru construcții și extinderea structurilor artificiale va crește în detrimentul naturii. Suntem într-un moment decisiv, în care trebuie să alegem între interesele celor care doresc să extindă construcțiile și infrastructura care permite intensificarea traficului sau interesele, de bun simț, ale unei comunități de sute de mii de oameni care vor necesita natură din ce în ce mai mult.

Nu dorim ca Pădurea Hoia și peisajul Hoia Baciu la modul general să fie arii izolate de societate. De fapt, numărul de oameni care beneficiază de contribuțiile naturii este deja la ordinul miilor, mult mai mare decât persoanele care traversează cu mașina acea pădure poluând-o și fragmentând-o, și odată cu crizele care survin din schimbările globale acest număr va fi și mai mare.

Stoparea traficului auto prin pădure, realizarea de noi poteci pietonale și velo, signalistica pentru trasee turistice și panouri legate de biodiversitatea pădurii, pășunilor cu arbori și pajiștilor limitrofe sunt propuneri de bun simț pentru a prezerva natura urbană, atât de amenințată de dezvoltarea imobiliară haotică. Intervențiile pot direcționa utilizarea pădurii Hoia prin structuri care diversifică conexiunile om natură pe plan experiențial, emoțional, cognitiv, filosofic și relațional. Într-un final, este nevoie de asistarea societății pentru ca oamenii să fie custozi, îngrijitori înțelepți și nu distrugători ai naturii rămase. Acestea sunt intervenții demne pentru un oraș academic, smart city și o guvernare a orașului pentru care de altfel tranziția spre sustenabilitate și neutralitate climatică sunt deziderate asumate. Prin aceste activități Clujul poate deveni oraș model pentru celelalte orașe din România și această parte a Europei. Distrugerea naturii ca resursă intangibilă critică pentru societatea din prezent și în special din viitor nu necesită nici virtute, nici capacități înțelepte de guvernare. O poate face orice persoană și orice putere politică, pentru că a distruge nu este greu și nici smart. Totodată, a lua decizii în favoarea celora cu putere economică, chiar dacă prin asta se sacrifică resurse pentru majoritatea oamenilor, și a intra în alte jocuri de putere care favorizează o minoritate puternică financiar, înseamnă asimetrii de putere care în timp își vor manifesta efectele negative asupra societății. Trebuie să realizăm că ne aflăm în fața pierderii ultimelor hectare de natură periurbană. Distrugerea naturii în acest context aduce beneficii sociale minime, care pălesc în comparație cu uriașele costuri sociale pe termen lung. Fiecare hectar de natură rămas are o valoare inestimabilă și contribuie direct la calitatea vieții noastre. Odată pierdută, natura nu poate fi recuperată.

Pentru a îndrepta parțial greșelile din trecutul recent, Hoia trebuie ocrotită cu statut de arie naturală protejată prin punerea în dezbatere publică a studiului de biodiversitate finanțat de Primărie și implementarea măsurilor de conservare a biodiversității și a restaurării conexiunilor dintre oameni și natură. De asemenea, solicităm ca un reprezentant al societății civile să fie în comisia de circulație a Primăriei pentru ca decizii grăbite când se surpă un drum să nu conducă la trafic auto prin mijlocul pădurii când există soluții mai bune.

Conservarea biodiversității pentru a crește capacitatea de adaptare a societăților urbane la schimbările climatice și la modul general schimbările globale este o măsură inevitabilă. La nivelul Uniunii Europene este promovată ideea de „contabilizare a ecosistemelor” (ecosystem accounting), care înseamnă de fapt recunoașterea și susținerea multiplelor contribuții ale naturii pentru societățile urbane. Deoarece ecosistemele sunt formate din de specii (organisme vii) care au limite de toleranță la impactul uman și au necesități ecologice, menținerea rezilienței ecosistemelor nu se poate face prin activități care cresc extincția speciilor. Extincția speciilor destabilizează ecosistemele prin scăderea redundanței și scăderea diversității de răspuns. În acest moment, tot peisajul Hoia răsună de zgomot, este plină de gunoaiele oamenilor (numărul vetrelor de foc ilegale cel puțin s-a triplat în ultimii partru ani și asta crește probabilitatea pentru incendiu) și este amenințată de distrugerea habitatelor și fragmentare pe cel puțin trei fronturi: centura, expansiunea imobiliară și acum acest drum intens circulat.

In speranța că veți opri escalarea traficului auto în pădurea Hoia, să fie această scrisoare și decizia înțeleaptă din partea Primăriei o mărturie a responsabilității noastre colective față de societatea curentă și generația care va urma.

Cu respect,

Dr. Dohotaru Adrian, Vicepreședinte Rețeaua pentru Natură Urbană RNU

Dr. Hartel Tibor, ecolog, conferențiar universitar Facultatea de Ştiința şi Ingineria Mediului, Universitatea Babeș-Bolyai, membru Academia Europaea

Dr. Dragoș Dacian, Profesor, Facultatea de Științe Politice Administrative și ale Comunicării, Universitatea Babeș-Bolyai

Dr. Anghel Remus Gabriel, Profesor, Școala Națională de Studii Politice și Administrative şi cercetător la Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale

Dr. Copoeru Ion, Profesor, Facultatea de Istorie şi Filosofie, Universitatea Babeș-Bolyai

Dr. Ruicănescu Adrian, biolog, cercetător științific III, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice București, filiala Cluj-Napoca

Mititean Radu, director exectiv, asociația turistică sportivă civică și ecologistă CLUBUL DE CICLOTURISM “NAPOCA” ( CCN )

Constantinescu Mihai, naturalist, președinte Asociația Natura Transilvaniei

Dr. Peca Loredana, cercetător biolog și educator pentru natură, grupul civic „Umbrela Verde”

Dr. Silye Lóránd, geolog, conferențiar universitar, Facultatea de Biologie şi Geologie, Universitatea Babeș-Bolyai

Dr. Sevianu Eliana, ecolog, lector universitar, Facultatea de Știința și Ingineria Mediului, Universitatea Babeș-Bolyai

Dr. Arghiuș Viorel, geograf, lector universitar, Facultatea de Știința și Ingineria Mediului, Universitatea Babeș-Bolyai

Mornea Marius, Asociația Clujul Sustenabil

Dr. Kósa  Ferencz, biolog, lector universitar, Facultatea de Biologie şi Geologie, UBB

Dejeu Luminița, Comunitatea Declic

Dr. Turtureanu Dan, Cercetător Științific, Universitatea Babeș-Bolyai

Dr. Réti Kinga-Olga, specialist știința mediului, lector, Facultatea de Știința și Ingineria Mediului, UBB

Dr. Stoica Adrian, biolog, cercetător științific II, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice București, filiala Cluj-Napoca

Dr. Schuster Christian, lector, Facultatea de Studii Europene, Universitatea Babeș-Bolyai

Dr. Oltean Ovidiu, asistent universitar, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea Babeș-Bolyai

Dr. Ștefănescu Lucrina, cercetător științific, Facultatea de Ştiința şi Ingineria Mediului, Universitatea Babeș-Bolyai

Dr. Filip Sorin, conferențiar, Facultatea de Geografie, Universitatea Babeș-Bolyai

Dr. Corpade Ana, lector, Facultatea de Geografie, Universitatea Babeș-Bolyai

Dr. Bădărău Sabin, conferențiar, Facultatea de Știința și Ingineria Mediului, Universitatea Babeș-Bolyai

Dr. Bücs Szilárd-Lehel, președinte, Centrul pentru Cercetarea și Conservarea Liliecilor

Dr. Maloș Cristian, lector, Facultatea de Știinta și Ingineria Mediului, Universitatea Babeș-Bolyai

Mereuță Bianca, strateg de brand, fondator Editura Signatura

Dr. Ciobanu Natalia, specialist în științele mediului și reziliență la schimbări climatice, Asociația Clujul Sustenabil

Dr. Bălc Ramona, conferențiar universitar Facultatea de Ştiința şi Ingineria Mediului, Universitatea Babeș-Bolyai

Dr. Stermin Alexandru, biolog, Facultatea de Biologie si Geologie, UBB

Dr. Haitonic Raluca, geolog, Facultatea de Biologie si Geologie, UBB

Dr. Ursu Tudor, biolog, cercetător științific II, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice București, filiala Cluj-Napoca

Dr. Fosztó László, antropolog social, cercetător ISPMN - Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale

Dr. Horváth Csaba, lector, Facultatea de Geografie, Universitatea Babeș-Bolyai

Dr. Petrescu-Mag Ruxandra Malina, conferentiar, Facultatea de Stiinta si Ingineria Mediului, Universitatea Babes-Bolyai

Dr. Petrescu Crina, Profesor, Facultatea de Business, Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca