Postări
•10/03/2024 04:00:00 p.m.
ZIUA MONDIALA A ANIMALELOR - 4 OCTOMBRIE
4 Octombrie este marcata la nivel international ca Ziua Mondiala a Animalelor. Trebuie inteleasa ca o zi dedicata bunastarii animalelor, un concept mai larg decat simpla "protectie" a lor, si vizeaza tot regnul animal, nu doar animalele de companie sau cele domestice in general sau cele pe care in trecut, in epoca in care nu prea intelegeau cum functioneaza natura, credeau ca unele sunt "folositoare" si altele ar putea fi etichetate ca "daunatoare" si prin urmare ca ar fi legitima starpirea lor, sau ca ca este acceptabil sa fie tratate ca niste simple bunuri, dupa aceleasi reguli ca cele nevii, fiind irelevant daca sunt private de hrana, somn, daca li se provoaca durere, boala, disconfort termic, daca li se limiteaza sever posibilitatea de miscare etc.
Ca origini, in 1925, in Germania, activistul Heinrich Zimmermann a organizat o prima manifestare publica pe tema bunastarii animalelor, la Palatul Sporturilor din Berlin, care s-a bucurat de o prezenta masiva, de peste 5000 de participanti. Dupa ani de eforturi, in 1931, cu ocazia unui congres international dedicat protectiei animalelor, tinut in Italia, la Florenta, a obtinut proclamarea zilei de 4 octombrie ca Zi Internationala a Animalelor. Data a fost aleasa avand in vedere ca in calendarul religios este ziua Sfantului Francisc de Assisi, pe numele sau laic Giovanni Bernardone, care a trait in Italia la sfarsitul sec. XII si inceputul sec. XIII si a fost nu doar intemeietor al Ordinului Franciscan, dar este considerat si ocrotitor al animalelor.
In 2024, tema focala a Zilei Mondiale a Animalelor este "Lumea este si casa lor" - o reamintire ca si omul si animalele de orice specie au Terra ca si casa comuna, in care trebuie sa convietuim, ca trebuie sa fie loc pentru toate speciile si un echilibru, pe care omul l-a tulburat profund mai ales in ultimele secole dar este si datoria dar si interesul sau sa ii opreasca destabilizarea si sa il readuca in parametri durabili. Si ca nu este vorba doar de animalele domestice sau percepute de om ca "folositoare" sau "frumoase" ci de toate speciile din regnul animal, inclusiv insecte, pesti, pasari, reptile, iar disparitia multor specii din cauza actiunilor omului este un rau ireversibil iar reducerea dimensiunii unei populatii de animale la un numar de exemplare foarte redus inseamna o condamnare a speciei respective, prin reducerea diversitatii generice la nivele la care mecanismele naturale nu mai pot repara degradarile care apar.
Numeroase organizatii si coalitii organizeaza in diverse tari manifestari dedicate Zilei Mondiale a Animalelor. Exemple de tipuri de activitati sunt listate si aici:
In Romania, mentalitatile sunt inca in multe medii ramase in stadiul considerarii animalelor ca simple obiecte de care omul se poate folosi sau le poate abuza, inclusiv neglija sau chinui sau ucide dupa bunul plac sau pentru ca vede vreun interes sau, dimpotriva, nu mai vede vreo utilitate, desi legislatie de protectia animalelor exista atat ca norme-cadru, cat si specific pentru anumite categorii de animale sau de relatii ale omului cu acele categorii.
Astfel avem Legea 205/2004 privind protectia animalelor, ca o norma-cadru, dar si legi sectoriale, cum ar fi de exemplu Legea 150/2020 privind protectia animalelor destinate exportului in tari terte, Legea 43/2014 privind protectia animalelor utilizate in scopuri stiintifice, Legea 191/2002 a gradinilor zoologice si acvariilor publice, OUG 155/2001 pentru privind aprobarea programului de gestionare a cainilor fara stapan, OUG 55/2002 privind regimul de detinere al cainilor periculosi sau agresivi, dar si OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice. Prevederi privind protectia animalelor apar si in Legea 407/2006 a vanatorii si a protectiei fondului cinegetic, in OUG 195/2005 privind protectia mediului si alte acte normative cu rang de lege.
Unele acte normative cu rang de lege sunt de fapt includeri, prin ratificare sau aderare, in legislatia nationala romana cu rang de lege, a unor conventii internationale, cum sunt de exemplu Legea 60/2004 privind ratificarea Conventiei europene pentru protectia animalelor de companie, semnata la Strasbourg la 23 iunie 2003, Legea 71/2006 privind ratificarea Conventiei europene pentru protectia animalelor in timpul transportului international (revizuita), semnata la Chisinau la 6 noiembrie 2003, Legea 305/2006 privind ratificarea Conventiei europene pentru protectia animalelor vertebrate utilizate in experimente si alte scopuri stiintifice, adoptata la Strasbourg la 18 martie 1986 si a Protocolului de amendare a Conventiei europene pentru protectia animalelor vertebrate utilizate in experimente si alte scopuri stiintifice, adoptat la Strasbourg la 22 iunie 1998, Legea 69/1994 pentru aderarea Romaniei la Conventia privind comertul international cu specii salbatice de fauna si flora pe cale de disparitie, adoptata la Washington la 3 martie 1973 ("Conventia CITES"), Legea 5/1991 pentru aderarea Romaniei la Conventia asupra zonelor umede, de importanta internationala, in special ca habitat al pasarilor acvatice ("Conventia RAMSAR"), Legea 58/1994 pentru ratificarea Conventiei privind diversitatea biologica, semnata la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992 ( "Conventia de la Rio"), Legea 13/1998 pentru aderarea Romaniei la Conventia privind conservarea speciilor migratoare de animale salbatice, adoptata la Bonn la 23 iunie 1979 ("Conventia de la Bonn"), Legea 13/1993 pentru aderarea Romaniei la Conventia privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa, adoptata la Berna la 19 septembrie 1979 ("Conventia de la Berna"). Indirect servesc si protectiei animalelor documente precum Decretul CPUN 187/1990 pentru acceptarea Conventiei privind protectia patrimoniului mondial, cultural si natural, adoptata de Conferinta generala a Organizatiei Natiunilor Unite pentru Educatie, Stiinta si Cultura la 16 noiembrie 1972 ( "Conventia Patimoniului Mondial / UNESCO ", la care sunt parte 195 de state, doar Lichtenstein si Nauru nu au ratificat-o).
Este de mentionat ca s-a propus si adoparea unei Conventii ONU privind sanatatea si protectia animalelor (UNCAHP sau CAP), dar ea nu a fost inca adoptata. Textul propus din directia ONG-urilor internationale de mediu poate fi citit si aici:
Exista in si o propunere de "Declaratie Universala privind Bunastarea Animalelor" (UDAW) initiata in 2000 de un grup de ONG-uri internationale, dar nu s-a bucurat nici ea de succes in sensul adoptarii de catre ONU. Despre ea se pot citi multe materiale pe Internet, de exemplu
sau:
La fel este situatia propusei "Declaratii Universale privind Drepturile Animalelor" adoptata la Paris in 15.10.1978 si actualizata in 2018, dar tot ca un text propus de organizatii neguvernamentale, nu ca un act de drept public international, desi s-au starnit confuzii prin limbajul utilizat si depunerea textului ca propunere catre UNESCO, ce nu a fost insa adoptat ca o conventie internationala. Textul ei poate fi citit la:
Printre normele UE cu rang de lege si aplicare directa in statele membre, inclusiv Romania ( deci fara a necesita transpunere in legislatia nationala) se numara si Regulamentul UE 1/2005 privind protectia animalelor in timpul transportului si al operatiunilor conexe, Regulamentul UE 1254/1999 in ceea ce priveste cerintele privind bunastarea animalelor vii din specia bovina in timpul transportului pentru acordarea restituirilor la export, Regulamentul UE 1099/2009 privind protectia animalelor in momentul uciderii sau Regulamentul UE 576/2013 privind circulatia necomerciala a animalelor de companie. In fine, unul dintre cele mai importante documente UE si din punct de vedere al vietii animale salbatice va fi Regulamentul UE 1991/2024 privind restaurarea naturii, intrat in vigoare in august 2024 si care urmeaza sa fie efectiv aplicat in urmatoarea periaoda ! Se poate citi la adresa:
Unele acte normative nationale sunt rezultat al transpunerii numeroaselor directive europene in domeniu, emise pe aspectele care nu au fost integral armonizate prin Regulamente UE, cum este de exemplu Directiva UE 58/1998 privind protectia animalelor de ferma, Directiva UE 63/2010 privind protectia animalelor utilizate in scopuri stiintifice, Directiva UE 22/1999 privind animalele salbatice din gradini zoologice, dar si mult mai cunoscutele Directiva UE 43/1992 privind conservarea habitatelor naturale si a faunei si florei salbatice ("Directiva Habitate") si Directiva UE 147/2009 ( fosta Directiva 409/1979) privind conservarea pasarilor salbatice ("Directiva Pasari").
Mai multe informatii despre normele UE in domeniul bunastarii animalelor se pot citi si in sinteza de la adresa:
Aceste acte normative cu rang de lege adoptate de autoritatile romane sau de UE au multe acte normative cu rang inferior legii, emise in vederea aplicarii lor, cum sunt de exemplu Norma metodologica de aplicare a Legii 205/2004 privind protectia animalelor, aprobata prin Ordinul ANSVSA/MIRA 31/523/2008, Normele metodologice de aplicare a Legii 150/2020 privind protectia animalelor destinate exportului in tari terte, aprobate prin Ordinul ANSVSA 60/2021, Norma sanitara veterinara privind protectia animalelor de ferma, aprobata prin Ordinul ANSVSA 75/2005, Norma sanitara veterinara ce stabileste standarde minime pentru protectia viteilor, aprobata prin Ordinul ANSVSA 72/2005, Norma sanitara veterinara ce stabileste standarde minime pentru protectia bovinelor din exploatatiile comerciale, aprobata prin Ordinul ANSVSA 10/2023, Norma sanitara veterinara care stabileste standarde minime pentru protectia porcinelor, aprobata prin Ordinul ANSVSA 202/2006, Normele metodologice de monitorizare a standardelor de microclimat, precum si a necesarului de apa si de hrana, in vederea asigurarii statusului minim de bunastare a porcinelor din exploatatiile comerciale, aprobate prin Ordinul ANSVSA 129/2017, Norma sanitara veterinara privind standardele minime pentru protectia gainilor ouatoare, aprobata prin Ordinul ANSVSA 136/2006, Norma sanitara veterinara care stabileste standardele minime pentru protectia pasarilor in ferma si in timpul transportului, aprobata prin Ordinul ANSVSA 63/2012, Norma sanitara veterinara privind protectia animalelor in timpul sacrificarii si uciderii, aprobata prin Ordinul ANSVSA 180/2006, Norma sanitara veterinara care stabileste reguli de sanatate animala ce reglementeaza productia, prelucrarea, distributia si introducerea produselor de origine animala destinate pentru consum uman, aprobata prin Ordinul ANSVSA 63/2007, Normele metodologice de aplicare a OUG 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a cainilor fara stapan.
Este insa de mentionat ca UE a esuat deocamdata in demersurile pentru stoparea declinului biodiversitatii si implicit si a animalelor salbatice pe ansamblu, nefiind atinse scopul si obiectivele demersurilor din ultimele decenii, si abia se lucreaza la o noua strategie in domeniul biodiversitatii, in conditiile in care diverse tari influente membre se opun unor masuri hotarate, pentru ca ele insele si-a afectat foarte grav biodiversitatea prin politicile inresposabile practicate mai ales in secolul trecut si ar vrea ca altii sa suporte mai tare eforturile necesare in domeniu, relectand si la nivelul UE tensiunile de pe plan international intre tarile dezvotate si cele mai putin dezvoltate referitor la cum ar trebui repartizate eforturile necesare la nivel international pentru protectia mediului.
Atentia publica in Romania s-a distribuit pana acum mereu inegal si conjunctural in privinta problematicii bunastarii animalelor si a normelor privind animalele. Astfel, este usor de constatat ca s-a concentrat multa vreme asupra problemei cainilor fara stapan, apoi odata cu aderarea la UE asupra aspectelor administrative legate de animale de ferma (crotalizare, subventii, autorizari, evidenta produselor animale), de o vreme asupra declinului septelului de animale de ferma corelat cu cresterea masiva a importurilor din alte state UE, sau s-a supralicitat importanta si rolul protectiei catorva specii de animale domestice utilizate pe scara lerga ca animale de companie drept preocupare pentru protectia mediului / protectia animalelor, in conditiile in care acele organizatii si preocupari ar fi mai degraba incadrabile in categoria promovarii si protejarii unor hobby-uri si valori sociale umane, orientate spre perceptia si sentimentele omului, nu vizand protectia mediului / naturii, in ciuda artificiior de comunicare publica si a eufemismelor vehiculate.
Mai nou este un val urias de manipulare mediatica a opinie publice pentru a creste acceptanta pentru o marire masiva a cotelor de vanatoare pentru anumite specii "de interes cinegetic" - mistreti, lupi si mai ales ursi, pentru care lobby-ul vanatoresc face eforturi masive in culisele politicii si administratiei publice, astfel ca in spatiu public nu se reuseste o dezbatere obiectiva nici macar cu privire la efectele negative masive ale vanatorii "la nada", a hranirii artificiale a "vanatului" si abordarii cu iz zootehnist sau prioritizarii criteriilor de profit economic, da decum sa se poata discuta despre aspecte fundamentale cum sunt acceptanta a insasi ideii de vanatoare asa-zis "sportiva", fara vreo justificare utilitara pentru societatea umana actuala, ci etichetabila indubitabil ca ucidere din placere, in ciuda incercarilor de "greenwashing" pe care organizatiile vanatoresti le practica pe scara larga in sensul deghizarii vanatorii "sportive" in preocupari de mentinere a echilibrului ecologic sau alte asemenea pretexte, ajungand pana la a traduce in limba engleza, in cadrul unor manifestari cu context international, a denumirii organizatiei "Societatea Cinegetica Romana" ca "Romanian Wildlife Society"!.
Gradul de intelegere si prin urmare si de atentie publica privind biodiversitatea si deci privind si animalele salbatice de orice specie (nu doar de interes cinegetic) a ramas redus si prin urmare si preocuparea pentru conservarea si refacerea habitatelor naturale nu au beneficiat si nu beneficiaza de suficienta inelegere si atentie, fapt reflectat si in normele nefavorabile biodiversitatii pe care le regasim si in legislatia silvica, cea de ape, cea privind pajistile si cea privind diversele ramuri ale agriculturii, dar si cea de urbanism si amenajarea teritoriului si cea privind infrastructura de transport.
E timpul ca omul sa fie mult mai preocupat de animale in general ca parte esentiala a naturii, indiferent daca percepe sau nu acum vreo utilitate pentru sine a acele specii sau daca intelege sau nu acum rolul ei in natura si in anumite ecosisteme. Cetatenii trebuie sa inteleaga si faptul ca animalele nu pot fi tratate cu ignorarea relatiei cu alte specii de animale si cu habitatul lor, ca divizarea in "folositoare" si "daunatoare" a fost una din cele mai grave neintelegeri si erori si ca declinul biodiversitatii poate fi pentru om o amenintare chiar mai mortala, pe termen lung, decat schimbarile climatice sau poluarea si ca oricum, tot ce este daunator pentru mediu va fi pe termen lung daunator si pentru economie si societatea umana, prin urmare este fals ca ar exista o concurenta sau contradictie intre cerinta protectiei mediului si cea a dezvoltarii sociale si economice.
Radu Mititean
director executiv CCN
