26 Septembrie este Ziua Internationala a Muntilor Carpati - un eveniment marcat in toate cele sapte tari semnatare ale ”Conventiei cadru pentru protectia si dezvoltarea durabila a Carpatilor” - un tratat international cunoscuta public drept ”Conventia Carpatica”, http://www.carpathianconvention.org/ incheiata in 2003 si ratificata de Romania in anul 2006. Acesta conventie creeaza un cadru regional de cooperare intre Polonia, Cehia, Ungaria, Slovacia, Ucraina, Serbia si Romania, care vizeaza acest lant muntos de peste 1500 km lungime, ce constituie o adevarata coloana vertebrala a estului Europei.

Carpatii sunt un element definitoriu al Romaniei, acoperind peste o treime din suprafata tarii si fiind elementul geografic central al acesteia, cu rol important istoric, economic, cultural, militar, turistic si de mediu. Si declarativ, statul si societatea le acorda importanta cuvenita. Romania declara ca respecta si aplica Conventia Carpatica. A semnat si ratificat mai multe protocoale aditionale la aceasta, inclusiv cele privind conservarea si utilizarea durabila a diversitatii biologice si peisagistice, turismul sustenabil, managementul forestier sustenabil, agricultura durabila si dezvoltarea rurala si cel privind transportul sustenabil, si s-a infiintat si o ”Retea de Arii Protejate din Carpati”.

Evenimentul institutional major mai recent este a 17-a reuniune a Comitetului de Implementare a Conventiei Carpatice (CCIC), care a avut loc la Viena in 7-8 septembrie 2026, iar ca eveniment major urmator este COP8 – a 8-a reuniune a Conventiei Partilor (organul suprem al Conventiei Carpatice) in 1-4 decembrie 2026, tot la Viena. Ar mai de de mentionat intalniri ale diverselor comitete sectoriale, precum a 17-a reuniune a Grupului de Lucru pe tema Biodiversitatii, tinut online in 24 februarie 2026 si a 11-a reuniune a Grupului de Lucru privind Turismul Sustenabil, tinut in 10-11 martie 2026 la Rzeszow, Polonia.

Tema din 2026 a Zilei Carpatilor este “Pastoritul Carpatic - intlanire a naturii cu cultura”. Fenomentul pastoral si transhumanta au modelat fizic si cultural spatiul carpatic de milenii, au contribuit la pastrarea biodiversitatii pajistilor alpine si a sanatatii solului si apelor cand s-au practicat rational si au contribuit la dezvoltari si schimburi culturale. Pastoritul este deopotriva o activitate de crestere a animalelor si un mod de viata si este o activitate traditionala in Carpati, dar amenintata cu disparitia in general sau cu disparitia modului traditional de practicare, transhumanta de lung parcurs, inclulsiv transfrontaliera, candva specifica intregii zone carpatice, fiind deja practic de domeniul istoriei. Totusi in unele zone carpatice, pastoritul continua sa joace un rol important economic, social si cultural, cu importanta si din punct de vedere peisagistic, ecologic si turistic. Detalii si la http://www.carpathianconvention.org/topics/awareness-participation/carpathian-day/ si https://necu.org.ua/carpathian-day-2026-where-nature-and-culture-meet/

Alegerea acestei teme este legata si de faptul ca Natiunile Unite au declarat anul 2026 ca fiind Anul International al Pajistilor si Pastoritului ( IYRP). https://www.fao.org/rangelands-pastoralists-2026/en . Acea declarare a fost facuta de Adunarea Generala ONU prin Rezolutia 76/253 din 17 martie 2022. De fapt exista si o legatura institutionala, sens in care s-a si incheiat un memorandum de cooperare intre Coalitia Internationala pentru IYRP si secretariatul Conventiei Carpatice, ce puncteaza bine multe aspecte ale problematicii pajistilor si pastoritului si care poate fi citit / descarcat la:

O alta initiativa inernationala la nivelul zonei Carpatilor este ”Initiativa pentru Integrare Carpatica” recent lansata cu ocazia ”Carpathian 8 Summit” care a avut loc la Bukovel in Ucraina in 18–20 septembrie 2026. Detalii la https://c8summit.org/en si https://agerpres.ro/2026/09/18/summitul-inaugural-al-initiativei-pentru-integrare-carpatica-ucraina-18-20-septembrie--1594759

Revenind la Carpatii Romaniei: Brandul turistic la Romaniei a fost ales, cu ani in urma, sa fie ”vizitati gradina carpatica”, iar tara noastra a declarat 14 Septembrie ca fiind ”Ziua Muntelui” astfel ca avem si o zi nationala de profil pe langa cea regionala de 26 Septembrie si cea internationala a muntelui din 11 Decembrie. Exista si o ”Lege a Muntelui”,din 2018, inlocuind una mai veche, chiar daca in realitate este un text legislativ cu conotatii electorale departe de a merita acea titulatura. Si s-a reinfiintat o agentie guvernamentala specializata pentru zona montana...

Doar ca, dincolo de aspectele de legiferare, imagine si institutionale, care sunt ample si sclipitoare, insa numai de suprafata, in realitate, in loc sa tratam cu respect si grija acest deosebit patrimoniu pe care il reprezinta pentru Romania acesti munti, il supunem unei presiuni tot mai mari si mai iresposabile, amenintand grav peisajul, mostenirea culturala si natura carpatina, de parca ar fi un teritoriu al nimanui sau al inamicului, si nu perla turistica, adapostul in vremuri grele, leaganul de civilizatie, castelul de apa si lada de comori minerale a Romaniei.

Astfel, padurile carpatine continua sa fie intr-un proces de bracuire si taieri rase masive si adesea si ilegale, raurile carpatine care au scapat de marile baraje si aductiuni interbazinale sunt sub asediul microhidrocentralelor, reluat sub pretextul ca asa vom compensa diminuarea importurilor de gaz si petrol din Rusia, culmile cele mai frumoase sunt slutite de eoliene, cu reluarea acestei tendinte dupa niste ani de stagnare, si avem deja foarte multe antene GSM si linii electrice aeriene, si noile linii de 400 kV urmeaza sa afecteze sute de km de culmi si vai carpatice, iar habitatele sunt fragmentate si asaltate de masini, case de vacanta si picnicareli poluatoare in urma realizarii de tot mai multe sosele asfaltate si zone dezastruoase urbanistic, de vile de vacanta cu arhitectura de prost gust si care se intind peste tot ca un cancer, in timp ce stanele si salasele traditionale dispar dar muntii se umple de amatori de distractii motorizate puternic poluante. Marile carnivore, protejate prin conventii internationale, sunt sursa de profit pentru vanatoarea practicata in mod neetic si antiecologic, iar mineritul continua sa lase rani cumplite in peisaj si in calitatea apelor de suprafata si subterane, si in loc sa se vindece aceste rani, se planuiesc noi mari exploatari de suprafata.

Din motive precum cele mentionate pe scurt mai sus, desi 26 Septembrie ar trebui sa fie o sarbatoare, pentru cine cunoaste si iubeste Carpatii, este mai mult o zi in plus de lupta pentru apararea lor de agresiunile unor oameni, firme si autoritati fara cap sau fara scrupule, si de ingrijorare ca aceasta zi care ar trebui sa fie festiva risca sa fie uitate sau sa ajunga o zi de comemorare, daca noi ca societate nu ne schimbam atitudinea.

Clubul de Cicloturism Napoca ( CCN) este o asociatie care militeaza de peste trei decenii pentru om om sanatos intr-un mediu sanatos ca premise pentru o dezvoltare sustenabila a societatii, avand preocupari importante pe linie de turism activ si sport montan si avand caracter de ONG de mediu si de club montan, fiind axata in buna parte din activitate pe promovarea cicloturismului montan si pe protectia si dezvoltarea durabila a Carpatilor romanesti. Detalii la https://ccncluj.blogspot.com/2009/04/despre-noi.html

Cluj-Napoca, 25 septembrie 2026

Radu Mititean

director executiv CCN