Postări
•6/29/2015 01:30:00 a.m.
Asociatia
turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL
DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str.
Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457
Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel.
0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675
RNPJFSP: 3561 / A / 1992
========================================
TRISTETI DE ZIUA
DUNARII - 29 IUNIE
Ziua
de 29 Iunie ar trebui sa fie in fiecare an o sarbatoare, si nu doar pentru
riverani, ci pentru toti cetatenii si institutiile Romaniei, pentru ca suntem
un stat danubian. Este aniversarea semnarii Conventiei Internationale privind
Protectia Raului Dunarea (in 1994) si celebrarea valorilor marelui fluviu, ce
strabate 4 capitale si 10 tari si are bazinul hidrografic intins in 19 state,
fiind cel mai "international" rau de pe mapamond si putand fi un
izvor de bunastare si sanatate pentru oameni si mediu daca ar fi tratat cum se
cuvine.
Din
nefericire, este mai degraba o zi trista. Pentru ca Dunarea pe teritoriul
Romaniei continua sa fie poluata, sa fie incorsetata intre diguri si pandita de
noi proiecte hidrotehnice, cu luncile secate si zonele umede devenite in buna
parte istorie, cu meandrele ciuntite si albia modificata pentru a fi senal
navigabil, cu sturionii pe cale de disparitie si viata acvatica pe ansamblu in
declin, traditiile valoroase pe cale de a se pierde si turismul tot la un nivel
pur simbolic, in ciuda declaratiilor sforaitoare a autoritatilor din ultimele
doua decenii si a numeroaselor proiecte cu gir guvernamental sau international
care nu au dus si spre efecte practice concrete si durabile.
Au
promis mereu autoritatile romane in ultimele decenii sa refaca, macar partial,
vechea lunca inundabila, esentiala si din punct de vedere ecologic, dar si
pentru controlarea inundatiilor. In 2014 SI 2015 am inregistrat o noua serie de
asemenea frumoase declaratii de intentie. Dar in practica nu doar ca nu au loc
renaturari semnificative, dar se finanteaza refaceri si consolidari de diguri
tocmai acolo unde fluviul incercase sa refaca putin din vechea maretie
naturala. Si culmea ipocriziei, aceste lucrari de "regularizare",
prin definitie antiecologice, sunt finantate in continuare din "Fondul
pentru Mediu", ca putinii bani care scapa de directionarea in programul
"rabla" sa fie utilizati tot... contra naturii!
Continua
chiar Delta Dunarii sa fie agresata de proiecte agricole, dezvoltari
imobiliare, braconaj si exploatari nedurabile a resurselor, desi este un unicat
la nivel European care ar putea aduce mari beneficii Romaniei pe termen lung,
inlcusiv economice si sociale, daca ar fi gestionata durabil nu pradalnic si
daca autoritatile centrale si locale ar coopera pentru protectia ei in loc sa
se razboiasca pentru profit pe termen scurt in dauna mediului.
Dar
si pe Dunare in amonte nu este mai bine. Dimpotriva. Parca nu era suficient
impactul negativ de mediu al barajelor Portile de Fier I si Portile de Fier II,
se mai preconizeaza noi baraje in mai multe sectiuni, de exemplu in zona
confluentei cu Oltul sau la Cernavoda, ceea ce ar reduce si mai mult sansele de
supravieturie a sturionilor, carora mare parte din habitat le-a fost deja
distrus prin barajele din amonte. In plus, calitatea apei Dunarii, oricum
intens poluata inclusiv prin incarcarea cu nutrienti, are nevoie mare de
aerare, si transformarea in apa statatoare, corelat si cu incalzirea globala,
amplifica efectele negative.
Si
in continuare nu s-a renuntat la proiectul urias de dragari, taieri de
ostroave, realizarea de praguri de fund si inchideri de brate, care ar distruge
ireversibil din punct de vedere ecologic cursul inferior al Dunarii, ramas ceva
mai apropiat de starea naturala. Totul pentru a "facilita navigatia"
si a adapta caracteristicile Dunarii la conditiile de navigatie de pe Rin, desi
intensitatea actuala si cea preconizata in viitorii ani a traficului naval pe
Dunarea inferioara este foarte redusa, nejustificand proiecte de miliarde de
EUR care mai si dauneaza grav mediului. Cu toate acestea, autoritatile romane
insista pe realizarea proiectului...
Si
pentru turismul nautic, Dunarea ar putea fi o artera importanta. Nu doar pentru
vase de croaziera. Insa regulile de navigatie si facilitatile pentru
ambarcatiuni turistice mici si medii sunt ca si absente pe cea mai mare parte a
Dunarii romanesti, desi abunda pe cursul amonte de Belgrad, si desi ar fi un
potential imens prin faptul ca mai avem sectiuni cvasinaturale de fluviu si
pentru ambarcatii turistice mici nu e nevoie de lucrari de "asigurare a
navigabilitatii".
Dunarea
ar mai putea fi in Romania si o importanta axa cicloturistica, asa cum este pe
cursul superior, unde sute de mii de biciclisti parcurg anual Traseul
Cicloturistic al Dunarii (DCR), pe malurile ei, parte din magistrala
cicloturistica transeuropeana EuroVelo6 (EV6). Aceasta ruta celebra este
propusa sa continue si in Romania, pana in Delta si cu final la Constanta, pe
baza propunerilor si documentatiilor elaborate in deceniile trecute de Clubul
de Cicloturism "Napoca" (CCN) si exista in Occident de principiu un
interes urias de a continua pedalatul de-a lungul DUnarii pana la mare...
Prin
zona Clisurii Dunarii se preconizeaza sa treaca si o alta magistrala
cicloturistica transeuropeana - EuroVelo nr.13 (EV13) care este Traseul
Cicloturistic al fostei Cortine de Fier (ICT - Iron Curtain Trail), un proiect
care beneficiaza de semnificativ sprijin mediatic, politic si financiar la
nivel european si care ar fi o alta oportunitate de turism durabil pentru
Romania.
Doar
ca proiectul de hotarare de guvern care ar permite marcarea acestor trasee in
Romania zace sau se "plimba" de peste un deceniu in si intre sertarele
din acelasi minister sau din ministere diferite, fara a fi adoptat inca, si
toate proiectele dedicate DCR / ICT / EV6 si EV13 se blocheaza la faza de
documentare si proiectare, din cauza autoritatilor romane, spre profitul
tarilor de pe malul drept al fluviului, care au un flux crescand de
cicloturisti ce urmeaza Dunarea.
Asa
ca nu putem decat sa repetam mesajul transmit si in trecut: Romania are Dunare.
Multa si inca frumoasa. Si continua sa o ignore sau isi bate joc de ea. E
timpul ca autoritatile centrale, dar si cele locale riverane sa isi schimbe
radical atitudinea practica, nu doar declarativa, fata de cea care ar trebui sa
fie prietena noastra DUNAREA.
Cluj-Napoca,
29 iunie 2015
Radu
Mititean
director
executiv CCN
