•11/20/2014 01:56:00 a.m.
Asociatia turistica sportiva
civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM
"NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133
ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675
RNPJFSP: 3561 / A / 1992
==================================
DE CE INTERZICE ROMANIA COPIILOR SA
CIRCULE CU BICICLETA ?
Cateva consideratii de 20 Noiembrie -
Ziua Universala a Drepturilor Copilului
20
Noiembrie este marcata in multe tari ca Ziua Universala a Drepturilor
Copilului, pe baza proclamatiei Adunarii Generale ONU din 1954, si a faptului
ca in 20 noiembrie 1959, ONU a adoptat Declaratia Drepturilor Copilului, iar in
20 noiembrie 1989 s-a semnat Conventia Drepturilor Copilului, ratificata si de
Romania dar inca incomplet respectata. Nu este de fapt o zi ce trebuie
sarbatorita, ci o zi de constientizare a problemelor legate de respectarea
drepturilor copilului.
Daca
pentru unele tari subdezvoltate, problemele se pun mai ales cu privire la
subnutritie, acces la apa potabila, asistenta medicala si educatie elementara,
in tarile dezvoltate problemele sunt mai degraba pe linie de dezvoltare
psihoemotionala iar ca sanatate fizica ingrijorarile sunt in buna masura legate
de supraponderalitate si sedentarism. Romania din pacate are parte de probleme
din ambele extreme - avem cea mai mare rata de mortalitate infantila din UE si
avem rate inacceptabile de subnutritie si acces deficitar la asistenta medicala
si educatie pentru un stat care se pretinde mediu dezvoltat, dar avem deja o
prezenta semnificativa si in crestere rapida a tarelor societatilor
"dezvoltate".
Astfel,
orasele Romaniei au tot mai multi copii supraponderali, chiar obezi, invatati
cu fast-food, dulciuri si sucuri nenaturale, cu statul la televizor sau jocul
pe calculator, cu mersul la scoala cu "mama-taxi" si cu petrecerea
weekendului la mall sau in cel mai bun caz la picnic static cu parintii, o
mobilitate activa si exercitiul fizic regulat tinzand sa devina exceptia, cu
tot lantul de consecinte negative medicale si sociale, dar semnalele de alarma
se trag rar si raman neobservate de marea masa a publicului si ignorate de
factorii decizionali.
Politicile
publice si legislatia insa, in loc sa combata fenomenul sedentarismului, il
favorizeaza. Numarul de ore de educatie fizica este foarte redus in curricula
scolara, scutirile medicale abuzive pentru orele de sport au atins un procent
alarmant, taberele si excursiile scolare in natura, pe jos sau pe bicicleta, au
devenit aproape imposibile din cauza conditionarilor aberante introduse sub
pretextul "asigurarii sigurantei" elevilor, sportul scolar si
universitar este in declin, cultura automobilului infesteaza nestingherita
tanara generatie iar sistemul educational nu incurajeaza deplasarea la si de la
scoala pe jos sau cu bicicleta, ba dimpotriva, politicile si regulamentele
scolare au ajuns indirect sa impuna fenomenul de "mama-taxi" al
adusului elevilor cu autoturismul de catre parinti pana in fata scolii sau chiar
pana in sala de clasa.
Autoritatile
publice nu doar ca nu actioneaza semnificativ in directie pozitiva, dar au mai
si dat mobilitatii copiilor o lovitura cumplita in urma cu 12 ani, introducand
in legislatia rutiera, sub pretextul protejarii lor de accidente, aberatia -
unica la nivel european - de interdictie cvasitotala pentru copii a mersului cu
bicicleta sub varsta de 14 ani, ceea ce evident reduce masiv sansele sa devina
biciclisti si dupa aceasta varsta.
Astfel,
art.70 alin.(2) din OUG 195 / 2002 privind circulatia pe drumurile publice
prevede ca "pentru a conduce o bicicleta pe drumurile publice,
conducatorul acesteia trebuie sa aiba varsta de cel putin 14 ani",
definitia legala a "drumului public" fiind "orice cale de
comunicatie terestra, cu exceptia cailor ferate, special amenajata pentru
traficul pietonal sau rutier, deschisa circulatiei publice" - deci orice
categorie de sosea, strada, ulita, drum de tara, alee, trotuar. Nu s-a prevazut
nicio exceptie de genul admiterii macar pe pistele de biciclete, pe strazi cu
trafic motorizat redus sau in cazul insotirii de catre un adult...
Aceasta
interdictie, chiar daca in practica este pusa in aplicare neuniform pentru ca
si politistii rutieri cam accepta in sinea lor ca este o aberatie, descurajeaza
totusi puternic si expune unui risc juridic inacceptabil parintii si cadrele
didactice, unitatile de invatamant si ONG de profil, facand practic ilegal
mersul cu bicicleta la scoala sau in excursie, chiar mersul pe bicicleta in
general in afara unor evenimente special organizate si protejate de Politie sau
a curtii proprii sau a scolii sau a unor drumuri de exploatare inchise
circulatiei publice....
Pana
in 2002, legislatia rutiera era oricum nejustificat de restrictiva, prevazand
ca persoanele sub 14 ani nu au voie sa circule cu bicicleta pe drumurile cu
trafic intens, fara sa prevada exceptii, de exemplu cazul insotirii de catre
persoane majore sau cazul ciclistilor de performanta in antrenament.
In
2002, Guvernul, sfidand Parlamentul care avea in faza finala de dezbatere
proiectul unui nou Cod Rutier care a fost dezbatut ani de zile si la care a
contribuit cu amendamente si Clubul de Ciclotrism "Napoca" si alte
ONG-uri din coalitia ProVelo, a emis in pragul sarbatorilor de iarna o noua
legislatie de profil, prin OUG 195 / 2002 privind circulatia pe drumurile
publice, care prevedea la art.20 alin.(2) ca "Persoanele care nu au
implinit varsta de 14 ani pot conduce biciclete numai pe drumurile special
amenajate si semnalizate corespunzator de catre administratorul drumului
respectiv", drumuri care nu existau si nici nu s-au realizat si deci
exceptia a ramas doar teoretica. La originea acestui abuz a stat Politia
Rutiera, care a redactat proiectul, insusit de Inspectoratul General al
Politiei si preluat de Ministerul de Interne ca initiator al acestei nefericite
Ordonante de urgenta, ignorandu-se cererile ONG-urilor de biciclisti si bunele
practici pe plan international.
Parlamentul
din pacate nu a ramas mai prejos, si cu ocazia dezbaterii acestui OUG, in loc
sa elimine aberatia, a agravat-o prin Legea 49 / 2006 privind aprobarea OUG 195
/ 2002, inlocuind acea interdictie care avea o minima exceptie macar teoretica,
cu actuala interdictie cvasitotala anterior citata regasita la art.70 alin.(2)
din OUG 195 / 2002 republicata, si care nu cunoaste exceptii, si nici nu
permite practic instituirea de exceptii prin Regulamentul de aplicare al OUG
195 / 2002 care e aprobat prin Hotarare a Guvernului. Astfel, Parlamentul a
devenit coautor la acesta atentat la sanatatea publica a tinerei generatii,
explicabil dealtfel si prin faptul ca in cvasitotalitate, si parlamentarii, ca
multe alte categorii de demnitari si inalti functionari publici, cand nu sunt
"indoor" intr-o cladire, par sa vada, metaforic vorbind, lumea
inconjuratoare numai prin parbrizul autoturismului.
Statele
dezvoltate au declarat ca supraponderalitatea si sedentarismul sunt principalul
pericol de sanatate publica pentru copii si adolescenti si ca, in acest
context, practicarea de sporturi de anduranta si promovarea mersului pe jos si
cu bicicleta, atat in scop sportiv si turistic cat si - sau mai ales -
utilitar, trebuie sa fie o prioritate. Programe masive atat guvernamentale cat
si neguvernamentale de tip "cycling to school" sunt in plina expansiune,
scolile si autoritatile locale se preocupa de crearea de infrastructuri si
facilitati dar si de incurajare activa a elevilor sa vina la scoala pe
bicicleta, dar si sa circule mai mult in timpul liber pe bicicleta si in
completare pe jos si cu transportul public si cat mai putin cu autoturismul. Pe
cand in Romania constatam ca incurajarea unei mobilitati active si durabile
pentru copii ramane cel mult in stadiul declarativ.
Ar
trebui ca 20 Noiembrie, la fel ca 1 Iunie, sa nu fie festiviste, ci sa devina,
pentru adulti si oficialitati, o zi in principal de dezbatere si actiune in
favoarea drepturilor si intereselor copilului, inclusiv cu privire al un stil
de viata sanatos prin cat mai multa miscare fizica si mobilitate activa. In
acest cadru, ar trebui eliminate urgent interdictiile aberante din legislatia
rutiera privind circulatia copiilor pe bicicleta si dezvoltate programe care sa
invete toti elevii sa circule cu bicicleta, ca o deprindere elementara de viata
moderna, si sa ii incurajeze pe cat mai multi sa utilizeze bicicleta nu doar
ocazional in scop sportiv, turistic si recreativ, ci si cotidian, in scop
utilitar, inclusiv pentru venitul la scoala.
Lipsa
totala de informare si experienta a sistemului public de invatamant in acest
domeniu poate fi compensata in buna masura de expertiza detinuta de
organizatiile de biciclisti, dezvoltata de-a lungul deceniilor in multe state
occidentale, si de care pot beneficia chiar gratuit si scolile din Romania, iar
in materie legislativa, nu trebuie "reinventata roata" ci doar
aliniata si desueta legislatie rutiera romana la bunele practici
internationale.
Clubul
de Cicloturism "Napoca" (CCN) si alte organizatii de profil, multe
reunite sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR) afiliata la
Federatia Europeana a Biciclistilor (ECF) si in Coalitia PRO VELO, asa cum a
rezultat si la recenta conferinta nationala "PRO VELO XI" desfasurata
la Brasov in 14-16.11.2014, isi ofera in continuare sprijinul metodologic si
informational atat Guvernului si Parlamentului si altor autoritati, de exemplu
pentru amendarea legislatiei rutiere in sensul eliminarii caracterul ei
antibiciclistic si opus mobilitatii durabile, precum si sistemului educational
si autoritatilor locale pentru dezvoltarea de programe si facilitati pentru
incurajarea efectiva a copiilor sa se deplaseze cat mai mult pe jos si cu
bicicleta si cat mai putin cu mijloace motorizate, ca o contributie necesara si
importanta la o imbunatatire a starii mediului si mai ales a starii de sanatate
a generatiilor viitoare.
Cluj-Napoca,
20 noiembrie 2014
Radu
Mititean
director
executiv CCN
presedinte
FBR