•6/29/2016 10:15:00 a.m.
Asociatia
turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL
DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str.
Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457
Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel.
0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675
RNPJFSP: 3561 / A / 1992
========================================
ZIUA DUNARII - 29
IUNIE - SARBATOARE SAU TRISTETE ?
29
Iunie ar trebui sa fie in fiecare an o zi de sarbatoare, si nu doar pentru
riverani, ci pentru toti cetatenii si institutiile Romaniei, pentru ca suntem
un stat danubian. Este aniversarea semnarii Conventiei Internationale privind
Protectia Raului Dunarea (in 1994) si celebrarea valorilor marelui fluviu, ce
strabate 4 capitale si 10 tari si are bazinul hidrografic intins in 19 state,
fiind cel mai "international" rau de pe mapamond si putand fi un
izvor de bunastare si sanatate pentru oameni si mediu daca ar fi tratat cum se
cuvine.
Insa,
din nefericire, 29 iunie este mai degraba o zi trista. Pentru ca, pe teritoriul
Romaniei, Dunarea continua sa fie poluata, sa fie incorsetata intre diguri si
pandita de noi proiecte hidrotehnice, cu luncile secate si zonele umede
devenite in buna parte istorie, cu meandrele ciuntite si albia modificata
pentru a fi senal navigabil, cu sturionii amenintati cu disparita si viata
acvatica pe ansamblu in declin, traditiile valoroase pe cale de a se pierde si
turismul tot la un nivel pur simbolic, in ciuda declaratiilor sforaitoare a
autoritatilor din ultimele doua decenii si a numeroaselor proiecte cu gir
guvernamental sau international care nu au dus si spre efecte practice concrete
si durabile.
Au
promis mereu autoritatile romane in ultimele decenii sa refaca, macar partial,
vechea lunca inundabila, esentiala si din punct de vedere ecologic, dar si
pentru controlarea inundatiilor. In ultimii ani am inregistrat o noua serie de
asemenea frumoase declaratii de intentie. Dar in practica nu doar ca nu au loc
renaturari semnificative, dar se finanteaza refaceri si consolidari de diguri
tocmai acolo unde fluviul incercase sa refaca putin din vechea maretie
naturala. Si culmea ipocriziei, aceste lucrari de "regularizare",
prin definitie antiecologice, au fost finantate in continuare din "Fondul
pentru Mediu", ca putinii bani care au scapt de directionarea in programul
"rabla" sa fie utilizati tot... contra naturii!
Continua
chiar Delta Dunarii sa fie agresata de proiecte agricole, dezvoltari
imobiliare, braconaj si exploatari nedurabile a resurselor, desi este un unicat
la nivel European care ar putea aduce mari beneficii Romaniei pe termen lung,
inlcusiv economice si sociale, daca ar fi gestionata durabil, nu pradalnic, si
daca autoritatile centrale si locale ar coopera pentru protectia ei in loc sa
se razboiasca pentru profit pe termen scurt in dauna mediului, cum s-a
intamplat in mod repetat in ultimii ani.
Dar
si pe Dunare in amonte nu este mai bine. Dimpotriva. Parca nu era suficient
impactul negativ de mediu al barajelor Portile de Fier I si Portile de Fier II,
se continua sa se preconizeze noi baraje
in mai multe sectiuni, de exemplu in zona confluentei cu Oltul sau la
Cernavoda, ceea ce ar reduce si mai mult sansele de supravieturie a
sturionilor, carora mare parte din habitat le-a fost deja distrus prin barajele
din amonte. In plus, calitatea apei Dunarii, oricum intens poluata inclusiv
prin incarcarea cu nutrienti, are nevoie mare de aerare, si transformarea in
apa statatoare, corelat si cu incalzirea globala, amplifica efectele negative.
Se
pare ca nu s-a renuntat nici la proiectul urias de dragari, taieri de ostroave,
realizarea de praguri de fund si inchideri de brate, care ar distruge
ireversibil din punct de vedere ecologic cursul inferior al Dunarii, ramas ceva
mai apropiat de starea naturala. Totul pentru a "facilita navigatia"
si a adapta caracteristicile Dunarii la conditiile de navigatie de pe Rin, desi
intensitatea actuala si cea preconizata in viitorii ani a traficului naval pe
Dunarea inferioara este redusa, nejustificand proiecte de miliarde de EUR care
mai si dauneaza grav mediului.
Si
pentru turismul nautic, Dunarea ar putea fi o artera importanta. Nu doar pentru
vase de croaziera. Insa regulile de navigatie sunt nefavorabile si facilitatile
pentru ambarcatiuni turistice mici si medii sunt in continuare practic absente
pe cea mai mare parte a Dunarii romanesti, desi abunda pe portiunile superioare
ale Dunarii. Turismul nautic cu mici ambarcatii are un potential imens prin
faptul ca mai avem sectiuni cvasinaturale de fluviu si pentru ambarcatii
turistice mici nu e nevoie de lucrari de "asigurare a
navigabilitatii", dar dincolo de declaratii, nu se misca nimic
semnificativ in aceasta directie.
Dunarea
ar mai putea fi in Romania si o importanta axa cicloturistica, asa cum este pe
cursul superior, unde sute de mii de biciclisti parcurg anual Traseul
Cicloturistic al Dunarii (DCR), pe malurile ei, parte din magistrala
cicloturistica transeuropeana EuroVelo6 (EV6). Aceasta ruta celebra este
propusa sa continue si in Romania, pana in Delta si cu final la Constanta, pe
baza propunerilor si documentatiilor elaborate in deceniile trecute de Clubul
de Cicloturism "Napoca" (CCN) si sprijinite de Federatia
Biciclistilor din Romania (FBR) si organizatiile membre ale acesteia, sub egida
Federatiei Europene a Biciclistilor (ECF), iar in Occident exista de principiu
un interes urias de a continua pedalatul de-a lungul DUnarii pana la mare...
Prin
zona Clisurii Dunarii se preconizeaza sa treaca si o alta magistrala
cicloturistica transeuropeana - EuroVelo nr.13 (EV13) care este Traseul
Cicloturistic al fostei Cortine de Fier (ICT - Iron Curtain Trail), un proiect
care beneficiaza de semnificativ sprijin mediatic, politic si financiar la
nivel european si care ar fi o alta oportunitate de turism durabil pentru
Romania.
Doar
ca proiectul de hotarare de guvern care ar permite marcarea acestor trasee in
Romania zace sau se "plimba" de 15 ani in / intre sertarele din
acelasi minister sau din ministere diferite, fara a fi adoptat inca, in special
din cauza opozitiei Ministerului Administratiei si Internelor, care nu doreste
inmultirea numarului de biciclisti pe motiv ca sunt participanti vulnerabili la
trafic, si toate proiectele dedicate DCR / ICT / EV6 si EV13 se blocheaza la
faza de documentare si proiectare, din cauza autoritatilor romane, spre
profitul tarilor de pe malul drept al fluviului, care au un flux crescand de
cicloturisti ce urmeaza Dunarea.
Asa
ca nu putem decat sa repetam mesajul transmit si in trecut: Romania are Dunare.
Multa si inca frumoasa. Si continua sa o ignore sau isi bate joc de ea. E
timpul ca autoritatile centrale, dar si cele locale riverane sa isi schimbe
radical atitudinea practica, nu doar declarativa, fata de cea care ar trebui sa
fie prietena noastra DUNAREA.
Cluj-Napoca,
29 iunie 2016
Radu
Mititean
director
executiv CCN