Asociatia turistica sportiva civica si ecologista

CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)

web: www.ccn.ro e-mail: office@ccn.ro

=================================

BICICLETA SI FEMEILE - GANDURI DE 8 MARTIE

8 MARTIE este ZIUA INTERNATIONALA A FEMEII. Este perceputa mai mult ca o zi de sarbatoare, de oferit flori si cadouri femeilor, in special mamelor, de evenimente festive sau de distractie. Dar este inca, si a fost la origine, aproape exclusiv, o zi de lupta pentru drepturi egale civile si politice.

Ideea de Zi a Femeii s-a nascut in SUA in prima decada a secolului XIX si s-a raspandit rapid in tarile mai dezvoltate, 8 Martie fiind consacrata pe plan international incepand cu 1914, si in 1917 o demonstratie a femeilor a fost scanteia pentru Revolutia Rusa. Abia din 1977 insa, Organizatia Natiunilor Unite a consacrat oficial la nivel mondial aceasta zi, si marcarea ei are si o tema specifica in fiecare an, legata de drepturile femeii. Tema stabilita de ONU pentru 2023 este "#EmbraceEquity" si este dedicata nevoii de eliminare a prejudacatilor, stereotipurilor si atitudinilor discriminatorii , nevoii de a avea egalitate, incluzivitate si diversitate - totul putand fi sintetizat ca echitate, un concept mai avansat decat egalitatea perceputa simplist in sensul de identitate de drepturi si obligatii. Dezideratul este inca departe de a fi atins in multe tari, unde se manifesta inca disparitati nejustificate intre drepturile si tratamentul practic de care au parte in societate femeile si barbatii. Detalii pe https://www.internationalwomensday.com

In state indeosebi asiatice si africane, femeile se confrunta cu o problematica acuta social si juridic marcand o etapa prin care societatile europene si americane au trecut in general acum un secol. Si nu e vorba doar de a li se conferi drept de vot si de a fi alese in functii publice, ci si de drepturi civile elementare, cum sunt cel de proprietate si mostenire, de casatorie libera, de intrunire si asociere libera, si nu in ultimul rand dreptul de libera deplasare. Unde drepturile femeii se intalnesc cu bicicleta.

Este notoriu ca pentru femei din tari precum Arabia Saudita este inca doar un vis sa poata circula pe bicicleta, si mai ales in mod liber, neinsotite, chiar si prin localitatea de domiciliu, iar in state mai putin fundamentaliste, desi nu risca pedepse fizice sau sanctiuni juridice, tot risca un oprobiu social, marginalizare si ostracizare, chiar daca se deplaseaza in scop utilitar, nu recreativ, si cu o tinuta vestimentara care numai pentru pedalat nu e adecvata....

Dar a fost o vreme cand si in statele europene si nordamericane o femeie pe bicicleta nu era doar o ciudatenie, ci un scandal public. Actualele prejudecati si mentalitati ce descurajeaza inca pedalatul urban feminin in Romania, dincolo de elementele tehnice, au deci radacini mai adanci, ce nu au fost inca, dar pot si trebuie eradicate.

In ultimele decenii ale sec.XIX, in SUA a crescut spectaculos numarul de biciclete, atingand milioane in uz, mii de fabrici, cluburi cu sute de mii de membri. Insa initial aproape numai barbati. rigiditatea epocii victoriene tinea femeile intr-o tinuta vestimentara ce facea extrem de dificila utilizarea bicicletei, era descurajat orice element care ar fi promovat o independenta ridicata a femeii si se exprimau public si ingrijorari penibile dar cu aere serioase si chiar pretins stiintifice cum ca mersul cu bicicleta ar fi un grav pericol de sanatate pentru femei, carora le-ar afecta diverse organe interne, dar si sistemul nervos, circulator sau reproducator, fara sa existe aceleasi ingrijorari cu privire la conditiile de munca mizere din fabrici sau la sedentarismul impus tehnic de societate, cum bine remarca sarcastic un jurnalist onest al vremii. Atitudinea din acei ani inca foarte patriarhali se corela cu lipsa dreptului de vot si a altor drepturi civile si politice pentru femei.

Lupta pentru emancipare, pentru obtinerea de egalitate in drepturi cu barbatii, a avut ca element esential "sufragetele" - care luptau pentru dreptul de vot, insa implicit era vorba de tot ansamblul de drepturi civile si politice si de mentalitatile care statea in calea unui tratament egal. Si aici a intervenit bicicleta. Celebra activista americana Susan B Anthony scria in 1896: "Cred ca bicicleta a facut mai mult decat orice alt lucru din lume pentru emanciparea femeii'. Iar o alta autoare celebra, Frances Willard, a inspirat generatii prin cartea ei publicata in 1895 - " A Wheel Within a Wheel: How I Learned to Ride the Bicycle" contextul fiind frumos sintetizat in articole precum https://annielondonderry.com/cycling-womens-rights/

Bicicleta a adus argumentul obiectiv pentru renuntarea la corsete si rochii pana la pamant, trecand la rochii mai usoare, scurte si comode si pantaloni bufanti si adesea trei-sferturi, in ciuda opiniei ca ar fi o tinuta nedemna, ce ar promova depravarea, cum nu se sfiau sa afirme penibil "moralistii" vremii, care au infiintat chiar o asociatie de lupta contra "scandalosului" obicei ca femeile sa poarte uneori pantaloni! Bicicleta a adus si o mobilitate independenta de neimaginat anterior, largind mult sfera de contacte sociale, si a deschis si calea de acces la calatorii de agrement si exercitiu fizic cu scop sportiv.

Bicicleta a devenit un simbol al "noii femei" a epocii moderne, acum peste un secol, chiar daca in toate statele dezvoltate a mai fost nevoie de decenii pana la egalitate juridica si drept de vot, si chiar daca si in ziua de astazi mai persista inegalitati, inclusiv in gradul de utilizare a bicicletei ca mijloc de deplasare cotidiana. Desi se intelege tot mai mult ca, pe langa faptul ca este un vehicul eficient energetic, ecologic, sanatos, suficient de rapid si comod in mediul urban in cele mai multe cazuri, accesibil financiar si capabil sa asigure si transportul unor bunuri, bicicleta perfect compatibil si cu eleganta si feminitatea.

Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) a putut constata si documenta in cei peste 30 de ani de activitate faptul ca, in domeniul promovarii biciclismului utilitar si recreativ in marile orase din Romania, dincolo de infrastructuri inadecvate mersului pe bicicleta, exista si probleme specifice nemateriale, inclusiv mentalitati si prejudecati ce duc la o imagine publica nefavorabila a biciclistilor in general si a biciclistelor in mod special. Aceasta realitate a generat o anumita retinere pentru femei in a utiliza bicicleta.

Dar situatia este in curs de ameliorare, cu contributia activa a campaniilor de profil derulate de CCN si de diverse organizatii probiciclistice din Romania. Dealtfel, CCN a avut si are presedintie feminina in majoritatea celor peste 30 de ani de existenta a asociatiei, si chiar o majoritate feminina in consiliul director. Nu a fost deci intamplator ca CCN s-a implicat pe aceasta linie si a organizat primul eveniment de acest tip din Romania, in 2008, cu titlul "Elegant pe Bicicleta", inspirat de proiectul deschizator de drum "Cycle Chic" lansat initial la Copenhaga si raspandit intre timp pe plan mondial, ca demers de combatere a prejudecatilor privind compatibilitatea utilizarii bicicletei ca mijloc cotidian de deplasare urbana in scop utilitar cu eleganta vestimentara.

A urmat implicarea unor organizatii partenere CCN si altor grupuri, de la initiativa informala "Fete Cochete pe Biciclete" pana la programul "VeloBello" al Asociatiei "Bate Saua" Bucuresti, generat in campania "Velorutia" www.velorutia.ro sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR), din care s-a desprins apoi SkirtBike www.skirtbike.ro initiat in deceniul trecut si raspandit apoi la nivel national, si au inceput si initiative independente in diverse orase, in contextul mai larg a infloririi miscarii probiciclistice in ultimii ani.

CCN a organizat la Cluj-Napoca editii SkirtBike in 2012, 2013 si 2014. La cea din 2012, Simona Pop, presedintele din acel moment al Clubului de Cicloturism "Napoca" declara: "Noi, fetele si femeile bicicliste din Cluj, ne dorim ca, dincolo de un eveniment placut de socializare si cu conotatii mondene, de lifestyle, sa fim si ambasadoare ale mersului pe bicicleta in fata autoritatilor locale, mass-mediei si publicului, sa atragem atentia asupra situatiei actuale a pistelor de biciclete, a rastelurilor publice, a intregii infrastucturi biciclistice existente, promise sau necesare in Cluj-Napoca, in contextul mai larg al unei mobilitati urbane durabile care deocamdata lipseste orasului nostru".

Din 2015, CCN a organizat, pana la recenta pandemie, anual, evenimentul "Velo Chic Cluj", ce are caracter complementar celorlalte actiuni de promovare a utilizarii bicicletei in Cluj-Napoca pe care le derula CCN, cum sunt de exemplu actiunile de lobby si marsurile lunare ale biciclistilor clujeni, reluate din 2022, toate avand rolul lor si pentru a face ca lucrurile sa se indrepte in sfarsit, chiar daca inca prea lent, in directia fireasca, si anume de a deveni o normalitate imaginea unei bicicliste imbracate elegant si existenta respectului necesar din partea altor participanti la traficul rutier.

Cluj-Napoca, 8 martie 2023

Simona Pop - presedinte CCN

Roxana Cleja - vicepresedinte CCN, coordonator de program VeloChic

Miruna Noaghi - vicepresedinte CCN

Radu Mititean - director executiv CCN

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
web: www.ccn.ro e-mail: office@ccn.ro
==================================

BICICLETA - CAMPIOANA MONDIALA A EFICIENTEI ENERGETICE

5 Martie este Ziua Mondiala a Eficientei Energetice. Este o tema de o importanta foarte mare, dar subevaluata. Guvernele se preocupa de cresterea productiei de materii prime energetice si de energie, in loc sa puna accentul pe eficientizarea utilizarii energiei, unde exista un potential imens foarte putin valorificat, care ne-ar scuti pentru viitorul apropiat de nevoia de noi capacitati energetice si ar reduce consumul.

Eficienta energetica nu inseamna numai cladiri sau conducte mai bine izolate, instalatii de ardere si alte instalatii mai performante sau tehnologii care nu necesita incalziri la temperaturi foarte mari, ci si o crestere a eficientei energetice in domenii precum transporturile, mobilitatea fiind o sfera in care se consuma cantitati foarte mare de energie si e si potential important de economisire, dar nu doar prin motoare mai performante....

In acest context, Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) si celelalte organizatii membre ale Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR) reamintesc faptul ca bicicleta este dovedita ca fiind modul terestru de deplasare cel mai eficient energetic din toate cele existente, depasind mersul pe jos, trenul si toate categoriile de autovehicule, motiv suplimentar pentru care ar merita promovata in special ca mijloc cotidian de transport in mediul urban.

Astfel, studiile de specialitate arata ca deplasarea cu bicicleta, la viteza obisnuita de 15-20 km /h se face cu o eficienta energetica de doua-trei ori mai mare fata de mersul pe jos, de patru-cinci ori mai mare decat deplasarea cu mopedul sau trenul, de sase-opt ori mai mare decat deplasarea cu automobilul daca sunt mai multi pasageri, si de circa noua-zece ori mai mare decat prin inot sau calare pe cal. Daca intr-un automobil este o singura persoana, eficienta energetica a deplasarii este de zeci de ori mai redusa decat daca deplasarea s-ar face pe bicicleta, cifrele exacte depinzand si de viteza masinii, eficienta scazand la viteze mari din cauza cresterii exponentiale a frecarii cu aerul.

Este de mentionat si faptul ca eficienta motorului unui autoturism actual este de circa 25%, la acelasi nivel cu cea a corpului uman in ce priveste transformarea, prin "ardere" a combustibilului (alimentelor, in cazul omului) in energie mecanica. Eficienta de transmitere a fortei de la picioarele omului, prin pedalare, la roata motrice, se apropie la o bicicleta bine intretinuta de 100%, iar din punct de vedere al transportului de greutati, bicicleta are cel mai bun raport din toate vehiculele, putand transporta normal mase de peste zece ori masa proprie, raport care la autovehicule este cu mult inferior, explicand si eficienta mult mai redusa.

Asigurarea necesarului de energie pentru civilizatia umana se poate face prin reducerea nevoilor de energie inclusiv prin cresterea eficientei energetice, o alternativa mult mai ecologica si economica fata de continuarea cresterii si consumului de energie, facut cu distrugerea mediului natural prin exploatarea resurselor neregenerabile cum sunt carbunele, gazul metan, petrolul si uraniul, dar si prin producerea de energie doar aparent "verde" cum sunt "padurile" de eoliene si sutele de microhidrocentrale ce sunt pe cale sa distruga peisajul, biodiversitatea si ecosistemele raurilor Romaniei.

In cadrul promovarii eficientei energetice, domeniul transporturilor ar trebui sa beneficieze de atentie sporita, inclusiv prin reducerea transporturilor motorizate rutiere si promovarea celor cu eficienta energetica inalta, ce pe plan interurban si international trebuie sa insemne in special promovarea transportului feroviar, iar pe plan urban si periurban ar trebui sa insemne promovarea transportului public si a bicicletei.

Cluj-Napoca, 4 martie 2023

RADU MITITEAN

director executiv - Clubul de Cicloturism Napoca (CCN)

presedinte - Federatia Biciclistilor din Romania (FBR)

 

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista

CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)

web: www.ccn.ro e-mail: office@ccn.ro

==================================

BICICLETA SI ZIUA MONDIALA ANTI-OBEZITATE

Ganduri de 4 martie pentru o viata sanatoasa

4 martie este acum Ziua Mondiala Anti-Obezitate, in care ar trebui constientizat mai mult ca in alte zile ca o problema de sanatate publica tot mai ridicata in foarte multe tari, inclusiv in Romania, este obezitatea. In trecut a fost marcata in 26 noiembrie. Mai multe despre aceasta zi se poate citi pe https://www.worldobesityday.org/

Excesul ponderal accentuat se manifesta tot mai mult si la copii, dar afecteaza toate generatiile si atrage dupa sine multe alte probleme, crescand incidenta, printre altele, a bolilor cardiovasculare, diabetului de tip II, bolilor osteoarticulare si unor forme de cancer. De cele mai multe ori, obezitatea este produsa de excesul de calorii din dieta zilnica fata de consumul energetic.

OMS prognozeaza ca, daca nu se reuseste modificarea tendintelor actuale, in 2035 peste 1,9 miliarde de oameni vor suferi de obezitate, ceea ce va genera costuri suplimentare societatii de peste 4300 miliarde de USD, cu o dublare a procentului de copii obezi comparativ cu situatia din 2020.

Se vorbeste foarte mult de nutritie, diete, reducerea consumului caloric, dar mult prea putin de efortul fizic, de consumarea caloriilor ingerate, dat fiind ca sedentarismul este si el o mare problema de sanatate publica. Omul modern din mediul urban are tot mai putin timp sa faca sport - sa mearga la jogging, la inot, sa practice jocuri sportive sau sa mearga la o sala de fitness, iar activitatea profesionala este tot mai statica. Ce ar fi de facut?

O solutie avantajoasa de crestere a activitatii fizice cotidiene, cu un raport excelent cost - beneficiu si fara alocare de timp zilnic extra pentru sport, este adoptarea unei mobilitati urbane active, pietonale si mai ales biciclistice, precum si petrecerea weekendurilor si vacantelor in mod activ, inclusiv prin lungi excursii pe jos sau pe bicicleta, unde arzi in mod placut mii de calorii in loc sa urmezi diete severe sau sa platesti abonament la vreo sala de fitness ca sa transpiri intre patru pereti in loc sa fii in natura...

Cetatenii Romaniei, si in special copii din mediul urban, merg mult prea putin pe jos si cu bicicleta, in schimb stabilesc mereu noi recorduri la statul la televizor si la jucatul calculator, pe langa orele in banca la scoala, sunt dusi la scoala mereu cu "mama-taxi" sau in cazul cel mai bun cu mijloace de transport public, cei mai mari isi petrec serile si weekendurile prin cluburi sau in mall sau la picnic static si grataristic, o mobilitate activa si exercitiul fizic regulat tinzand sa devina exceptia, cu tot lantul de consecinte negative medicale si sociale, dar semnalele de alarma se trag rar si raman neobservate de marea masa a publicului si ignorate de factorii decizionali.

Politicile publice si legislatia insa, in loc sa combata fenomenul, il favorizeaza. Numarul de ore de educatie fizica este foarte redus in curricula scolara, scutirile medicale abuzive pentru orele de sport au atins procente alarmante, taberele si excursiile scolare in natura, pe jos sau pe bicicleta, au devenit greu de realizat din cauza conditionarilor aberante introduse sub pretextul "asigurarii sigurantei" elevilor, sportul scolar si universitar este in declin, cultura automobilului infesteaza nestingherita tanara generatie iar sistemul educational nu incurajeaza deplasarea la si de la scoala pe jos sau cu bicicleta, ba dimpotriva, politicile si regulamentele scolare au ajuns indirect sa impuna fenomenul de "mama-taxi" al adusului elevilor cu autoturismul de catre parinti pana in fata scolii sau chiar pana in sala de clasa.

Autoritatile publice nu doar ca nu actioneaza semnificativ in directie pozitiva, dar au mai si dat mobilitatii copiilor o lovitura cumplita introducand in legislatia rutiera, sub pretextul protejarii lor de accidente, aberatia - unica la nivel european - de interdictie cvasitotala pentru copii a mersului cu bicicleta sub varsta de 14 ani, ceea ce evident reduce masiv sansele sa devina biciclisti si dupa aceasta varsta.

Statele dezvoltate au declarat ca supraponderalitatea si sedentarismul sunt principalul pericol de sanatate publica pentru copii si adolescenti si ca, in acest context, practicarea de sporturi de anduranta si promovarea mersului pe jos si cu bicicleta, atat in scop sportiv si turistic cat si - sau mai ales - utilitar, trebuie sa fie o prioritate. Programe masive atat guvernamentale cat si neguvernamentale de tip "cycling to school" sunt in plina expansiune, scolile si autoritatile locale se preocupa de crearea de infrastructuri si facilitati dar si de incurajare activa a elevilor sa vina la scoala pe bicicleta, dar si sa circule mai mult in timpul liber pe bicicleta si in completare pe jos si cu transportul public si cat mai putin cu autoturismul. Pe cand in Romania constatam ca incurajarea unei mobilitati active si durabile pentru copii ramane cel mult in stadiul declarativ sau a unor proiecte-pilot initiate de ONG-uri.

Ar trebui ca 4 Martie sa dea de gandit, dar nu cum sa mancam mai putin, ci mai ales cum sa avem o viata mai activa fizic. Atunci va fi usor de vazut cum o mobilitate urbana activa, cu mult mers pe jos si pe bicicleta, poate fi o semnificativa parte a solutiei. Daca autoritatile vor inceta sa faciliteze traficul motorizat si vor incepe in sfarsit sa promoveze, inclusiv prin infrastructuri adecvate, circulatia pietonala si biciclistica.

Cluj-Napoca, 3 martie 2023

dr. Radu Mititean

director executiv CCN

presedinte FBR

 

NOUL PUG FLOREȘTI - MOTIVE DE ÎNGRIJORARE

PE LINIE DE APE, PEISAJ ȘI SPAȚII VERZI

Asociația turistică, sporivă, civică și ecologistă Clubul de Cicloturism ”Napoca” (CCN) se implică de trei decenii în probleme de mobilitate și mediu în zona Clujului, axa Gilău-Florești-Cluj-Napoca-Apahida fiind o preocupare prioritară. Faptul că în această perioadă se elaborează noi Planuri Urbanistice Generale (PUG) pentru localitățile de acastă axă, precum și un nou Plan de Amenajare a Teritoriului Județului Cluj (PATJ) face să fim într-o perioadă crucială pentru următoarele decenii.

CCN a studiat, altături de alte structuri membre în ”Consiliul Apei”, documentația pusă în dezbatere publică de Primăria comunei Florești privind noul PUG al acesteia, analizând în special aspectele legate de sau cu impact semnificativ asupra apelor în special și asupra mediului în general. Am ajuns la o serie de concluzii comune și un set de critici și recomandări pe care le vom transmite autorităților și pe care le prezentăm sintetic în continuare.

Astfel, ca o constatare generală, apreciem cu dezamăgire că propunerea de nou PUG nu aduce o abordare a cursurilor de apă adaptată bunelor practici actuale, nu privește Someșul și afluenții săi ca un ecosistem, ca un culoar ecologic și ca un element de valoare peisagistică și de biodiversitate pentru Florești, nu planifică o rețea verde-albastră a localității, nici spații verzi în proximitatea zonelor de locuit. De asemenea, lipsesc măsuri concrete de reducere a riscului de inundații, o problemă foarte acută a localității.

PUG-ul propus pare un document care are ca scop exclusiv sau principal crearea unui cadru normativ pentru perpetuarea dezvoltării imobiliare orientate strict pe maximizarea profitului investitorilor în dauna principiilor urbanistice și de mediu și cu sacrificarea premiselor pentru asigurarea calității locuirii, rezilienței urbane și adaptării la schimbări climatice.

Așteptăm necesarele modifiări și completări ale actualei propuneri de PUG, încât acesta să aducă soluții de ameliorare a situațiilor actuale și un cadru de dezvoltare a Floreștiului pe principii mai sănătoase în viitor. În acest sens, atragem atenția asupra câtorva aspecte esențiale în planificarea localității, enumerate în continuare.

Propunem respectarea principiilor de deschidere a localităților spre cursurile de apă, în sensul asigurării unei accesibilități cât mai facile la Someș și la afluenți pentru locuitori.

Cerem realizarea a cât mai multe amenajări care pot susține activități de sport, loisir și relaxare și ierarhizarea traficului adiacent cursurilor de apă pornind de la traficul automobilistic și traficul greu de marfă, care ar trebui să fie cel mai îndepărtat de râu, urmat de transportul public în comun, apoi spațiul pentru circulația bicicletelor și vehiculelor asimilate lor și, cel mai aproape de râu, spațiul pietonal.

Subliniem necesitatea dezvoltării unei rețele de spații verzi adiacente cursurilor de apă ca element de bază a politicii de deschidere a localităților spre râurile care trec prin actualul intravilan sau prin apropierea lor.

Constatăm că proiectul de PUG prevede un anumit culoar ”verde” pentru Someș, dar lățimea este prea mică. O zonă de protecție la Someș de numai 15 metri lățime limitează potențialul Someșului de a susține cu adevărat un culoar verde albastru, adică un spațiu verde continuu, care să includă nu doar pistă velo și trasee pietonale, dar și zonă ripariană, zone de promenadă, locuri de joacă, spații pentru sport în aer liber, dotări publice etc. Se impune ca PUG-ul să rezerve spații extinse cu destinație verde la Someș și conexiunea dintre acestea trebuie să mențină o lățime generoasă care să asigure și continuitatea ecologică, nu doar posibilitatea de deplasare umană sigură și confortabilă în mod pietonal și biciclistic de la intrarea Someșului Mic pe teritoriul UAT Florești și până la trecerea lui în UAT Cluj-Napoca.

Mai mult, apreciem că întreaga dezvoltare a zonelor din apropierea râului ar trebui să primească o atenție specială, inclusiv prin modul cum se stabilesc unitățile teritoriale de referință (UTR) și normele din Regulamentul Local de Urbanism (RLU) pentru acele UTR. În varianta actuală de proiect. unele UTR-uri din vecinătatea Someșului nu evocă măcar prezența râului ți nu includ nici un fel de limitări, condiționări sau alte cerințe specifice derivate din această amplasare la râu a UTR-ului în cauză. Alte UTR-uri adiacente râului conțin doar trimiteri la viitorul proiect al culoarului de mobilitate metropolitan preconizat a se dezvolta pe axa râului, ceea ce apreciem că este insuficient pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă a culoarului Someșului.

Peisajul natural va avea de suferit inadmisibil de mult dacă ar fi aprobat noul PUG în forma actuală a proiectului. Construirea de locuințe și mutarea a zeci de mii de oameni lângă Pădurea Hoia-Baciu nu pun doar o presiune în plus la adresa mobilității spre și dinspre Cluj-Napoca și o presiune antropică imensă asupra pădurii și pășunii (care trebuie privite ca un ecosistem continuu și eventual spațiu de recreere, de ”evadare” din marea imensă de beton, aproape total lipsită de spații verzi, a Floreșțiului actual), ci distrug unul dintre cele mai frumoase peisaje periurbane din țară, cu vedere la Valea Someșului Mic și Apuseni.

Acest impact peisagistic major a dezvoltărilor preconizate de noul PUG ar putea fi considerat chiar o încălcare a principiilor Conveției Europene a Peisajului, ratificată de România prin Legea 451/2002 și o nesocotire a spiritului Protocolului din 19 iunie 2008 privind conservarea şi utilizarea durabilă a diversităţii biologice şi a diversităţii peisajelor la la Convenţia-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor, ratificat de România prin Legea 137/2010, chiar dacă formal UAT Florești nu este inclusă ci doar adiacentă zonei de aplicare a Convenției Carpatice.

Floreștiul este traversat de mai mulți afluenți ai Someșului Mic, afluenți care alcătuiesc o faptic o rețea verde-albastră a localității, dar care este sunt un adevărat asediu din partea dezvoltării necontrolate sau prost gândite. Această rețea de afluenți este una dintre cheile în managementul riscului la inundații și pot constitui o rețea de spații verzi și trasee pietonale și velo legate la Someșul și la viitorul culoar velo la nivel metropolitan. Prin amenajarea acestor afluenți pe baza de soluții bazate pe natură ele pot aduce un real plus în calitatea locuirii în Florești.

Ploile abundente au dus aproape de fiecare dată la inundații în Florești, de aceea este absolut necesar ca PUG-ul să conțină măsuri de reziliență care să răspundă fenomenelor meteorologice extreme care sunt tot mai frecvente. În acest sens, propunem un Ghid de reducere a riscului de inundații similar cu cel al unor orașe europene. Un exemplu în acest sens poate fi Amsterdam Rainproof. Fiecare UTR din PUG ar trebui să fie completat de reglementări legate de procentul de suprafața verde minimă pe parcelă, legate de procentul de suprafață permeabilă de pe parcelă, reglementări legate de managementul apelor pluviale, rigole, canale de conducere a surplusului de apă, bazine de retenție a apei, acoperișuri verzi etc.

De asemenea, Floreștiul are nevoie de spații verzi publice accesibile (grădini, scuaruri, parcuri) la maximum 15 minute de mers pe jos de orice locuință.

Propunem și o mai bună corelare a noului PUG Florești cu alte proiecte de planificare metropolitană și regională, inclusiv cu proiectul Culoarului verde-albastru al Someșului și cu Planul de Amenajarea Teritoriului Județean (PATJ) care sunt în curs de elaborare sau de pregătire.

În concluzie, alături de celelalte organizații din Consiliul Apei, propunem autorităților locale floreștene, ca beneficiare a proiectului de nou PUG, organizarea unei întâlniri, la care să participe și elaboratorii PUG și Consiliul Județean Cluj, în scopul identificării de posibilități concrete de:

- ameliorare a reglementărilor urbanistice propuse pentru UTR-urile cu „ieșire” la Someș;

- reanalizare a lățimii zonei de protecție a Someșului pe tot traseul lui prin UAT Florești;

- evidențiere în PUG a hărților de risc de inundație pe baza scenariilor și motodologiilor actuale, dar și a variantelor de hărți de inundație în ipoteza accentuării schimbărilor climatice, în sensul accentuării fenomenelor meteo extreme;

- introducere de măsuri mai consistente de prevenire și de reducere a impactului inundațiilor prin abordări bazate în mai mare măsură pe soluții de intercepție și retenție a apelor pluviale, decât pe realizare de diguri sau înălțare a unora existente;

- includere a afluenților Someșului mic într-o rețea protejată de spații verzi și includerea Ghidului redactat de coaliția ”Apele Unite ale României” în anexele PUG-ului, astfel încât aceste cursuri de apă să fie amenajate pe principii de sustenabilitate și reziliență;

- includere în anexele PUG-ului a unui ghid de reducere a riscului la inundații cu măsuri concrete necesare a fi implementate la nivel de parcelă / ansamblu imobiliar sau microcartier nou;

- stabilirea de măsuri ca spațiile verzi existente în Florești să se extindă și să se amelioreze calitativ și să fie interconectate prin culoare verzi, formând o rețea funcțională ecologic și care să și permită utilizatorilor să le folosească în deplasările către zonele de interes, culoarul Someșului putând juca rolul unei axe principale longitudinale pentru această rețea verde-albastră și care să aibă legături atractive cu toată zona nordică a localității.

„Consiliul Apei” este un cadru de cooperare a entităților clujene interesate de gestiunea durabilă a apelor Someșului Mic și promovării proiectului de Someș Culoar Verde-Albastru. Poziția descrisă sintetic mai sus a fost convenită, sub egida „Consiliului Apei”, de Facultatea de Arhitectură și Urbanism a UTCN prin decan conf.dr.arh. Șerban Țigănaș și șef lucrări dr. arh. Adriana Măgerușan, Asociația Societatea Organizată Sustenabil SOS, în cadrul campaniei „Someș, culoar verde albastru” și programului „Cu Apele Curate”, prin președinte Adrian Dohotaru, Asociația miniMASS, ca organizator al ” Someș Delivery”, prin președinte arh. Marius Moga, și asociația turistică, sportivă, civică și ecologistă Clubul de Cicloturism Napoca prin director executiv av.Radu Mititean.

Cluj-Napoca, 28 februarie 2023

ZIUA MONDIALA ONG - NORI NEGRI

27 februarie este Ziua Mondială a Organizațiilor Non-Guvernamentale (ONG). Lansată ca idee în 2009, adoptată de un grup de 12 state nord-europene în 2010 și de un consorțiu internațional de ONG-uri în 2012, Ziua Mondială ONG a devenit un eveniment global începând din 2014, fiind la ora actuală marcată oficial în aproape 100 de țări de pe toate continentele.

Se dorește a fi o zi în care ONG-urile de pe tot mapamondul fac schimb de experiențe și opinii, o oportunitate de informare și educație publică privind organizațiile non-profit, tipologia și caracteristicile lor, rolul lor local, național și internațional, de a atrage membri și suținători, de a prezenta succese și de a încheia parteneriate, de a dezbate probleme și soluții și de a contribui la o lume mai bună. Detalii la https://worldngoday.org/

În România, în ciuda câtorva mențiuni în presă, acestă zi a trecut și în 2023 aproape neobservată de majoritatea cetățenilor, dealtfel în concordanță cu gradul redus de cunoaștere și înțelegere cu privire al noțiunea de ONG în sensul de asociație, fundație sau federație, de deosebire a acestora față de sindicate, patronate, culte, asociații de proprietari, obști și composesorate, partide politice și alte structuri care, deși sunt tot non-profit, nu își au izvorul în exercitarea dreptului de liberă asociere în scopuri nelucrative.

Una dintre cauze este și atitudinea constant obstrucționistă a statului român, care descurajează sistematic dezvoltarea sectorului ONG, prin legislația neclară și șicanatorie privind înființarea și funcționarea ONG-urilor, prin prevederi excesive și nejustificat de complicate și limitative în legislația financiar-contabilă și fiscală, de voluntariat, de securitate și sănătate în muncă, de prevenire și combatere a spălării banilor, de acces la informații publice, participare publică și acces la justiție a organismelor sociale interesate și multe alte domenii în care se ridică mereu noi bariere în calea ONG-urilor, mai ales când este vorba de cele militante și care nu sunt controlate de autorități, partide sau corporații.

Ultimii ani au înregistrat un adevărat ”asediu” legislativ asupra sectorului ONG, și fenomenul continuă, fiind în procedură parlamentară proiecte de lege care, dacă ar fi aprobate, ar anihile una dintre cele mai importante funcții în societate a sectorului ONG, cel de ”câine de pază a legalității”, după ce presa independentă a fost aproape anihilată de mediile politice și adminstrative în principal prin mecanisme economice.

De aceea, 27 februarie cu greu poate fi pentru ONG-urile din România o zi de sărbătoare, și ar trebui să fie mai degrabă o zi de îngrijorare și de luptă contra șicanelor legislative și administrative prin care statul încearcă să neutralizeze oricum firava societate civilă organizată ca ONG-uri, nu doar cea de tip militant, ce critică anumite decizii ale unor autorități și politicieni, ci chiar și sectorul ONG de servicii, care, cu resurse mai mici, oferiă adesea societății mai mult și mai bine decât oferă instituțiile publice, crează un contrast care pare a deranja statul și a pune indirect în lumină deficiențele instituțiilor publice.

Clubul de Cicloturism ”Napoca” (CCN) este o asociație turistică, sportivă, civică și ecologistă care militează de peste trei decenii pentru un om sănătos într-un mediu sănătos pentru a se ajunge la o dezvoltare durabilă a societății și, în acest context, militează și pentru dezvoltarea sectorului ONG, prin demersuri de ameliorare a cadrului legislativ, prin coorganizare de forumuri ONG județene și sectoriale, prin consultanță și alte forme de sprijin pentru alte ONG, prin înființare și coordonare de coaliții și federații ONG, prin editare de ghiduri practice de înființare ONG cum este de exemplu Ghid CCN infiintare asociatii Detalii despre CCN pe www.ccn.ro la sectiunea ”despre noi”

Cluj-Napoca, 27.02.2023

av. Radu Mititean

director executiv CCN

 

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista

CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)

www.ccn.ro tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro

====================================

MARSUL BICICLISTILOR CLUJENI EDITIA 155

Clubul de Cicloturism Napoca (CCN) organizeaza sambata 25 februarie 2023 a 155-a editie lunara a Marsului Biciclistilor Clujeni, cu plecare la ora 10:00 din Piata Unirii.

Sunt bineveniti orice locuitori ai zonei metropolitane clujene care au bicicleta in buna stare tehnica. Este o noua ocazie de intalnire, cunoastere si pedalare in comun a biciclistilor clujeni, dar mai ales o ocazie de a reaminti autoritatilor locale, publicului si presei de nevoia promovarii utilizarii bicicletei ca mijloc cotidian de transport in oras, componenta esentiala a mobilitatii urbane durabile si alternativa viabila la transportul automobilistic, alaturi de transportul in comun si deplasarea pietonala.

Participantii isi exprima din nou ingrijorarea fata de lipsa sau inadecvarea dezbaterilor publice a planurilor de noi infrastructuri de biciclete si fata de calitatea redusa a majoritatii pistelor de biciclete mai vechi si mai noi, existand uneori deficiente calitative grave la noile piste si mentinandu-se nerezolvate probleme la pistele vechi, de la latimea insuficenta la lipsa de continuitate, de la marcaje si indicatoare rutiere lipsa, la cele neclare sau gresit amplasate, ce pun in pericol biciclistii si alti participanti la traficul rutier.

Durata estimata a parcurgerii este de circa o ora iar traseul este un dublu circuit cu orientarea generala pe axa vest-est, prin zona centrala si pericentrala. Traseul detaliat este: Piata Unirii - str. Memorandumului - str.Motilor - str. G.Cosbuc - str.Cardinal I. Hossu - str. G.Baritiu - p-ta M.Viteazu - str. Cuza Voda - p-ta A. Iancu - p-ta St. cel Mare - str. A. Iancu - str. Universitatii - p-ta Unirii - bd. Eroilor - str. Dorobanților - str. Petofi Sandor - bd.21 Decembrie 1989 - p-ta A. Iancu - str. I.C.Bratianu - str. Universitatii - - p-ta Unirii.

Detalii si pe www.ccn.ro la adresa

https://ccncluj.blogspot.com/2023/02/marsul-biciclistilor-clujeni-editia-155.html

si pe pagina de Facebook a evenimentului, la:

https://www.facebook.com/events/617794496831810/

Cluj-Napoca, 22 februarie 2023

Radu Mititean

director executiv CCN

 

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista

CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)

www.ccn.ro tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro

====================================

MARSUL BICICLISTILOR CLUJENI EDITIA 154

Clubul de Cicloturism Napoca (CCN) organizeaza sambata 21 ianuarie 2023 a 154-a editie lunara a Marsului Biciclistilor Clujeni, cu plecare la ora 10:00 din Piata Unirii.

Sunt bineveniti orice locuitori ai zonei metropolitane clujene care au bicicleta in buna stare tehnica. Este o noua ocazie de intalnire, cunoastere si pedalare in comun a biciclistilor clujeni, dar mai ales o ocazie de a reaminti autoritatilor locale, publicului si presei de nevoia promovarii utilizarii bicicletei ca mijloc cotidian de transport in oras, componenta esentiala a mobilitatii urbane durabile si alternativa viabila la transportul automobilistic, alaturi de transportul in comun si deplasarea pietonala.

Participantii isi exprima din nou ingrijorarea fata de lipsa sau inadecvarea dezbaterilor publice a planurilor de noi infrastructuri de biciclete si fata de calitatea redusa a majoritatii pistelor de biciclete mai vechi si mai noi, existand uneori deficiente calitative grave la noile piste si mentinandu-se nerezolvate probleme la pistele vechi, de la latimea insuficenta la lipsa de continuitate, de la marcaje si indicatoare rutiere lipsa, la cele neclare sau gresit amplasate, ce pun in pericol biciclistii si alti participanti la traficul rutier.

Durata estimata a parcurgerii este de circa o ora iar traseul este un circuit cu orientarea generala pe axa vest-est, prin zona centrala si pericentrala si cart.Marasti. Traseul detaliat este: Piata Unirii - bd. Eroilor - p-ta A. Iancu - str. Dorobanților - str. Petofi Sandor - bd.21 Decembrie 1989 - p-ta Unirii - str.R.Ferdinand - str. G.Baritiu - parcul central S. Barnutiu - str.G.Cosbuc - str.Motilor - str.P.Maior - p-ta L.Blaga - str. Napoca - p-ta Unirii.

Detalii si pe www.ccn.ro si pe pagina de Facebook a evenimentului, la:

https://www.facebook.com/events/614140590518764

Cluj-Napoca, 17 ianuarie 2023

Radu Mititean

director executiv CCN

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista

CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)

www.ccn.ro tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro

====================================

MARSUL BICICLISTILOR CLUJENI EDITIA 153

Clubul de Cicloturism Napoca (CCN) organizeaza sambata 17 decembrie 2022 a 153-a editie lunara a Marsului Biciclistilor Clujeni, cu plecare la ora 10:00 din Piata Unirii.

Sunt bineveniti orice locuitori ai zonei metropolitane clujene care au bicicleta in buna stare tehnica. Este o noua ocazie de intalnire, cunoastere si pedalare in comun a biciclistilor clujeni, dar mai ales o ocazie de a reaminti autoritatilor locale, publicului si presei de nevoia promovarii utilizarii bicicletei ca mijloc cotidian de transport in oras, componenta esentiala a mobilitatii urbane durabile si alternativa viabila la transportul automobilistic, alaturi de transportul in comun si deplasarea pietonala.

Participantii isi exprima din nou ingrijorarea fata de lipsa sau inadecvarea dezbaterilor publice a planurilor de noi infrastructuri de biciclete si fata de calitatea redusa a majoritatii pistelor de biciclete mai vechi si mai noi, existand uneori deficiente calitative grave la noile piste si mentinandu-se nerezolvate probleme la pistele vechi, de la latimea insuficenta la lipsa de continuitate, de la marcaje si indicatoare rutiere lipsa, la cele neclare sau gresit amplasate, ce pun in pericol biciclistii si alti participanti la traficul rutier.

Durata estimata a parcurgerii este de circa o ora iar traseul este un circuit cu orientarea generala pe axa vest-est, prin zona centrala, pericentrala si cart.Marasti. Traseul detaliat este: Bd Eroilor (zona monumentului Memorandistilor , la capatul spre p-ta Unirii - p-ta A. Iancu - str. Dorobanților - al. Bibliotecii - bd.21 Decembrie 1989 - p-ta A. Iancu - str. Cuza Voda - p-ta M.Viteazu - str. G.Baritiu - parcul central S. Barnutiu - str.G.Cosbuc - str.Motilor - str.P.Maior - p-ta L.Blaga - str. Republicii - str. A. Iancu - p-ta T.Cipariu - str. Milton Lehrer - p-ta St. cel Mare - str.Baba Novac - str. I.C. Bratianu - str. Universitatii - p-ta Unirii - bd.Eroilor zona monumentului Memorandistilor.

Detalii si pe www.ccn.ro si pe pagina de Facebook a evenimentului, la:

https://www.facebook.com/events/920794658903165

Cluj-Napoca, 13 decembrie 2022

Radu Mititean

director executiv CCN

 

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista

CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)

web: www.ccn.ro CIF:  5800675   

tel. 0744-576836  e-mail: office@ccn.ro

NOI SI CARPATII

GANDURI DE 11 DECEMBRIE - ZIUA INTERNATIONALA A MUNTELUI

Organizatia Natiunilor Unite a declarat 11 Decembrie ca fiind "Ziua Internationala a Muntelui". Originea acestui eveniment isi are radacinile in 1992, cand a fost adoptata de ONU ”Agenda 21” al carei capitol 13 se referea la dezvoltarea montana sustenabila si managementul ecosistemelor fragile. In 2002, Adunarea Generala a ONU, cu ocazia Anului International al Muntilor, a decis ca din 2003 sa se marcheze anual ZIM in 11 decembrie sub egida FAO, pentru a marca atat oportunitatile cat si problemele specifice acestei impresionante forme de relief ce rupe monotonia planetei noastre si acopera peste un sfert din suprafata continentelor si o treime din Romania.

Editia din 2022 are ca tema la nivel global "Femeile Misca Muntii!" https://www.fao.org/international-mountain-day/theme/en/ , plecand de la ideea ca femeile au un rol sociale si economic major in viata traditionala in zonele montane desi in continuare in multe zone de pe glob participa insuficient la luarea deciziilor publice si comunitare care vizeaza vietile lor, ale familiilor si ale zonei in care locuiesc. Doua articole legate de tema din 2022 a Zilei Internationale a Muntelui respectiv evenimente de profil:

https://www.fao.org/international-mountain-day/international-mountain-day-in-the-news/events-detail/en/c/1624111/

https://www.fao.org/international-mountain-day/international-mountain-day-in-the-news/events-detail/en/c/1624116/

Muntii sunt esentiali pentru omenire in ansamblu, deoarece conteaza enorm pentru apa, pentru biodiversitate, pentru clima, hrana, reducerea riscului de dezastre, pentru turism, tineret, energie si traditii. Dar sunt amenintati de schimbarile climatice, degradarea solurilor si peisajului, supraexploatarea resurelor naturale, dezastre naturale, antropizare excesiva, cu consecinte pe potential devastatoare pe termen lung, atat pentru comunitatile montane cat si pentru intreaga umanitate.

Aici cateva mesaje-cheie ale ONU pe teme montane:

https://www.fao.org/international-mountain-day/key-messages/en/

Si cateva exemple de initiative si publicatii la nivel international legate de ZIM:

https://www.fao.org/international-mountain-day/international-mountain-day-in-the-news/events-detail/en/c/1617412/

https://www.fao.org/international-mountain-day/international-mountain-day-in-the-news/events-detail/en/c/1619993/

https://www.fao.org/international-mountain-day/international-mountain-day-in-the-news/events-detail/en/c/1620791/

11 Decembrie ar trebui sa fie o zi de sarbatoare si o ocazie de celebrare si promovare a mediului montan ca oportunitate si model de dezvoltare sustenabila, dar din pacate in Romania ar trebui sa fie mai degraba o zi ingrijorare si de constientizare a starii de pericol, dar si de mobilizare in apararea a ceea ce mai este inca natura carpatina, aflata sub asediul omului.

In Carpatii romanesti se adaposteste o imensa varietate peisagistica si o biodiversitate impresionanta. Ei cuprindeau foarte de curand cel mai mare peisaj forestier intact din zona temperata a Europei, sunt gazda celei mai mari populatii de carnivore mari din UE - mii de ursi, lupi si rasi in conditiile in care cele mai multe state europene nu mai au niciunul, sunt izvor de bogatii materiale, vatra de civilizatie, model de convietuire armonioasa om-natura timp de multe secole si Romania ar fi de neimaginat fara ei.

Doar ca, in loc sa tratam Carpatii cu grija cuvenita pentru aceasta mostenire minunata, ii supunem unui asediu distrugator mai ales in ultimele decenii, accentuat in ultimii ani prin comportamentul iresponsabil al autoritatilor publice si a unei parti a populatiei, ducand la o degradare accelerata si chiar la impingerea spre disparitie a unor elemente esentiale si unice din muntii tarii noastre.

Padurile Carpatilor continua sa fie taiate intr-un ritm accelerat in ultimele doua decenii, si abia recent unele statistici oficiale recunosc dezastrul - taieri ilegale duble fata de cele legale. Mai mult, daca in toata Europa, suprafata de padure existenta faptic creste, la noi e in continua scadere, iar ceea ce se mai considera padure este de regula ceva bracuit, macelarit de taierile ilegale, de exploatarile "pe ras" pe mari suprafete urmand ca ramasitele slabite sa fie doborate de intemperii si proliferari de ipide, atunci cand nu sunt doar pretexte pentru acoperirea taierilor abuzive. Statisticile oficiale frumoase vizeaza mai putin suprafetele ocupate efectiv de padure matura, cat mai ales "terenurile cu destinatie forestiera" care in fapt sunt adesea taieturi sau zone cu puieti si tufisuri sau padure foarte tanara, unde natura isi revine dupa macelul din anii 90 si 2000 dar care este departe de a putea asigura toate functiile ecologice ale unei paduri mature...

Siluetele Carpatilor au inceput sa fie slutite de eoliene, care vizeaza mereu crestele dominante si zonele cele mai pitoresti, in total dispret pentru estetica montana si nu numai. Din motive economice, de dezumflare a bulei speculative a subventiilor statale, fenomenul a inregistrat in ultima vreme o diminuare, dar cu criza energetica declansata de conflictul dintre Rusia si Ucraina, sunt mari presiuni pe reluarea ideii de a umple golurile montane de paduri de eoliene. Si creste fenomenul de a construi noi linii electrice aeriene de inalta tensiune trase peste creste pe unde i s-a parut mai ieftin si comod Transelectricii, care a inceput deja demersurile de realizare de linii de 400kV prin munti cu trasee alese in total dispret pentru natura.

Sosele pana in varf de munte construite inutil si cu nepasare fata de impactul de mediu fragmenteaza habitatele si aduc mii de autoturisme si oameni pana in inima naturii, desi nici nivelul de educatie civica nici vointa si resursele autoritatilor nu dau speranta ca se poate gestiona adecvat un asemenea aflux. Rezultatele tragice se vad de-a lungul Transfagarasanului, Transalpinei, TransRaraului, Transbucegiului si Transsemenicului, si cu toate acestea, se continua proiecte asemanatoare si pentru Bucegi, Valcan, Baiului, Capatanii si alte masive.

Vile si hoteluri infipte criminal in zone alpine ce erau inca cvasinaturale sunt consecinta inevitabila a soselizarii, manelizarii si cocalarizarii Carpatilor, si vedem mijloace de transport pe cablu tot mai multe, majoritatea facute cu bani publici practic "aruncati pe geam" pentru ca nu va fi un paradis pentru schiul de partie.... Si capac la toate pun miile de antene GSM carora li s-a aprobat fara retineri sa ocupe varfurile si fac tot mai hidoasa fata alteori superba a Carpatilor.

La Rosia Poieni, in muntii Metaliferi, in Calimani si in alte zone, rani uriase in trupul muntelui au fost facute de oameni si autoritatile pregatesc noi asemenea agresiuni la Certej și Rovina, iar concesiuni si proiecte exista si la Bucium, la Baisoara si in duzini de locuri din Apuseni, din Muntii Banatului, in Bucovina, in Carpatii Orientali si in alte zone, iar carierele de granit rod ca un cancer Creasta Pricopanului - perla muntilor Macinului.

Raurile de munte continua sa fie sub un innoit asediu hidroenergetic. Daca o buna parte din ele au fost distruse ecologic si peisagistic prin duzinile de lacuri de acumulare construite in anii 60-70, de regula cu deviere a unui mare numar de alte rauri spre respectivele lacuri, in ultimii ani a fost un asalt asupra tuturor raurilor ramase cvasinaturale in munti, prin poiecte criminale de microhidrocentrale care introduc in conducte pentru multi kilometri cea mai mare parte a apei si lasa albii aproape secate si distruse de buldozere si excavatoare, si totul inca sub pretexte "eco" de promovare a asa-zisei "energii verzi". Chiar daca o buna parte din aceste proiecte de MHC nu au mai demarat, din cauze economice (de dezumflare a bulei speculative a subventiilor statale), pericolul a reaparut puternic in urma crizei energetice declansate de aregsiunea ruseasca asupra Ucrainei, si multe proiecte incepute continua chiar si cand exista inclusiv hotarari judecatoresti de confirma caracterul lor ilegal, atat la MHC-uri cat si proiecte mai ample - cum e cazul sistemului hidroenergetic ce ameninta Defileul Jiului, incercandus-se chiar prin Parlament acoperirea ilegalitatilor si impiedicarea accesului la justitie al ONG de mediu pentru stoparea acestor crime ecologice.

Oieritul si agricultura traditionala, candva chiar excesiva din punct de vedere ecologic, acum in multe zone moare, se abandoneaza stanile si se infunda plaiurile, se blocheaza potecile si se innamolesc izvoarele, vezi tot mai rar ciobani, magari cu desagi, atelaje cu cai si care cu boi. Desi exista in ultimii ani un reviriment al cresterii oilor, il vedem mai ales in zone foste agricole sau in modul deloc traditionale, sau in cateva zone montane mai accesibilizate pentru mijloace auto, unde s-a ajuns iar la suprapasunat.... Salasele sezoniere din Apuseni si Muntii Banatului devin ruine, multe catune sunt parasite, sate intregi de munte mai au doar cativa locuitori in varsta sau sunt parasite. Azbocimentul a inlocuit sindrila pe acoperisuri, sarma ghimpata a inlocuit gardurile de lemn, reproduceri de prost gust au inlocuit icoanele pe sticla pe peretii caselor muntenilor si mai numeri pe degete oamenii care mai stiu sa faca un tulnic, un ciubar, o cerga sau o instalatie de moara sau joagar actionat cu apa sau o valtoare.

Se interzice practic speoturismul, declarand inchise aproape toate pesterile, in schimb daca platesti pe cine trebuie poti avea acces si in zone foarte sensibile ecologic, administrarea de arii naturale protejate in zona montana putand deveni o buna afacere pentru cei a caror interes nu este protectia naturii montane ci profitul. Nu degeaba mare parte din parcurile nationale si naturale din Carpati au ajuns sa fie administrate de operatori economici, a caror rol prin definitie este sa faca bani cat mai multi, astfel ca oricata bunavointa ar avea unii, Romsilva nu poate fi intr-o asemenea postura decat lupul pe post de cioban la oi, iar statul roman a desfiintat institutia costozilor de arii protejate si a decis ca administrarea ariilor naturale protejate nu se poate face de catre entitati de tip ONG, non-profit, dar firmele si regiile, a caror scop este prin definitie profitul, pot insa ramane bine-mersi in postura de administrator.

In schimb infloreste in Carpati braconajul si se promoveaza vanatoarea, si inca in mod traditional, antiecologic, ”la trofeu”, vizand "recoltarea" exemplarelor cele mai frumoase, dar cu tupeul de a pretinde ca se face de dragul naturii si a "pastrarii echilibrului ecologic" desi vanatorii vizeaza de cele mai multe ori animalele cele mai viguroase....

Legislatia tembela, in frunte cu actualele forme ale Codului Silvic si Legii Ariilor Protejate, nu interzice sau restrictioneaza ferm accesul motorizat in natura montana in scop recreativ, in schimb prohibeste total in cea mai mare parte din Carpati turismul activ si sportul montan nemotorizat, interzicand accesul in scop recreativ unde nu este traseu sau zona special marcata in acest sens... Marcate turistic sunt sub 0,1% din poteci, exclusiv pentru turism pedestru, iar pentru turism ecvestru, biciclistic sau pe schiuri nu exista deloc trasee marcate, in tot cazul nu in mod legal si niciunul de lung parcurs, in ciuda promisiunilor desarte ale tuturor ministrilor de resort din ultimele doua decenii ca rezolva bariera legislativa care ne-a facut codasii Europei si in acest domeniu.

Pentru traseele de turism pedestru, fondurile pentru marcaje ar trebui asigurate, conform legii, de Consiliile Judetene, dar multe continua sa nu aloce resursele necesare. Pentru marcarea de trasee pentru alte tipuri de turism nemotorizat montan lipseste in continuare cadrul legal complet, chiar daca in 2022 dupa decenii de blocaj demersurile legislative au inceput sa dea roade dupa ce au fost ”plimbate dintr-un sertar ministerial in altul” de peste doua decenii. Traseele de alpinism si escalada nu au niciun cadru legal, multe sunt degradate ca asigurari, in schimb apar odioase fieratanii numite "via ferrata" chiar si in zone unde nu ar avea ce cauta.

Pe de alta parte, se umple muntii de masini de teren, ATV-uri, motociclete enduro, motodeltaplane si motoparapante, snowmobile si barci cu motor pe lacuri... sfasiind linistea, imputind vazduhul cu gaze de esapament, si adesea degradand si drumurile si descurajand orasenii sa isi mai miste fundul si pe jos cate putin, desi plaga sedentarismului cu toata cohorta ei de consecinte negative asupra sanatatii publice devine si la noi o problema majora...

Totodata, e evident ca se tolereaza in continuare sa iti faci vila in padure sau in varf de munte, sa torni betoane si sa proclami ca faci "dezvoltare", sa iti croiest drum de buldozer prin pajistea alpina si sa distrugi lacuri glaciare, cum a facut in trecut cu taul Stiol un fost primar din Borsa care a fost scos basma curata de complicii sai din autoritatile care ar fi trebuit sa il pedepseasca, sau in muntii Tarcu de catre un multimilionar ajuns intr-o importanta functie publica, sau vedem acum ca se intampla pe Valea Sambetei din Muntii Fagarasi, la fel cum mii de calai ai naturii montane sunt bine-mersi cu statut de demnitar, functionar public, personal silvic sau om de afaceri de succes...

A continua in aceasta directie si in acest ritm poate face ca in cateva decenii sa admiram natura carpatina mai mult prin albume de poze vechi, sa plecam dintre betoanele oraselor pentru a vizita betoanele muntilor, sa vedem animalele montane doar la gradina zoologica sau impaiate prin pensiuni de prost gust si sa vedem rauri adevarate de munte doar prin filme documentare sau prin tari care nu si-au batut joc de muntii lor... Si ne vom aminti ca niste politicieni ne-au spus ca a fost totusi bine pentru economie... desigur, nu pentru cea a Romaniei....

Depinde de noi toti ca in viitor 11 Decembrie sa devina in Romania o zi de sarbatoare, nu una de comemorare a Muntilor Carpati.

Cluj-Napoca, 10 decembrie 2022

Radu Mititean

director executiv CCN