PADUREA HOIA DIN NOU SUB ASEDIU
MASCAT IN MASURI TEMPORARE DE PROTECTIE A LOCUITORILOR
UNEI STRAZI CARE DIN CAUZA PRIMARIEI
ARE PROBLEME GRAVE DE STABILITATE
Asociatia
turistica sportiva civica si ecologista CLUBUL DE CICLOTURISM NAPOCA (CCN), in
eforturile ei constante din ultimii peste 30 de ani, pe latura ei de ONG de
mediu, de promovare a protectiei patrimoniului natural din interiorul si din imediata
vecinatate a zonei deja construite a municipiului Cluj-Napoca si a zonei
metropolitane a acestuia, incat sa poata sa se bucure de el in mod durabil si
sa fie de folos generatiilor prezente si viitoare,
Urmarind
consecvent, de peste trei decenii, actiunile si inactiunile administratiei
locale fata de padurea Hoia si zonele adiacente ei, inclusiv prin faptul ca multi
ani a si exercitat secretariatul Coalitiei ECO-CLUJ a ONG clujene de mediu si a
reprezentat ONG-urile clujene de mediu in Comisia Tehnica de Amenajarea
Teritoriului si Urbanism (CTATU) si in Comisia Judeteană pentru Protectia
Mediului (CJPM) si in alte comisii de pe langa Consiliul Judetean Cluj, sau
comisii sau grupuri de lucru de pe langa alte autoritati, in care a fost admisa,
Analizand
si incercand sa promoveze abordari mai putin daunatoare mediului in documente
adopate de administratia locala, cum ar fi PUG-ul mun. Cluj-Napoca din 1999 si
cel din 2014 sau diversele strategii de dezvoltare sau PUZ-uri sau alte planuri
de urbanism si amenajarea teritoriului, masterplanuri, planuri de mobilitate si
alte documente de tip normativ sau de politici publice,
Constatand
ca exista o evidenta si constanta presiune imobiliara si in general antropogena,
utilitarista, asupra dealului Cetatuia si zonei padurii Hoia, in sensul de
construire sau alte amenajari sau utilizari cu impact negativ major de mediu,
incompatibile cu principiile dezvoltarii durabile (cum a fost si un proiect
halucinand de imprejmuire cu gard, amenajare de alei pavate, iluminat public si
alte asemenea pantru padurea Hoia), presiuni chiar mai intensive decat asupra
unor zone precum Fagetul, desi padurea Hoia, pajistile adiacente si toata zona
in general care mai era (si partial inca mai este) in stare neconstruita si
relativ apropiata de o stare naturala este la fel de sau chiar mai valoroasa
ecologic si peisagistic, precum si recreational, turistic si sportiv pentru locuitorii
mun.Cluj-Napoca si ai localitatilor vecine, si cu valoare deosebita, de nivel
national si chiar international din punct de vedere al patrimoniului natural si
cultural, in comparatie cu alte zone din si din apropierea mun.Cluj-Napoca, pe
de o parte,
Remarcand
faptul ca, pe de alta parte, avand o suprafata mult mai mica decat zone gen
Faget sau dealul Lombului si fiind inconjurata din trei parti de zone de
dezvoltare imobiliara agresiva si vizata de sectionare prin noi lucrari de
infrastructura sau de amenajari excesive, zona padurii Hoia si imprejurimile ei
sunt si mai sensibile, expuse si vulnerabile decat alte zone valoroase,
Vazand cum,
in ciuda datelor geologice, studiilor geotehnice concrete si mentiunilor clare
in planurile urbanistice a riscurilor de alunecari de teren pe care le prezinta
dealul Hoia, autoritatile locale clujene au emis autorizatii de construire sau
au acceptat "introducerea in legalitate" pentru sute de constructii
masive pe str. Uliului si strazile sau zonele adiacente, multe constructii fiind
mastodonti cu multe nivele si mase uriase, si au permis ca la lucrari sa se poata
accesa firava strada a Uliului si altele din zona cu utilaje de mare tonaj, in
loc sa limiteze sever si sa controleze strict tonajul utiliajelor care aveau
acces si volumul de trafic greu, pentru ca nu se produce riscurile dealtfel
demult si bine documentate,
Vazand,
pe de o parte, cum aparitia succesiva a alunecarilor de teren la str. Uliului
sau la constructii din apropierea ei au determinat de-a lungul anilor emiterea
de autorizatii de construire pentru lucrari de consolidare si finantarea, cu
sume mari, din bugetul municipalitatii, de lucrari moderniare si apoi de succesive
reparatii si consolidari ale strazii, fara insa a lua masurile de prevenire a
repetarii problemelor, prin incetarea autorizarii de noi constructii sau
limitarea dimensiunii lor sau inasprirea cerintelor de fundare, respectiv prin
limitarea si controlarea stricta a tonajului per autovehicul si pe unitate de
timp sau suprafata, inclusiv pentru traficul generat de santierele autorizate, ceea
ce arata lipsa de vointa reala a autoritatii locale de a preveni repetarea si
agravarea fenomenelor, desi ele au impact grav si asupra bugetului local, si
produc si inechitate grava prin cheltuirea de sume imense pentru beneficiul unui
numar mic de persoane care au putut cumpara la preturi initial foarte reduse terenuri
in respectiva zone, pentru ca orice evaluare de bun simt indica faptul ca vor
ramane putin sau deloc construibile daca autoritatea locala avea o atitudine
responsabila si neinfluentata de factori nelegitimi, ce pot fi usor banuiti,
Vazand,
pe de alta parte, cum "solutia" a fost pietruirea, latirea,
imbunatatirea unui vechi drum de pamant prin inima padurii Hoia, pe care circulatia
publica nu putea fi admisa, conform legii, cu permiterea accesului auto
necontrolat pe acesta, sub pretextul necesitatii asigurarii accesului auto facil
al riveranilor si al vehiculelor serviciilor de urgenta sau de servicii publice
ex. salubritate pe zona superioara a str. Uliului si strazilor / aleilor
adiacente, amonte de zona alunecarilor de teren produse in primavara acestui an,
fara macar sa se ia o masura de a permite accesul numai riveranilor si altor
persoane autorizate ( desi tehnic este usor de a implementa o asemenea masura),
Constatand
ca, dupa anuntul oficial al incheierii, cu succes, a reparatilor si
consolidarilor strazii Uliului in zona afectata de alunecarile de teren din
primavara anului 2024, si redeschiderea accesului auto si pe zona respectiva,
care a eliminat ratiunea pentru care s-a anuntat deschiderea pentru accesul
auto a drumului prin padurea Hoia, in continuare se permite accesul auto pe
acel drum, in loc sa se procedeze imediat la instalarea semnalizarii rutiere
necesare de interzicere a liberului acces, si, dupa caz, de amplasare de mijloace
fizice de control acces ( bariere sau bolarzi retractabili) si / sau de control
uman, prin supraveghere video si / sau prezenta fizica a personalului din politia
locala,
Constatand,
pe de alta parte, ca in ciuda promisiunilor oficiale, nu au fost insa alocate
fonduri si nu s-au facut demersuri pentru extinderea teritoriala si calitativa
a protectiei padurii Hoia si a zonelor naturale adiacente, totul ramanand la
stadiul de angajamente neangajante juridic si neonorate, desi Primaria avea si
are posibilitatea de a lua masuri efective in aceasta directie, chiar in contextul
legislativ actual care nu este unul optim protejarii si utlizarii durabile a
padurilor, pajistilor si altor zone naturale urbane si periurbane, context legislativ
pe care dealtfel Primaria Mun. Cluj-Napoca, inclusiv prin functiile detinute de
primar in structurile asociative ale UAT-urilor la nivel national, are dealtfel
posibilitatea sa il influenteze sau cel putin sa faca demersuri in acest sens,
Coreland
aceasta atitudine a autoritatilor locale cu pasivitatea si eschivele manifestate
in urma cu cativa ani, cand in mod ilegal, o firma a inceput pietruirea si alte
lucrari de amenajare a acelui drum, si municipalitatea clujeana, dar si alte autoritati
si institutii publice, au refuzat indelung sa furnizeze informatii privind forma
de proprietate si titlularul dreptului de proprietate si a celui de
administrare a drumulului la care se efectuau lucrarile ilegale, si sa ia
masuri de stopare, remediere si sanctionare, si doar dupa multe presiuni ale
societatii civile s-a recunoscut caracterul ilegal al lucrarilor si s-a dispus
sanctionarea contraventionala a operatorului econonmic care a comis faptele,
fara a se lua si masurile de readucere a drumului la starea initiala si de dovedire
a beneficiarului lucrarilor, pe care firma vinovata refuza sa il dezvaluie,
pretinzand in mod hilar ca a efectuat lucrarile cu titlu gratuit si in beneficiul
oricui, fara sa fie contractata sau platita de cineva, desi era evident unde
duce drumul si cine primise abuziv autorizatii de construire la marginea padurii
Hoia si deci era in mod evident beneficiarul unui acces carosabil care sa
reziste dpdv tehnic la trafic greu, dupa ce drumurile de acces realizate,
pare-se tot ilegal, dinspre celalalt versant, au suferit masive alunecari de
teren si deci nu permiteau continuarea santierului care a fi slutit peisagistic
zona pe partea apartinand de UAT Floresti, suspiciuni confirmate si de
incercarile facute prin interpusi de acei investitori de a pune capat
criticilor si demersurilor ONG-urilor care facusera demersuri contra amenajarilor
la acel drum cu care sustineau insa oficial ca nu ara avea vreo legatura sau
interese,
CONSIDERA
INACCEPTABILA SI DAUNATOARE INTERESULUI PUBLIC atitudinea Primariei Mun.Cluj-Napoca
fata de problematica drumului recent pietruit in padurea Hoia si privind modul
de gestionare a problematicii strazii Uliului si zonei adiacente acesteia, fiind
evidente indicii privind existenta unor intentii oculte manifestate sistematic
de multi ani de a facilita, prin diverse tertipuri, realizarea si mentinerea faptica
si juridica a accesului auto inclusiv pentru autovehicule de mare tonaj in si
prin padurea Hoia, ce nu are cum sa aiba alta finalitate decat o tolerare a unui
fenomen de construire ilegala pe scara mare, pe care Primaria clujeana a
dovedit in trecut ca este neinteresata sau incapabila sa il stapaneasca, asa
cum dovedesc cazurile flagrante de mare anvergura cum sunt sutele de
constructii ridicate ilegal in Faget, cu caracter de locuinta, dar pretins a fi
case de vacanta sau, si mai clar si recent, sutele de case ilegale construite in
cartierul Valea Fanatelor cu evidenta complicitate, cel putin pasiva, a
Primariei clujene,
SOMEAZA
institutia Primarului Mun.Cluj-Napoca sa interzica de indata circulatia publica
pe respectivul drum si sa ia masurile necesare de aplicare a acestei
interdictii, prin instalarea semnalizarii rutiere necesare de interzicere a liberului
acces, instalare de supraveghere video, amplasarea de mijloace fizice de
control acces (bariere sau bolarzi retractabili, cu telecomanda doar pentru cei
special autorizati a avea acces din motive obiective temeinice) si, temporar
cel putin, si asigurare de control uman la fata locului prin prezenta fizica fixa
sau de tip patrulare periodica a personalului din politia locala competent pe
linie de aplicare a legislatiei rutiere,
APELEAZA
la Inspectoratul Judetean de Politie sa acorde Municipiului Cluj-Napoca
concursul necesar pentru eficienta aplicare a acestor masuri legale de protectie
efectiva a zonei padurii Hoia, precum si la Inspectoratul de Stat in
Constructii, Garda Forestiera si Garda de Mediu sa efectueze verificarile necesare
pe linia lor de competenta si sa aplice sanctiunile si sa dispuna masurile
necesare de intrare in legalitate cu privire la problematica semnalata, indiferent
cine sunt persoanele raspunzatoare,
APELEAZA
la institutia Primarului Mun.Cluj-Napoca si Institutia Primarului com Floresti,
la consiliile locale ale celor doua UAT, la Consiliul Judetean Cluj si la structurile
asociative la nivel matropolitan din care UAT Cluj-Napoca si UAT Floresti fac
parte, precum si la Institutia Prefectului Jud. Cluj, sa faca demersurile
necesare, la nivel local, judetean si, daca e cazul, national, pentru
extinderea si consolidarea protectiei padurii Hoia, inclusiv prin finantarea
studiilor si documenatiilor stiintifice si de urbanism sau mediu suplimentare necesare,
obtinerea informatiilor si documentelor necesare, efectuarea operatiunilor
tehnico-juridice si adoptarea actelor administrative normative si emiterea
actelor administrative individuale necesare si a tuturor celorlalte demersuri
pentru punerea in practica a deja demult promisei mentineri si extinderi a
protectiei padurii Hoia si zonei adiacente ei, pe linie de protectie a patrimoniului
national natural si cultural si pe linie de asigurare a unui acces public liber
in scop educational, recreativ, turistic, sportiv, de cercetare, cultural si de
alta natura, in conditii de evitare a unui impact negativ semnificativ si de
utilizare durabila a zonei de catre comunitatile din zona metropolitana Cluj, cu
includerea in viitor a zonei Hoia in conceptul mai larga de Inel Verde Metropolitan
Clujean sau alta forma de structurare a necesarei retele de culoare ecologice
si de mobilitate si recreere nemotorizata in zona metropolitana Cluj.
In
acest sens, aderam la scrisoarea comuna deschisa pe aceasta tema, semnata de
numerosi cercetatori stiintifici, cadre didactice universitare, activisti de
mediu si specialisti, remisa astazi Primariei Mun.Cluj-Napoca si presei si pe
care o redam in ANEXA.
Cluj-Napoca,
14 10.2024
av.dr.med.Radu Mititean
director executiv
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista CLUBUL DE CICLOTURISM NAPOCA
ANEXA:
Textul
scrisorii comune deschise:
=======================================================
DRUMUL
PRIN HOIA TREBUIE ÎNCHIS TRAFICULUI AUTO ȘI PĂDUREA HOIA-BACIU ȘI PĂȘUNILE
TREBUIE CONSERVATE ÎNTR-O ARIE NATURALĂ PROTEJATĂ -
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE PRIMARUL
CLUJULUI, EMIL BOC
14.10.2024
Domnule primar Emil Boc,
Deși strada Uliului a fost reparată cu peste 1 milion de euro[1], nu s-a
cheltuit niciun ban cu protejarea efectivă a peisajului Hoia-Baciu ca arie
naturală protejată, așa cum ați promis la dezbaterea bugetului local din
ianuarie 2024. Dimpotrivă, a fost facilitat accesul auto pe unul din drumurile
din Hoia de valoare patrimonială, care se află în continuarea Aleii Muzeului
Etnografic. Cerem de urgență stoparea traficului auto pe acest drum.
Cerem ca Hoia să fie conservată cu statut de arie naturală protejată
pentru biodiversitate și societate prin punerea în dezbatere publică a
studiului de biodiversitate și a planului de management cerut de societatea
civilă și finanțat de Primăria Municipiului Cluj-Napoca, și adoptarea unei
Hotărâri de Consiliu Local care să asigure viitorul sustenabil al peisajului
Hoia-Baciu.
Un număr de peste 12.000 de clujeni au semnat o petiție SOS
împotriva tăierilor abuzive de arbori în această pădure, dar și pentru o
gestionare mai bună a pădurii.[2]
Mii de oameni ies săptămânal în Hoia pentru a se bucura de natură. Hoia
este extrem de atractivă pentru că este un ecosistem divers, cu înalte
valori naturale, dar are și câteva trăsături cruciale pentru ca valoarea ei de
recreere sau chiar terapeutică să se poată manifesta: nu este copleșită de
zgomotul mașinilor (poluare fonică), nu este înțesută și fragmentată de
structuri artificiale. Totodată, este important de menționat că numărul
persoanelor care vizitează această pădure pentru a se bucura de beneficiile ei
legate de recreere, socializare și biodiversitate este în creștere. La nivelul
societății clujene se dezvoltă o apreciere din ce în ce mai profundă pentru
natură, iar aceste valori se vor consolida în viitor (așa arată toate
documentările de specialitate referitoare la populațiile urbane) pentru că expunerea
directă la natură contribuie la bunăstarea fizică și mentală a oamenilor,
iar urbanizarea tot mai accentuată face ca astfel de spații verzi să devină
refugii esențiale pentru recreere și reconectare cu mediul natural. Pe
măsură ce conștientizarea beneficiilor naturii crește, locuitorii orașului vor
căuta din ce în ce mai mult să protejeze și să valorifice aceste resurse.
Pentru a facilita accesul locuitorilor de pe Strada Uliului, după surparea
drumului, s-a ales varianta de a lărgi Aleea Muzeului Etnografic și continuarea
acesteia prin pădure. Este important să înțelegem că acest drum are
importanță socio-culturală: foarte multe persoane au folosit, folosesc și
vor folosi acest drum pentru activități recreative, sănătoase (biking, jogging,
plimbare). De asemenea, fiind evidențiat pe hărțile istorice (secolele 18, 19,
20), acest drum are și o valoare de moștenire istorică. Acest traseu
este asociat cu numeroase amintiri colective și experiențe personale de-a
lungul timpului, constituind un spațiu de socializare și relaxare în mijlocul
naturii.
Activitățile de recreere în natură nu sunt compatibile cu traficul intens (unele
mașini au viteze de peste 70 km/oră). De asemenea, zgomotul continuu al
mașinilor deranjează atât persoanele care vizitează natura (inclusiv prin
disconfort continuu) cât și o sumedenie de specii de animale care trăiesc
acolo. Traficul auto antropizează și mai tare pădurea, alungă animalele
sensibile la zgomotul și circulația permanentă a mașinilor, iar viteza mare
este un pericol pentru persoanele care doresc să se bucure de pădure la pas sau
cu bicicleta, dar şi pentru animalele care traversează drumul intens circulat.
Mortalitatea vertebratelor cu dimensiuni mici datorită intensificării
traficului este deja observată. Creșterea traficului pe această rută va duce la
creșterea presiunilor și consolidarea intereselor pentru a continua
dezvoltarea infrastructurală care este incompatibilă cu natura și cu
activitățile sociale de recreere în natură. Aceste efecte de tip feedback
pozitiv odată consolidate vor face imposibile implementarea protejării naturii
pentru biodiversitate și societate,
prin urmare vor priva societatea de spații urbane și peri-urbane vitale pentru
implementarea Soluțiilor Bazate pe Natură, centura verde și alte ințiative
asemănătoare.
Drumul pentru traficul auto, nu-și mai îndeplinește rolul după repararea
străzii Uliului și este nevoie să fie închis de urgență mașinilor și prin acesta
redat populației care utilizează natura și naturii. Societatea civilă cere
acest lucru din 2021, prin proteste la care au participat sute de oameni.[4],[5] Închiderea
drumului pentru trafic auto nu e o măsură singulară, ci trebuie integrată
planului de management propus prin studiul de biodiversitate despre pădurea
Hoia-Baciu și împrejurimi, cerut de societatea civilă, contractat de Primărie,
și lăsat la sertar de mai bine de un an.
Ne aflăm într-un moment critic pentru protejarea naturii din pădurea Hoia,
ca parte dintr-un Inel Verde Metropolitan. Dacă pierdem această
oportunitate, toate viitoarele inițiative de capitalizare ecologică a naturii,
Soluțiile Bazate pe Natură în special, vor fi compromise odată pentru totdeauna.
Dacă drumul nu se închide pentru trafic, presiunea pentru construcții și
extinderea structurilor artificiale va crește în detrimentul naturii. Suntem
într-un moment decisiv, în care trebuie să alegem între interesele celor care
doresc să extindă construcțiile și infrastructura care permite intensificarea
traficului sau interesele, de bun simț, ale unei comunități de sute de mii de
oameni care vor necesita natură din ce în ce mai mult.
Nu dorim ca Pădurea Hoia și peisajul Hoia Baciu la
modul general să fie arii izolate de societate. De fapt, numărul de oameni care beneficiază de
contribuțiile naturii este deja la ordinul miilor, mult mai mare decât
persoanele care traversează cu mașina acea pădure poluând-o și fragmentând-o,
și odată cu crizele care survin din schimbările globale acest număr va fi și
mai mare.
Stoparea traficului auto prin pădure, realizarea de noi poteci pietonale
și velo, signalistica pentru trasee turistice și panouri legate de
biodiversitatea pădurii, pășunilor cu arbori și pajiștilor limitrofe sunt
propuneri de bun simț pentru a prezerva natura urbană, atât de amenințată de
dezvoltarea imobiliară haotică. Intervențiile pot direcționa utilizarea
pădurii Hoia prin structuri care diversifică conexiunile om natură pe plan
experiențial, emoțional, cognitiv, filosofic și relațional. Într-un final, este
nevoie de asistarea societății pentru ca oamenii să fie custozi, îngrijitori
înțelepți și nu distrugători ai naturii rămase. Acestea sunt intervenții demne
pentru un oraș academic, smart city și o guvernare a orașului pentru care de
altfel tranziția spre sustenabilitate și neutralitate climatică sunt deziderate
asumate. Prin aceste activități Clujul poate deveni oraș model pentru
celelalte orașe din România și această parte a Europei. Distrugerea naturii ca
resursă intangibilă critică pentru societatea din prezent și în special din
viitor nu necesită nici virtute, nici capacități înțelepte de guvernare. O
poate face orice persoană și orice putere politică, pentru că a distruge nu
este greu și nici smart. Totodată, a lua decizii în favoarea celora cu putere
economică, chiar dacă prin asta se sacrifică resurse pentru majoritatea
oamenilor, și a intra în alte jocuri de putere care favorizează o minoritate
puternică financiar, înseamnă asimetrii de putere care în timp își vor
manifesta efectele negative asupra societății. Trebuie să realizăm că ne
aflăm în fața pierderii ultimelor hectare de natură periurbană. Distrugerea
naturii în acest context aduce beneficii sociale minime, care pălesc în
comparație cu uriașele costuri sociale pe termen lung. Fiecare hectar de
natură rămas are o valoare inestimabilă și contribuie direct la calitatea
vieții noastre. Odată pierdută, natura nu poate fi recuperată.
Pentru a îndrepta parțial greșelile din trecutul recent, Hoia trebuie ocrotită
cu statut de arie naturală protejată prin punerea în dezbatere publică a
studiului de biodiversitate finanțat de Primărie și implementarea măsurilor de
conservare a biodiversității și a restaurării conexiunilor dintre oameni și
natură. De asemenea, solicităm ca un reprezentant al societății civile
să fie în comisia de circulație a Primăriei pentru ca decizii grăbite când se
surpă un drum să nu conducă la trafic auto prin mijlocul pădurii când există
soluții mai bune.
Conservarea biodiversității pentru a crește capacitatea de adaptare a
societăților urbane la schimbările climatice și la modul general schimbările
globale este o măsură inevitabilă. La nivelul Uniunii Europene este promovată
ideea de „contabilizare a ecosistemelor” (ecosystem accounting), care
înseamnă de fapt recunoașterea și susținerea multiplelor contribuții ale
naturii pentru societățile urbane. Deoarece ecosistemele sunt formate din
de specii (organisme vii) care au limite de toleranță la impactul uman și au
necesități ecologice, menținerea rezilienței ecosistemelor nu se poate face
prin activități care cresc extincția speciilor. Extincția speciilor
destabilizează ecosistemele prin scăderea redundanței și scăderea diversității
de răspuns. În acest moment, tot peisajul Hoia răsună de zgomot, este plină
de gunoaiele oamenilor (numărul vetrelor de foc ilegale cel puțin s-a triplat
în ultimii partru ani și asta crește probabilitatea pentru incendiu) și este
amenințată de distrugerea habitatelor și fragmentare pe cel puțin trei
fronturi: centura, expansiunea imobiliară și acum acest drum intens circulat.
In speranța că veți opri escalarea traficului auto în pădurea Hoia, să fie
această scrisoare și decizia înțeleaptă din partea Primăriei o mărturie a
responsabilității noastre colective față de societatea curentă și generația
care va urma.
Cu respect,
Dr. Dohotaru Adrian, Vicepreședinte Rețeaua pentru Natură Urbană RNU
Dr. Hartel Tibor, ecolog, conferențiar universitar Facultatea de Ştiința şi
Ingineria Mediului, Universitatea Babeș-Bolyai, membru Academia Europaea
Dr. Dragoș Dacian, Profesor, Facultatea de Științe Politice Administrative
și ale Comunicării, Universitatea Babeș-Bolyai
Dr. Anghel Remus Gabriel, Profesor, Școala Națională de Studii Politice și
Administrative şi cercetător la Institutul pentru Studierea Problemelor
Minorităților Naționale
Dr. Copoeru Ion, Profesor, Facultatea de Istorie şi Filosofie,
Universitatea Babeș-Bolyai
Dr. Ruicănescu Adrian, biolog, cercetător științific III, Institutul
Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice București, filiala
Cluj-Napoca
Mititean Radu, director exectiv, asociația turistică sportivă civică și
ecologistă CLUBUL DE CICLOTURISM “NAPOCA” ( CCN )
Constantinescu Mihai, naturalist, președinte Asociația Natura Transilvaniei
Dr. Peca Loredana, cercetător biolog și educator pentru natură, grupul
civic „Umbrela Verde”
Dr. Silye Lóránd, geolog, conferențiar universitar, Facultatea de Biologie
şi Geologie, Universitatea Babeș-Bolyai
Dr. Sevianu Eliana, ecolog, lector universitar, Facultatea de Știința și
Ingineria Mediului, Universitatea Babeș-Bolyai
Dr. Arghiuș Viorel, geograf, lector universitar, Facultatea de Știința și
Ingineria Mediului, Universitatea Babeș-Bolyai
Mornea Marius, Asociația Clujul Sustenabil
Dr. Kósa Ferencz, biolog, lector
universitar, Facultatea de Biologie şi Geologie, UBB
Dejeu Luminița, Comunitatea Declic
Dr. Turtureanu Dan, Cercetător Științific, Universitatea Babeș-Bolyai
Dr. Réti Kinga-Olga, specialist știința mediului, lector, Facultatea de
Știința și Ingineria Mediului, UBB
Dr. Stoica Adrian, biolog, cercetător științific II, Institutul Național de
Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice București, filiala Cluj-Napoca
Dr. Schuster Christian, lector, Facultatea de Studii Europene,
Universitatea Babeș-Bolyai
Dr. Oltean Ovidiu, asistent universitar, Facultatea de Științe Politice,
Administrative și ale Comunicării, Universitatea Babeș-Bolyai
Dr. Ștefănescu Lucrina, cercetător științific, Facultatea de Ştiința şi
Ingineria Mediului, Universitatea Babeș-Bolyai
Dr. Filip Sorin, conferențiar, Facultatea de Geografie, Universitatea
Babeș-Bolyai
Dr. Corpade Ana, lector, Facultatea de Geografie, Universitatea
Babeș-Bolyai
Dr. Bădărău Sabin, conferențiar, Facultatea de Știința și Ingineria
Mediului, Universitatea Babeș-Bolyai
Dr. Bücs Szilárd-Lehel, președinte, Centrul pentru Cercetarea și
Conservarea Liliecilor
Dr. Maloș Cristian, lector, Facultatea de Știinta și Ingineria Mediului,
Universitatea Babeș-Bolyai
Mereuță Bianca, strateg de brand, fondator Editura Signatura
Dr. Ciobanu Natalia, specialist în științele mediului și reziliență la schimbări
climatice, Asociația Clujul Sustenabil
Dr. Bălc Ramona, conferențiar universitar Facultatea de Ştiința şi
Ingineria Mediului, Universitatea Babeș-Bolyai
Dr. Stermin Alexandru, biolog, Facultatea de Biologie
si Geologie, UBB
Dr. Haitonic Raluca, geolog, Facultatea de Biologie si Geologie, UBB
Dr. Ursu Tudor, biolog, cercetător științific II, Institutul Național de
Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice București, filiala Cluj-Napoca
Dr. Fosztó László, antropolog social, cercetător ISPMN - Institutul pentru
Studierea Problemelor Minorităților Naționale
Dr. Horváth Csaba, lector, Facultatea de Geografie, Universitatea Babeș-Bolyai
Dr. Petrescu-Mag Ruxandra Malina, conferentiar, Facultatea de Stiinta si
Ingineria Mediului, Universitatea Babes-Bolyai
Dr. Petrescu Crina, Profesor, Facultatea de Business, Universitatea
Babes-Bolyai, Cluj-Napoca
Postări
.jpg)
