MARSUL BICICLISTILOR CLUJENI EDITIA 188
Author: CCN
•11/05/2025 11:31:00 p.m.

MARSUL BICICLISTILOR CLUJENI EDITIA 188

Clubul de Cicloturism Napoca (CCN) organizeaza sambata 15 noiembrie 2025, a 188-a editie lunara a Marsului Biciclistilor Clujeni (MBC187), cu plecare la ora 10:00 din p-ta Unirii.

Sunt bineveniti orice locuitori ai zonei metropolitane clujene care au bicicleta in buna stare tehnica si echipata conform legislatiei rutiere. Participantii sub 16 ani trebuie sa poarte casca, asa cum prevede actuala legislatie.

Durata estimata a parcurgerii este de circa o ora si trei sferturi iar traseul concret va strabate zona centrala si pericentrala si zone din cartierul Marasti si Bulgaria si este accesibil oricui stie sa circule cu bicicleta, nefiind nevoie de nivel antrenament sau experienta semnificativa de pedalat. Are o lungime de circa 17 km si o diferenta de nivel neglijabila.

Traseul concret este: P-ta Unirii - R.Ferdinand - str.St.O.Iosif - str. Cotita - str.David.Ferenc - p-ta M.Viteazu - str.Ploiesti - str. Paris - str. Gh.Lazar - str. Scortarilor - str. Cernavoda - str. Scortarilor - str. Gorunului - str. Bucuresti - str. A. Pann - str. Porumbeilor - str. Paris - str. Marasesti - str. Oituz - str. P.Barbu - str. Rasaritului - str. Blanarilor - str. P.Barbu - str. E.Varga - str. Rasaritului - str. Calimanesti - str. P.Barbu - str. Zizinului - str. Rasaritului - str. Olanesti - p-ta 1848 - str. Meseriilor - str. Marasesti - str. Paris - str. Rasaritului - str. Livezii - str. Bogdan Voda - str. Gospodarilor - str. P.Barbu - str. Rosiori - str. Rasaritului - str. Gh.Domide - str. Rasaritului - subtraversare pe sub CF pe malul Canalului Morii - str.Campul Painii - str. Grivitei - str. Bobalnei - str. Arad - str. Campul Painii - str. Margaritarelor - str. Bobalnei - str. Campina - str. Teilor - str. Garoafelor - str. Ghioceilor - str. Campina - str. Fabricii de Zahar - str. Bobalnei - str. Alesd - str. Luncii - str. Ierbii - str. Campina - str. Fabricii - str.Campul Painii - str. Rasaritului - str. Livezii - str. P.Barbu - str. Pc. Feroviarilor - podul Rasaritului - str. Traian - str. Dacia - str. R.Ferdinand - p-ta Unirii.

Evenimentul este din seria lunara de marsuri velo inceputa in septembrie 2007 in continuarea celei anuale incepute de CCN in 1998. CCN este o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista care promoveaza de peste 30 de ani utilizarea bicicletei in scop recreativ, turistic si utilitar. Evenimentul se desfasoara sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR).

Aceasta editie a MBC are, ca majoritatea editiilor, o cvadrupla valenta - de socializare, de informare si educare, militanta / de protest si turistica / recreativa si implicit si una usor sportiva si de promovare a sanatatii publice si protectiei mediului.

Astfel, Marsul Biciclistilor Clujeni este o ocazie de intalnire, cunoastere reciproca si pedalare in comun a biciclistilor, de incurajare a inceperii sau reinceperii pedalatului in oras pentru cei ce se simt in nesiguranta in traficul actual, de schimb de opinii si impresii, de aflare de informatii practice, de gasire de parteneri de excursii velo etc.

Este si o ocazie de a vedea noi rute / trasee velo prin oras care sunt favorabile biciclistilor sau cai de a evita segmente problematice prin lipsa infrastructurii velo si conditii de trafic motorizat intens, de a primi sfaturi practice privind deplasarea velo in oras, explicatii privind legislatia rutiera, de a afla despre proiecte de amenajari sau politici publice ale autoritatilor si perspective de evolutie a infrastructurii de interes biciclistic in Cluj-Napoca si in zona metropolitana, despre activitatile asociatiilor de biciclisti si alte asemenea.

Editia actuala are si o anumita componenta recreativa prin pedalarea si prin zone mai linistite si atractive arhitectural si / sau verzi-albastre, cum sunt malurile unor cursuri de apa si parcuri.

Componenta implicita sportiva a marsului biciclistilor este faptul ca participantii parcurg pe bicicleta o distanta de circa 17 km plus drumul de acasa pana in piata Unirii si inapoi, ceea ce, chiar daca ritmul este unul lent sau mediu si nu sunt diferente mari de nivel, este deja o activitate fizica similara uneia facuta in scop de sport de intretinere. Este dovedit statistic de studii in multe tari ca si numai jumatate de ora de pedalat pe zi in ritm lejer deja mareste speranta de viata cu peste un an si jumatate sau chiar doi ani fata de cazul persoanelor sedentare, astfel ca actiunile de acest tip vizeaza si sanatatea publica in mod direct in privinta participantilor si indirect in privinta ansamblului populatiei, dat fiind ca bicicletele nu polueaza Clujul cu noxe sau zgomot. Iar daca mai multi cetateni vor circula mai frecvent cu bicicleta, asta inseamna mai putine deplasari motorizate si mai putine ambuteiaje, dat fiind ca un om care pedaleaza ocupa mult mai putin spatiu ca un autoturism in deplasare, iar pe un loc de parcare pentru un autoturism se poate amenaja un parcaj pentru zece biciclete.

Editia 188 a Marsului Biciclistilor Clujeni are si componenta militanta, de a ocazie de a reaminti autoritatilor locale, publicului si presei nevoia promovarii utilizarii bicicletei ca mijloc cotidian de transport in oras, componenta esentiala a mobilitatii urbane durabile si alternativa viabila la transportul automobilistic, alaturi de transportul in comun si deplasarea pietonala.

Mai concret, participantii isi exprima din nou ingrijorarea fata de lipsa sau inadecvarea dezbaterilor publice a planurilor de noi infrastructuri de biciclete si fata de calitatea redusa a majoritatii pistelor de biciclete mai vechi si mai noi, existand uneori deficiente calitative grave la noile piste sau rastele si mentinandu-se nerezolvate unele probleme la pistele vechi, de la latimea insuficienta la lipsa de continuitate, de la marcaje si indicatoare rutiere lipsa, la cele neclare sau gresit amplasate, ce pun in pericol biciclistii si alti participanti la traficul rutier.

Un exemplu recent este interzicerea accesului cu bicicleta pe pistele de biciclete de pe str. Mos Ion Roata prin instalarea la intrarea pe strada a indicatorului de sens interzis si aditionalului "cu exceptia riveranilor" ce face practic inutile aproape 3 km de piste de biciclete, care macar mai puteau fi utilizate pentru promenada sau invatare a deplasarii pe bicicleta dat fiind ca acea strada, fiind infundata, avea putin trafic motorizat. In plus la capatul strazii a fost de mai multa vreme blocat accesul in continuare in directia Sopor, blocand astfel si utilizarea in scop recreativ pentru accesul biciclistic in zona periurbana.

Detalii si pe pagina de Facebook a evenimentului, la adresa
precum si la

Cluj-Napoca, 5 noiembrie 2025

Radu Mititean
director executiv CCN
0744-576836







, , , , , , , , |
Bookmark and Share
ZIUA MONDIALA A ORASELOR - 31 OCTOMBRIE
Author: CCN
•10/29/2025 12:05:00 a.m.

ZIUA MONDIALA A ORASELOR - 31 OCTOMBRIE

Organizatia Natiunilor Unite a desemnat ultima zi a lunii octombrie ca ”Zi Mondiala a Oraselor” si este finalul Lunii Urbane ("Urban October") cum e prezentata seria de evenimente concentrate in a zecea luna a anului si dedicate problematicii habitatului urban.

Scopul Zilei Mondiale a Oraselor este de a atentiona cetatenii, comunitatile si autoritatile asupra problematicii tot mai complexe a mediului urban, in care traieste un procent tot mai mare din populatia lumii, si pentru a carui viitor avem cu totii responsabilitatea sa contribuim la configurarea lui intr-un mod durabil. Aceasta zi vizeaza si obiectivul de dezvoltare durabila nr. 11 din "Agenda 2030" adoptata de ONU in 2015 ( prin Razolutia Adunarii Generale ONU nr. A/RES/70/1 ) - pentru ca ODD 11 se numeste chiar " orase si comunitati durabile".

Tema Zilei Mondiale a Oraselor pentru 2025 este "Orase inteligente centrate pe oameni" ("people-centred smart cities"). Accentul este pe luarea deciziilor pe baza informata ( "data-driven decision making"), tehnologie si Inteligenta Artificiala care sa fie utilizate pentru imbunatatirea vietii urbane si revenirea din crize si socuri, pastrand orientarea atentiei in principal spre locuitori in cursul promovarii si implementarii conceptului de "smart city". Tema din 2025 reflecta recunoasterea crescanda a puterii transformative a tehnologiilor digitale in remodelarea vietii urbane la nivel global, oferind oportunitati importante privind conceperea, planificarea, gestiunea si administrarea localitatilor.

Tranzitia actuala e esential sa prioritizeze nevoile oamenilor, incluzivitatea si accesibilitatea, pentru ca tehnologizarea si digilatizarea sa nu dezumanizeze mai tare orasele. Aceasta Zi Mondiala a Oraselor poate fi ocazia ca ele sa faca schimb de informatii, experienta, strategii si bune practici in implementarea oraselor inteligente centrate pe oameni, de exemplu prioritizand problema crizei de locuinte calitative accesibile.

Deja in 2022 populatia globala umana a depasit pragul 8 miliarde, si peste jumatate traiesc in orase, preconizandu-se ca 70% dintre oameni sa traiasca in orase in anul 2050 si 60% deja in 2030, dar peste jumatate vor fi sub 18 ani. Perspectivele nu sunt imbucuratoare, caci la ora actuala dintre ”oraseni” de fapt peste un miliard traiesc in adaposturi improvizate, maghernite, baraci, ”slums” sau alte denumiri ale mizeriei aparent urbane, si se preconizeaza alte doua miliarde in urmatoarele trei decenii, deci calitatea vietii urbane nu pare a avea o tendinta de crestere la nivel global, ci dimpotriva, se continua tendinta de degradare care a fost constatata incepand din 1980, in ciuda evolutiilor tehnologice si dezvoltarii economice la nivel global, ce teoretic promiteau o viata mai buna si indicau ca orasele ar fi motoare de dezvoltare si imbunatatire a vietii.

Ziua Mondiala a Oraselor a fost marcata pentru prima oara in 2014, fiind proclamata prin pct.16 din Rezolutia A/RES/68/239 a Adunarii Generale ONU din 27.12.2013 si a fost conceputa ca un mijloc de implementare a rezultatelor conturate in cadrul Conferintei ONU privind asezarile umane (Habitat II) care a avut loc la Istambul in iunie 1996 si a Rezolutiei Consiliului Economic si Social 2013/22 din 24.07.2013 privind asezarile umane, precum si a documentului "Viitorul pe care ni-l dorim" adoptat la Conferinta ONU privind Dezvoltarea Durabila tinuta la Rio de Janeiro in 2012 ( Rio 20+) si a Rezolutiilor Adunarii Generale ONU nr. 64/207 din 2009, 65/165 din 2010, 66/207 din 2011 si 67/216 din 2012, care au pregatit terenul pentru conferinta Habitat III ( care s-a desfasurat la Quito in 2016).

Ziua Mondiala a Oraselor are in vedere in 2025 si prevederile din Rezolutia Adunarii Generale ONU din 22.09.2024 privind Pactul pentru Viitor ( "Pact for the Future") unde la actiunea nr.6 ( pct. 25 lit.c) se fac referiri le nevoia dezvoltarii durabile a oraselor ("support developing countries to plan and implement just, safe, healthy, accessible, resilient and sustainable cities") si de "Declaratia privind generatiile viitoare", toate adoptate in cadrul "Summit-ului Viitorului" care a avut loc la New York in 22-23 septembrie 2024.

Programul Natiunilor Unite pentru Asezari Umane (agentie specializata a ONU cunoscuta ca UN-HABITAT) este specializata in promovarea dezvoltarii unor medii urbane incluzive, sigure, reziliente si durabile si coordoneaza programele ”Octombrie Urban” , ”Ziua Mondiala a Habitatului” si ”Ziua Mondiala a Oraselor” precum si Noua Agenda Urbana.

UN-HABITAT patroneaza conferintele mondiale de profil, cea mai recenta fiind Habitat III de la Quito din 17-20 octombrie 2016 (prima editie a fost in 1976 la Vancouver si a doua in 1996 la Istanbul). UN-Habitat este condus de Adunarea Generala, formata din 193 de state membre ONU, care se reuneste o data la patru ani. O sesiune mai recenta a Adunarii Generale a UN-HABITAT a fost in 29-30 mai 2025 la Nairobi, ocazie cu care s-a adoptat si Planul Stategic al UN-HABITAT pentru perioada 2026-2029).

UN-HABITAT a avut si un rol important in alte conferinte mondiale, cum ar fi A Patra Conferinta Internationala privind Finantarea Dezvoltarii (FfD4) care a avut loc in 30 iunie - 3 iulie 2025 in Spania, la Sevilia si unde s-a adoptat "Angajamentul de la Sevilia" cum a fost denumita aceasta Rezolutie a acestei sesiuni speciale a Adunarii Generale ONU A/RES/79/323

Detalii despre cele de mai sus se pot consulta la :

Nici Romania nu este straina de subdezvoltarea urbana si de o alta fata a oraselor decat oaze de pretinsa dezvoltare, sanatate si calitate ridicata a vietii - a se vedea cartierele de baraci cum este ”Pata Rat” / "Dallas" din cadrul municipiului Cluj-Napoca pretins oras ”de 5 stele” sau cartierele de blocuri inghesuite cu iz de ghetou din zone nou dezvoltate in Cluj-Napoca si mai ales in asa-zisul ”sat” Floresti cu populatie de peste 70.000 locuitori sau chiar 100.000 dupa alte surse....

Astfel, orasele din Romania sufera de multe probleme in aceasta perioada - de la cresteri rapide dar nesanatoase si dezechilibrate din punct de vedere urbanistic, ecologic si al mobilitatii urbane, cu grave consecinte asupra calitatii vietii, cum intalnim mai ales in orasele mari, pana la lipsa de infrastructuri minimale ce ar fi trebuit sa existe demult in mediul urban, cum ar fi strazi modernizate, apa curenta si canalizare, transport public, spatii verzi, facilitati de sport, unitati de invatamant si facilitati socioculturale, rare si de calitate modesta mai ales in orase mici sau in zonele periferice si suburbane ale oraselor mari.

Din pacate, preocuparile globale la nivelul ONU / UN-Habitat si documentele strategice de nivel mondial sunt in general ignorate la nivelul autoritatilor locale din Romania, chiar si in cazul marilor orase, poate si pentru ca strategiile lor de dezvoltare si abordarile metropolitane adesea ignora principiile si viziunea din orientarile actuale mondiale. Se simte totusi o preocupare pentru alinierea la trenduri nationale si internationale, dar mai degraba una pragmatica si superficiala, chiar oportunista, ce pare limitata sau orientata spre bifarea formala a unor cuvinte-cheie si masuri declarative, ca premisa a obtinerii unor finantari UE, fara preocupare aprofundata pentru scopurile declarate, de dezvoltare sustenabila a acestor zone urbane, cu gandul la viitorii 50 de ani, nu la urmatoarele alegeri locale...

Cluj-Napoca de exemplu nu face exceptie, dimpotriva - de la zone cu sute de constructii ilegal realizate si tolerate iresponsabil de autoritatile locale (vezi cartierul Valea Fanatelor), cu strazi de pamant si fara trotuare, fara utilitati si fara spatii si servicii publice, pana la zone de favele cum e Pata Rat / ”Dallas”, de la fenomenul ”blocuri intre case” la umflarea indicilor urbanistici pentru terenurile ”cui trebuie” chiar daca un studiu onest de trafic ar fi trebuit sa duca le neaprobarea construirii acelor cladiri de zeci de etaje sau complexe imobiliare de multe sute sau mii de apartamente, de la betonarea unei bune parti din spatiile verzi din oras care existau acum trei decenii pentru a face locuri de parcare, la latit strazi si indesat cladirile, pana la continuarea betonarii malurilor apelor, nerealizarea unei retele coerente pentru mobilitate nemotorizata si amanarea extinderii prioritizarii transportului public in comun si tolerarea sistematica a stationarii ilegale pe trotuar a autoturismelor, mai ales in zonele ”bune” pentru care Politia Locala pare a avea consemnul sa ”inchida ochii” la incalcarea legislatiei, accentuand perceptia de inegalitate de tratament aplicata locuitorilor orasului.

Ar fi loc si in Cluj-Napoca si in alte mari orase din Romania de politici de dezvoltare urbana mult mai coerente, cu accent pe calitatea vietii, pe sanatatea mediului, pe echilibru si sustenabilitate, nu pe profit pe termen scurt si cresteri ca scop in sine, iar abordari strategice precum inele verzi metropolitane, culoare verzi-albastre de-a lungul cursurilor de apa ar trebui sa fie regula nu exceptia iar planurile urbanistice generale nu ar trebui sa faca obiectul unor tergiversari indelungi si unor diluari si elasticizari facute in favoarea unor interese private nelegitime ci ar trebui sa fie in slujba interesului public pe termen lung.

Cluj-Napoca, 29 octombrie 2025

Radu Mititean
director executiv CCN






, , , , , |
Bookmark and Share
ZIUA SUSTENABILITATII IN ROMANIA - 27 OCTOMBRIE
Author: CCN
•10/26/2025 06:20:00 p.m.

ZIUA SUSTENABILITATII IN ROMANIA - 27 OCTOMBRIE

In 27 octombrie 2025, Romania serbeaza, pentru a treia oara in mod oficial, Ziua Sustenabilitatii, in urma declararii acesteia ca sarbatoare legala, prin Legea 157/2023. O alegere usor bizara, in conditiile in care pe plan international, aceasta zi este marcata in ultima zi de miercuri a lunii octombrie, deci in 2025 pe plan mondial este 29 octombrie.

Oricum, Romania o serbeaza mai mult teoretic, pentru ca in practica se contureaza trecerea ei mai degraba neobservata, asa cum si esenta si mesajul ei sunt inca insuficient receptate in societate, fiind si neinteleasa, ceea ce e de fapt mai greu de schimbat rapid si deci un motiv mai mare de ingrijorare.

Conceptul de sustenabilitate este strans legat de cel de "dezvoltare sustenabila" sau "durabila", care dateaza de multe decenii, avand germenii la Conferinta ONU din 1972 de la Stockholm, cand protectia mediului a fost acceptata ca o prioritate globala ce trebuie conciliata cu dezvoltarea.

Sustenabilitatea a inceput sa fie luata mai in serios dupa Raportul Brundtland ("Viitorul nostru comun") din 1987 si consacrata la Conferinta ONU din 1992 privind Mediu si Dezvoltarea, cunoscuta ca si "Conferinta de la Rio", cand s-au adoptat si "Agenda 21" si alte documente strategice de importanta mondiala.

In 2015, Adunarea Generala ONU a adoptat "Agenda 2030" definind 17 ODD ( "obiective de dezvoltare durabila") iar in 2017 UE a adoptat un document strategic de aplicare la nivelul UE a Agendei 2030.

In esenta, "dezvoltarea durabila" se refera la dezvoltarea care sa satisfaca nevoile prezentului fara a compromite sansele generatiilor viitoare de a isi satisface nevoile lor si cuprinde trei piloni - protectia mediului, dezvoltarea economica si dezvoltarea sociala, dezechilibrul intre acestia fiind recunoscut ca inacceptabil si grav daunator pe termen lung si acceptandu-se ca in realitate nu sunt in contradictie si concurenta protectia mediului cu bunastarea economica si cea sociala.

In limba romana, termenul de "sustainable" a fost initial tradus prin "durabil" si deci s-a scris si vorbit mai ales de "dezvoltare durabila", "transport durabil", si institutional a aparut un Centru National de Dezvoltare Durabila si prin HG 313/2017 s-a creat, ca structura guveramentala, un "Departament pentru Dezvoltare Durabila" iar prin HG 877/2018 s-a aprobat "Strategia Nationala pentru Dezvoltarea Durabila a Romaniei 2030", ce poate fi descarcata de pe site-ul DDD: https://dezvoltaredurabila.gov.ro/
linkul exact de descarcare pentru versiunea in limba romana fiind:

Pentru implementarea acestei strategii s-a adopat si un "Plan National de Actiune"
si se publica rapoarte periodice privind stadiul aplicarii lui, de exemplu pentru 2024:

In ultimii ani, pentru ca termenul "durabil" genera confuzii si neintelegeri, a inceput sa fie treptat inlocuit cu "sustenabil" fara sa existe, macar pentru legislatie si arhitectura institutionalala, o modificare coordonata, astfel ca avem acum o "Zi a Sustenabilitatii" proclamata ca atare prin lege, dar a ramas "strategie de dezvoltare durabila" nu sustenabila, si "Departamentul de Dezvoltare Durabila" nu "sustenabila".

Marea problema insa nu este inconsecventa terminologica, ci faptul ca la nivelul Romaniei conceptul de dezvoltare durabila / sustenabila a ramas mai mult un deziderat acceptat declarativ si proclamat retoric si juridic, dar care nu a fost preluat cu adevarat in legislatie si in arhitectura si practica institutionala a sectorului public si nici inteles si integrat in realitatea economica si sociala iar Romania manifesta grave distrorsiuni in evolutia ei din ultimele decenii si nu pare sa se indrepte cu adevarat catre o dezvoltare durabila.

Nici la nivel mondial nu pare realista indeplinirea Agendei 2030, nici macar atingerea majoritatii celor 17 ODD de catre un procent mare de tari, desi oficial nu sunt negate sau abandonate. Si nu se vorbeste decat foarte putin sau deloc despre "elefantul din camera" - daca conceptul de "dezvoltare durabila" / "dezvoltare sustenabila" mai este inca realist sau daca nu cumva, cel putin in anumite domenii, deja e tardiv si insuficient si ar trebui luata in serios nevoia unei dezvoltari doar calitative, si foarte putin sau deloc cantitative, indiferent ce precautii si masuri compensatorii s-ar adopta din punct de vedere al mediului. Optimistii spun ca o dezvoltare ar trebui sa fie implicit durabila si deci termenul "dezvoltare durabila" ar trebui sa fie un pleonasm, altii ca este un oximoron, fiind o contradictie ireconciliabila intre cele doua concepte si pun problema unei stopari a dezvoltarii sau chiar a nevoii reversarii ei (de-growth).

Este desigur imbucurator ca a fost proclamata o "ZI A SUSTENABILITATII" - trebuie insa sa i se dea si continut de substanta incat sa fie cu adevarat un ajutor pentru orientarea Romaniei spre o dezvoltare sustenabila, proclamata de multi ani dar care inca nu se prea intrevede.

Este adevarat ca sunt actiuni si evenimente, dar mai degraba minore sau colaterale. De exemplu autoritatea publica centrala romana in domeniul sustenablitatii ( DDD ) nu rezulta, conform propriului ei website, sa aiba vreo intentie sa marcheze in vreun fel aceasta zi, nici macar ulterior ei, cum preconiza in 2024, cand nu rezulta sa fi organizat ceva, dar anunta ca dupa cateva zile de la editia 2024 a Zilei Sustenabilitatii urma sa fie partener cu o universitate la lansarea unei structuri pentru Romania a unei ogranizatii internationale din zona dezvoltarii durabile.

Oricum, dezvoltarea durabila / sustenabila nu depinde doar de autoritati, ci si de fiecare persoana fizica si juridica din Romania si este influentata si de evolutiile din restul UE si din tarile vecine si de cele la scara planetara.

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista "Clubul de Ciclotruism Napoca" militeaza deja de peste trei decenii pentru dezvoltare sustenabila, promovand forme de mobilitate, turism si recreere nemotorizate si activitati economice cu impact redus de mediu si insistand pe nevoia dezvoltarii durabile si pentru principiul sustenabilitatii in toate domeniile inca de cand conceptul era cvasinecunoscut in Romania.

Cluj-Napoca, 26 octombrie 2025

Radu Mititean
director executiv CCN



|
Bookmark and Share
TURA pe jos in 19 oct.prin padurea FAGET si pe vf. PEANA
Author: CCN
•10/13/2025 06:43:00 a.m.

TURA GHIDATA PE JOS IN 19 OCTOMBRIE
prin padurea FAGET si pe vf. PEANA
in cadrul campaniei de promovare a conceptului de
Inel Verde Metropolitan Clujean - IVMC

Duminica 19 octombrie 2025 va invitam la o noua tura pe jos, ghidata, gratuita, de vizitare, prezentare si documentare a potentialului ecologic, peisagistic si de recreere, turism si sport in natura cu impact redus de mediu in imprejurimile Clujului, de aceasta data prin padurea Faget pana pe vf. Peana - cel mai inalt din masivul Feleac, in partea cental-sudica a Zonei Metropolitane Cluj.

Actiunea este organizata de Clubul de Cicloturism ”Napoca” (CCN) in calitatea si de structura initiatoare a conceptului de ”Inel Verde Metropolitan Clujean” (IVMC), conceput si lansat in parteneriat cu asociatia Societate Organizata Sustenabil (SOS) si grupul civic Alergatori Incepatori Cluj si acceptat in primavara acestui an ca idee si obiect de studiu si de catre autoritati in cadrul unui grup de lucru sub egida ADI ZMC Cluj descrisa la clujmet.ro

Tura va incepe la ora 8:30 din cartierul Manastur, de la capatul liniei de tramvai, unde incepe Drumul Sf.Ion si unde sun in imediata apropiere statiile Bucium si Colina respectiv Primavarii si Garbau se poate sosi cu mijloace de transport public in comun dinspre toate zonele Clujului ( a se consulta https://ctpcj.ro/index.php/ro/orare-linii/linii-urbane ) sau se poate veni si cu bicicleta sau pe jos (mai ales in cazul manasturenilor). Aici va fi si finalul, fiind o tura in circuit.

Va fi o drumetie pedestra de nivel mediu, in cea mai mare parte prin padure, pe drumuri de caruta / tractor si poteci si foarte putin pe asfalt sau drum pietruit. Tura strabate si arii naturale protejate si zone propuse in viitor a fi declarate zone protejate de interes local sau judetean sau arie protejata de interes national sau erropean si de desfasoara pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca si putin prin zonele marginale ale teritoriilor comunelor Ciurila, Tureni si Feleacu, toate facand parte din Zona Metropolitana Cluj.

Astfel, urcam din cartierul Manastur, de la altitudinea de circa 390 de metri, prin Padurea Galiser/ Galcer, la peste 500 metri, coboram pe str. Cernauti si traversam str.Sf.Ion trecand apoi pe al izvorul omonim. traversam valea Plesca, situata aici la sub 450 metri si urcam pe traseul marcat cu cruce rosie prin padurea Faget pana la DJ107R pe care mergem doar putin si apoi il parasim continuand urcarea prin padure pana pe vf. Peana, care are 832/833 metri de metri, fiind cel mai inalt din masivul Feleac si din zona Clujului in general.

Dupa o pauza si o incursiune pe frumosul platou inerbat, ce ofera largi privelisti spre sud si vest, spre muntiii Gilaului si Trascaului, incepep intoarcerea, care va fi tot prin padure, initial pe traseul marcat cu banda albastra. trecand si pe la Fantana lui Bilascu si iesind in cartierul Faget la str. N.Margineanu, traversand apoi str. Fagetului si urmand apoi, din nou prin padure, traseul banda galbena peste Capul Dealului si Drumul lui Pater pana la Groapa Mosului, de unde prin padure aproape de cartierul Manastur revenim spre seara la punctul de plecare.

Pe traseu vedem pe unde se propune construirea centurii ocolitoare sudice a orasului, despicand padurea Faget, cu defrisarea multor seci de hectare si crearea unei bariere ecologice si recreativ-turistice care va mai putea fi traversata doar in anumite puncte si contra careia s-a tot protestat fata de refuzul autoritatilor de a alege variate cu impact de mediu si recreativ mai mic prin tunele mai lungi, si vedem si zone unde se propun alte drumuri noi ce ar urma sa sectioneze padurea Faget si zone naturale din Faget si pe platoul Feleacului care se preconizeaza sa devina cartiere de vile. .

Vom strabate Situl Natura 2000 "Fagetul Clujului - Valea Morii", care este arie naturala protejata de tip "Sit de importanta comunitara" avand codul ROSCI0074. El a fost instituit prin Ordinul MMDD 1964/2007 si are o suprafata totala de 1686,4 hectare si inglobeaza si rezervatiile naturale Fagetul Clujului si Valea Morilor, care fusesera puse sub protectie deja anterior anului 1990 dar cu suprafete mici. Acest Sit Natura 2000 se intinde se suprafete apartinad la cinci UAT - Cluj-Napoca, Floresti, Ciurila, Tureni si Feleacu.

Situl Natura 2000 "Fagetul Clujului - Valea Morii" are Planul de Management si Regulamentul aprobate prin Ordinul MMAP 1525/2016.
Regulamentul poate fi citit aici:
Iar planul de management aici:
Normele de implemenare a obiectivelor de conservare aprobate prin documentele susmentionate au fost la randul lor aprobate prin Decizia fostei ANANP ( devenita ANMAP) 187/21.05.2021 ce se poate consulta aici:

Exista propuneri de extindere a zonei protejate, fie prin instituirea unui nou sit Natura2000, care ar putea fi situl Faget-Sud, a carui proiect a si fost avizat pozitiv de Academia Romana in 15.02.2024, sau prin instituirea unor arii naturale protejate de interes judetean sau local. Este unul dintre telurile campaniei IVMC si exista anumite promisiuni, dar va mai dura si va necesita documentatii de fundamentare. Una este deja in lucru iar CCN se implica in elaborarea ei, alaturi de alte ONG si de diversi specialisti.

Tura este una de dificultate usoara din punct de vedere tehnic, pentru faptul ca merge aproape exclusiv pe drumuri si poteci bine conturate si pante mici, dar medie ca efort total necesar, prin prisma lungimii traseului (circa 21 km) si urcusului (circa 600 metri diferenta de nivel). Pot fi insa si scurte portiuni de poteca sau drum mai noroios sau neclar, posibil mai infundat cu vegetatie, ce poate necesita putina "explorare" deoarece situatia in teren se modifica in timp. Prin urmare excursia este in principiu accesibila si celor cu nivel mai redus de experienta sau cu abilitati mai reduse de drumetie, dar necesita o conditie fizica cel putin medie.

Fiind o excursie in natura, chiar daca este in zona nemontana, impadurita, aproape de localitati, participantii trebuie sa aiba incaltaminte comoda si mai solida, rucsac de tura, haine adecvate si pentru vreme rece, vant sau ploaie (inclusiv pelerina si sapca de soare), apa (cel putin 2 litri / persoana) si mancare pentru o excursie de o zi. Recomandam bocanci si bete de trekking.

Tura este deschisa oricarei persoane interesate iar participarea este gratuita, ca toate actiunile organizate de CCN in cei peste 30 de ani de existenta. Organizatorii asigura doar ghidajul (inclusiv prin ghid autorizat de turism, fost sef de echipa Salvamont si autor de ghiduri si harti turistice ale zonei) si explicatii pe parcurs, in rest participantii trebuie sa considere ca sunt pe propria raspundere, putand sa se alature sau sa paraseasca grupul oricand, actiunea fiind in regim de manifestatie publica cu participare deschisa, fara inscrieri obligatorii sau evidenta nominala a participantilor, dat fiind ca traseul urmeaza in principiu drumuri si poteci clare, majoritatea chiar marcate, nu cuprinde portiuni tehnice / dificile, si este in orice punct la mai puțin de 3 km de zonele construite din localitatile din apropiere, deci nu exista risc real de ratacire semnificativa si este distanta mica pana la drumuri carosabile.

Ca toate turele ghidate din campania IVMC si din campanii asemanatoare (cum este campania Somes Culoar Verde-Albastru - SVA), dincolo de latura de vizitare, prezentare si testare, este si aspectul de documentare si monitorizare ca potential de trasee de turism pedestru si cicloturism, urbanism, starea factorilor de mediu (cu accent pe ape, pajisti, păduri, arbori remarcabili și biodiversitate) și intervenții umane (deseuri, disciplina in constructii), urmand sa sesizam autoritatilor si presei eventuale constatari mai deosebite si sa aratam participantilor si cum pot ei face sesizari pe asemenea teme daca observa in viitor situatii nedorite de acest tip.

Tura pe jos din 19 octombrie 2025 face parte din campania "Inelul Verde Metropolitan Clujean" - IVMC, care este una de advocacy avand ca scop protejarea si valorizarea naturii in zona metropolitana clujeana prin activare cetateneasca si persuadare a decidentilor, urmarind sa contribuie la combaterea si compensarea contextului actual de schimbari climatice, poluare, sedentarism, degradare a biodiversitatii, antropizarea masiva a peisajului si deficit de intelegere si contact om-natura.

Este un eveniment realizat in cadrul proiectului Reteaua pentru Natura Urbana rnu.ro , sustinut de BRD Groupe Societe Generale. De aceasta sustinere au beneficiat deja mai multe ture si vor mai beneficia alte ture ghidate pe bicicleta si ture pe jos, pe care CCN le va organiza in acest an.

Tura este a sasea pe jos din acest an (IVMC25 - TP06). Cele 14 ture din 2025 sunt in continuarea celor 10 ture pe jos si 10 ture biciclistice organizate de CCN in 2024 in campania IVMC24, fiecare tura avand traseu distinct pentru a se acoperi treptat toata Zona Metopolitana Cluj.

Detalii despre organizator:
Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) www.ccn.ro si https://www.facebook.com/ccn.ro
Detalii despre initiativa IVMC se pot citi la:
Detalii despre aceasta tura apar si pe pagina de Facebook a evenimentului:
si pe blogul CCN la

Cluj-Napoca, 13 octombrie 2025

Radu Mititean
director executiv CCN

0744576836




, |
Bookmark and Share
PEDALAND LA VEST DE CLUJ pe dl. MELCULUI, dl. SUCEAGULUI si dl.MIC
Author: CCN
•10/06/2025 11:39:00 a.m.

PEDALÂND LA VEST DE CLUJ 
PE DL.MELCULUI - DL.SUCEAGULUI - DL.MIC
- TURA VELO IN 12 OCTOMBRIE PE IVMC -

Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) va invita duminică 12 octombrie 2025, cu plecare la ora 8:30 din piata Unirii din centrul mun.Cluj-Napoca, la o tura biciclistica ghidata gratuita, cu caracter turistic dar si de prezentare si documentare pe teme de mediu si mobilitate, axata pe partea vestica a Zonei Metropolitane Cluj, parte din campania IVMC - Inelul Verde Metropolitan Clujean, vizand culmi ce delimitaza valea SOmesului Mic amonte de Cluj-Napoca.

Vom pedala in total circa 53 de km, dintre care mare parte pe drum nemodernizat (inclusiv drumuri de caruta si tractor) cu un total de circa 950 metri diferenta de nivel in urcus dar fragmentati pe mai multe urcari separate de portiuni mai plate si de coborire. In principiu nu vor fi dificultati tehnice semnificative.

Astfel ca este o tura de cicloturism care necesita o conditie fizica medie spre buna dar nu necesita abilitati avansate de deplasare cu bicicleta, fiind totusi nevoie de experienta de deplasare pe drumuri nemodernizate. Pe ansamblu este o tura cu dificultate medie.

Va fi o experienta de parcurgere, admirare si documentare sub aspect turistic, peisagistic, ecologic, biciclistic si urbanistic a unei zone deluroase respectiv perimontane foarte pitoresti de la vest de Cluj-Napoca.

Traseul merge din Cluj-Napoca pe culmea ce desparte valea Somesului Mic de valea Nadasului, pe la Taietura Turcului, prin padurea Hoia, peste dealul Melcului, dl.Batos si dl. Suceagului pana langa autostrada care trece de la Gilau la Nadasel, si coboara apoi la Gilau si ajunge pana la lacul omonim.

Din GIlau se pedaleaza pana in satul Somesu Rece, de unde se urca spre Vanta pe drumul care duce spre Stolna, dar apoi se reia traseul pe drum nemodenrizat prin padure, pe culmea dealului Mic, pana in Luna, de unde prin Floresti sa revine in Cluj-Napoca evitand complet aglomeratul drum DN1/E60.

Tura cuprinde nu doar verificarea si prezentarea drumurilor vizate si zonelor respective ca potential cicloturistic si ecologic, dar si documentarea starii mediului - ape, pajisti, paduri, depozitarea deseurilor, exploatarea resurselor minerale, disciplina in constructii si alte aspecte. Se va trece prin zone ce au valoare si istorica si arheologica, dar si prin zone declarate sau propuse a fi declarate arie naturala protejata.

Tura este deschisa oricarei persoane interesate, in varsta de cel putin 14 ani (dat fiind ca se desfasoara in parte pe drumuri publice) care are bicicleta in buna stare tehnica si echipata conform legislatiei rutiere. Se recomanda bicicleta cu structura de tip mountain bike, dar se poate si cu biciclete de tip trekking sau gravel. Sunt portiuni mai lungi de urcus si cu pante mai mari si e nevoie de abilitati cel putin medii de pedalat pe teren variat, iar diferenta de nivel cere o conditie fizica cel putin medie spre buna, chiar daca vom pedala in ritm relativ lejer si cu multe pauze.

Indiferent de prognoza meteo, participantii trebuie sa aiba pelerina, imbracaminte pentru vreme rece sau cu vant, inclusiv caciulita sau cagula, manusi cu degete lungi, apa cel putin 2 litri / persoana, mancare si toate cele necesare in general unei excursii pe bicicleta de o zi, inclusiv o minima trusa medicala si tehnica ce include petece, pompa si camera de rezerva iar cei sub 16 ani vor trebui sa poarte casca. Toti participantii trebuie sa respecte integral legislatia rutiera.

Tura este gratuita, ca toate activitatile organizate de CCN pentru public in cei peste 30 de ani de activitate a asociatiei. Participantii isi suporta fiecare propriile costuri, cum ar fi eventuale cumparaturi pe traseu, de exemplu la magazin in Gilau sau la terasa de pe drumul spre Stolna.

Organizatorii asigura doar ghidajul, de catre Clubul de Cicloturism "Napoca" (prin Radu Mititean, presedinte al Federatiei Biciclistilor din Romania, ghid de turism si autor de harti si ghiduri cicloturistice ale zonei, fost sef de echipa Salvamont) si explicatii pe parcurs, in rest participantii trebuie sa considere ca sunt pe propria raspundere, putand sa se alature sau sa paraseasca grupul oricand, actiunea fiind in regim de manifestatie publica cu participare deschisa, fara evidenta nominala a participantilor, dat fiind ca este tot timpul la distanta mica de localitati (cel mult 3-4 km pana la zone cu case) si se desfasoara pe drumuri accesibile cu mijloace auto, nu in zone izolate sau de altitudine mai ridicata sau dificil de parcurs sau ce pun probleme serioase din punct de vedere al accesului sau orientarii, cum sunt unele trasee in zona montana.

Tura face parte din campania "Inelul Verde Metropolitan Clujean" - IVMC, editia 2025, care este una de advocacy avand ca scop protejarea si valorizarea naturii in zona metropolitana clujeana prin activare cetateneasca si persuadare a decidentilor, urmarind sa contribuie la combaterea si compensarea contextului actual de schimbari climatice, poluare, sedentarism, degradare a biodiversitatii, antropizarea masiva a peisajului si deficit de intelegere si contact om-natura.

Campania IVMC este initiata de ONG-uri de mediu, grupuri civice informale si specialisti si isi propune sa implice si universitati, autoritati publice si alti stakeholderi, ceea ce deja se intampla prin crearea, in luna martie 2025, a unui grup de lucru interdisciplinar pe teme IVMC sub egida Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara "Zona Metropolitana Cluj" (ADI ZMC) www.clujmet.ro si fiind initiata redactarea unei documentatii de fundamentare si a unei strategii de implementare a propusului IVMC.

Tura velo din 12 octombrie 2025 este a saptea din acest an (IVMC25 - TV07), si sunt si 7 ture ghidate pe jos in 2025, fiind complementare celor 10 ture ghidate pe jos si 10 velo organizate de CCN in 2024 si altor ture pe jos si in alergare organizate de partenerii din campania IVMC.

Campania IVMC este sustinuta in continuare si in 2025 din partea sectorului ONG de asociatiile Societate Organizata Sustenabil - SOS si Clubul de Cicloturism Napoca - CCN si grupul de initiativa civica Alergatori Incepatori Cluj si se coreleaza cu asemenea campanii dedicate naturii urbane si periurbane, derulate in alte zone din tara de alte ONG-uri din cadrul Retelei pentru Natura Urbana - RNU. www.rnu.ro

Aceasta tura velo din campania IVMC25 este un eveniment realizat in cadrul proiectului Reteaua pentru Natura Urbana, sustinut de BRD Groupe Societe Generale. De aceasta sustinere beneficiaza si celelalte ture pe bicicleta si pe jos pe care CCN le-a organizat sau le va organiza in aceasta toamna in cadrul acestei campanii.

Detalii despre aceasta tura velo din 12 octombrie 2025 se pot citi si pe blogul CCN
si pe pagina Facebook a evenimentului
iar despre IVMC si organizatorii campaniei puteti citi pe www.ccn.ro in sectiunea ”despre noi” si pe pagina de Facebook a CCN https://www.facebook.com/ccn.ro
si cea a campaniei Inelul Verde Metropolitan Clujean

Cluj-Napoca, 6 octombrie 2025

Radu Mititean
director executiv CCN

0744576836





|
Bookmark and Share
MARSUL BICICLISTILOR CLUJENI EDITIA 187
Author: CCN
•10/06/2025 04:50:00 a.m.

MARSUL BICICLISTILOR CLUJENI EDITIA 187

Clubul de Cicloturism Napoca (CCN) organizeaza sambata 11 octombrie 2025, a 187-a editie lunara a Marsului Biciclistilor Clujeni (MBC187), cu plecare la ora 10:00 din p-ta Unirii.

Sunt bineveniti orice locuitori ai zonei metropolitane clujene care au bicicleta in buna stare tehnica si echipata conform legislatiei rutiere. Participantii sub 16 ani trebuie sa poarte casca, asa cum prevede actuala legislatie.

Durata estimata a parcurgerii este de circa o ora si trei sferturi iar traseul concret va strabate zona centrala si pericentrala si cartierul Plopilor si Grigorescu si este accesibil oricui stie sa circule cu bicicleta, nefiind nevoie de nivel antrenament sau experienta semnificativa de pedalat. Are o lungime de circa 15 km si o diferenta de nivel neglijabila. 

Traseul concret este: P-ta Unirii - str. Memorandumului - Cl.Motilor - Cl.Manastur - str. Berariei - str. Plopilor - Splaiul Independentei - str.Uzinei Electrice - str. Salcamului - str.Cobzarilor - str. Splaiul Independentei - str.Uzinei Electrice - str. Salcamului - str. Stramba - str. Salciilor - str. Salcamului - str. Grapei - str. Libelulei - str. Salcamului - str. Brutarilor - Splaiul Independentei - pista mal drept Somes - Parcul Rozelor - pasarela - pista mal stg. Somes - al. Bucura - str. Donath - str. Paul Ioan - bd. 1 Dec. 1918 - str. Petuniei - str. prof.Ciortea - str. Miraslau - str. Fantanele - str. I.Bologa - str. Donath - str. Miraslau - str. Fantanele - alee intre blocuri - str. prof.Ciortea - str. Mendeleev - str. H.Haine - pista mal stg.Somes - pod Garibaldi - str. Uzinei Electrice - al.Stadion - bd.G.Cosbuc - str.C.I.Hossu - str. Cismigiu - str. Aranyi Janos - str.G.Baritiu - str. R.Ferdinand - p-ta Unirii. 

Evenimentul este din seria lunara de marsuri velo inceputa in septembrie 2007 in continuarea celei anuale incepute de CCN in 1998. CCN este o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista care promoveaza de peste 30 de ani utilizarea bicicletei in scop recreativ, turistic si utilitar. Evenimentul se desfasoara sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR).

Aceasta editie a MBC are, ca majoritatea editiilor, o cvadrupla valenta - de socializare, de informare si educare, militanta / de protest si turistica / recreativa si implicit si una usor sportiva si de promovare a sanatatii publice si protectiei mediului.

Astfel, Marsul Biciclistilor Clujeni este o ocazie de intalnire, cunoastere reciproca si pedalare in comun a biciclistilor, de incurajare a inceperii sau reinceperii pedalatului in oras pentru cei ce se simt in nesiguranta in traficul actual, de schimb de opinii si impresii, de aflare de informatii practice, de gasire de parteneri de excursii velo etc.

Este si o ocazie de a vedea noi rute / trasee velo prin oras care sunt favorabile biciclistilor sau cai de a evita segmente problematice prin lipsa infrastructurii velo si conditii de trafic motorizat intens, de a primi sfaturi practice privind deplasarea velo in oras, explicatii privind legislatia rutiera, de a afla despre proiecte de amenajari sau politici publice ale autoritatilor si perspective de evolutie a infrastructurii de interes biciclistic in Cluj-Napoca si in zona metropolitana, despre activitatile asociatiilor de biciclisti si alte asemenea.

Editia actuala are si o anumita componenta recreativa prin pedalarea si prin zone mai linistite si atractive arhitectural si / sau verzi-albastre, cum sunt malurile Somesului sau Parcul Central S.Barnutiu si Parcul Rozelor.

Componenta implicita sportiva a marsului biciclistilor este faptul ca participantii parcurg pe bicicleta o distanta de circa 15 km plus drumul de acasa pana in piata Unirii si inapoi, ceea ce, chiar daca ritmul este unul lent sau mediu si nu sunt diferente mari de nivel, este deja o activitate fizica similara uneia facuta in scop de sport de intretinere. Este dovedit statistic de studii in multe tari ca si numai jumatate de ora de pedalat pe zi in ritm lejer deja mareste speranta de viata cu peste un an si jumatate sau chiar doi ani fata de cazul persoanelor sedentare, astfel ca actiunile de acest tip vizeaza si sanatatea publica in mod direct in privinta participantilor si indirect in privinta ansamblului populatiei, dat fiind ca bicicletele nu polueaza Clujul cu noxe sau zgomot. Iar daca mai multi cetateni vor circula mai frecvent cu bicicleta, asta inseamna mai putine deplasari motorizate si mai putine ambuteiaje, dat fiind ca un om care pedaleaza ocupa mult mai putin spatiu ca un autoturism in deplasare, iar pe un loc de parcare pentru un autoturism se poate amenaja un parcaj pentru zece biciclete.

Editia 187 a Marsului Biciclistilor Clujeni are si componenta militanta, de a ocazie de a reaminti autoritatilor locale, publicului si presei nevoia promovarii utilizarii bicicletei ca mijloc cotidian de transport in oras, componenta esentiala a mobilitatii urbane durabile si alternativa viabila la transportul automobilistic, alaturi de transportul in comun si deplasarea pietonala.

Mai concret, participantii isi exprima din nou ingrijorarea fata de lipsa sau inadecvarea dezbaterilor publice a planurilor de noi infrastructuri de biciclete si fata de calitatea redusa a majoritatii pistelor de biciclete mai vechi si mai noi, existand uneori deficiente calitative grave la noile piste sau rastele si mentinandu-se nerezolvate unele probleme la pistele vechi, de la latimea insuficienta la lipsa de continuitate, de la marcaje si indicatoare rutiere lipsa, la cele neclare sau gresit amplasate, ce pun in pericol biciclistii si alti participanti la traficul rutier.

Specific continua sa fie de actualitate interdictia traversarii pe bicicleta a laturii vestice a Pietei Unirii si intreruperea pistelor de biciclete pe latura ei sudica, cu grave consecinte asupra fluentei si sigurantei traficului velo tocmai la confluenta atator piste de biciclete sau alte cai de comunicatie favorabile acestora.

Plus pierderea unei mari oportunitati prin netrasformarea in pista pentru biciclete, cu dublu sens, a unei benzi de circulatie de pe str.Clinicilor, la finalul reasfaltarii ei, desi oricum portiunea initiala dinspre Calea Motilor e prea ingusta pentru a avea doua benzi de circualtie auto si deci indiferent daca la un moment dat sunt trasate doua benzi, fluxul total de autovehicule pe unitatea de timp este acelasi, impus de portiunea cea mai ingusta, deci era loc si de pista pentru biciclete, si s-ar fi rezolvat asa si problema accesului ambulantelor la UPU, ca nu ar mai fi blocata banda intai intre intersectia cu str. I.Hatieganu si accesul la UPU, pentru ca bicicletele pot usor sa faca loc unei ambulante, pe cand autoturismele aflate in ambuteiaj nu au cum.

Detalii si pe pagina de Facebook a evenimentului, la adresa
precum si la

Cluj-Napoca, 6 octombrie 2025

Radu Mititean
director executiv CCN

0744-576836



, |
Bookmark and Share
ZIUA MONDIALA A HABITATULUI 2025
Author: CCN
•10/05/2025 03:46:00 p.m.

ZIUA MONDIALA A HABITATULUI 2025

Organizatia Natiunilor Unite a desemnat in 1985 prima zi a de luni a lunii octombrie ca ”Zi Mondiala a Habitatului”, care de atunci este marcata la nivel global pentru a atentiona cetatenii, comunitatile si autoritatile asupra dreptului esential la locuinta dar si asupra problematicii tot mai complexe a mediului urban, in care traieste un procent tot mai mare din populatia lumii, si pentru a carui viitor avem cu totii responsabilitatea sa contribuim la configurarea lui intr-un mod durabil.

Tema Zilei Mondiale a Habitatului pentru 2025, marcata pe 6 octombrie, este ” Urban crisis response" . Aceasta tema se concentreaza pe gestiunea multiplelor crize care afecteaza zonele urbane, inclusiv crizele climatice si conflictele militare, toate contribuind la crearea sau mentinerea de inegalitati. Teva vizeaza promovarea abordarilor si solutiilor deja existente pentru o gestiune eficace a situatiilor de criza.

Aceasta editie va pune in lumina solutii sustenabile, scalabile si transformative de relocare urbana ce pot contribui la stabilizarea populatiilor, promovand prosperitatea si coeziunea sociala in beneficiul tuturor. Se va accentua importanta urbanismului si amenajarii teritoriului, inclusiv guvernanta urbana si rolul administratiilor publice locale in solutiile sustenabile de relocare urbana.

Relocarea urbana / "urban displacement" in sensul ei de relocare involuntara / fortata / nedorita de persoanele afectate, este o problema in crestere, constand in mutarea locuitorilor din locuintele sau cartierele lor fara ca ei sa isi fi dorit asta, din cauza presiunilor economice, sociale sau de mediu, incluzand cresterea pretului locuintelor si chiriilor, evacuarile forrtate din locuinte, costurile si timpul necesar mobilitatii, restructurarea urbana ce schimba destinatia zonei sau conditiile de locuire, gentrificarea. Uneori relocarea este directa, prin evacuari fortate, alteori cei in cauza se muta aparent voluntar pentru ca nu isi mai pot permite sa continue sa locuiasca acolo, mutandu-se in zone mai putin favorabile, cu consecinte negative economice, sociale si de sanatate. .

In 2022 populatia globala umana a depasit 8 miliarde, si peste jumatate traiesc in orase, preconizandu-se ca 70% dintre oameni sa traiasca in orase in anul 2050, dar perspectivele nu sunt imbucuratoare, caci la ora actuala dintre ”oraseni” de fapt peste un miliard traiesc in adaposturi improvizate, maghernite, baraci, ”slums” sau alte denumiri ale mizeriei aparent urbane, si se preconizeaza alta doua miliarde in urmatoarele trei decenii.

Nici Romania nu este straina de subdezolvarea urbana si de o alta fata a oraselor decat oaze de pretinsa dezvoltare, sanatate si calitate ridicata a vietii - a se vedea cartierele de baraci cum este ”Pata Rat” din cadrul municipiului Cluj-Napoca pretins oras ”de 5 stele” sau cartierele de blocuri inghesuite cu iz de ghetou din zone nou dezvoltate in Cluj-Napoca si mai ales in asa-zisul ”sat” Floresti cu populatie de peste 70.000 locuitori sau deja peste 100.000 dupa alte surse....

Programul Natiunilor Unite pentru Asezari Umane (agentie specializata a ONU cunoscuta ca UN-HABITAT) este specializata in promovarea dezvoltarii unor medii urbane incluzive, sigure, reziliente si durabile si coordoneaza programele ”Octombrie Urban”, ”Ziua Mondiala a Habitatului” si ”Ziua Mondiala a Oraselor” precum si Noua Agenda Urbana. Patroneaza conferintele mondiale de profil, cea mai recenta fiind Habitat III de la Quito din 17-20 octombrie 2016 (prima editie a fost in 1976 la Vancouver si a doua in 1996 la Istambul).

UN-Habitat este condus de Adunarea Generala, formata din 193 de state membre ONU, care se reuneste o data la patru ani ( sesiunea cea mai recenta a AG a fost in 5-9 iunie 2023 la Nairobi), este activa in 90 de tari si are un plan strategic 2020-2023 si pune accent pe Obiectivul de Dezvoltare Durabila nr. 11 din cadrul ”Agendei 2030” care este dedicat oraselor.

Detalii despre cele de mai sus se pot consulta la :

Orasele din Romania sufera de multe probleme in aceasta perioada - de la cresteri rapide dar nesanatoase si dezechilibrate din punct de vedere urbanistic, ecologic si al mobilitatii urbane, cu grave consecinte asupra calitatii vietii, cum intalnim mai ales in orasele mari, pana la lipsa de infrastructuri minimale ce ar fi trebuit sa existe demult in mediul urban, cum ar fi strazi modernizate, apa curenta si canalizare, transport public, spatii verzi, facilitati de sport, unitati de invatamant si facilitati socioculturale, rare si de calitate modesta mai ales in orase mici sau in zonele periferice si suburbane ale oraselor mari.

Nici Cluj-Napoca nu face exceptie, dimpotriva - de la zone cu sute de constructii ilegal realizate si tolerate iresponsabil de autoritatile locale ( vezi cartierul Valea Fanatelor), cu strazi de pamant si fara trotuare, fara utilitati si fara spatii si servicii publice, pana la zone de favele cum e Pata Rat / ”Dallas”, de la fenomenul ”blocuri intre case” la umflarea indicilor urbanistici pentru terenurile ”cui trebuie” chiar daca un studiu onest de trafic ar fi trebuit sa duca le neaprobarea construirii acelor cladiri de zeci de etaje sau complexe imobiliare de multe sute sau mii de apartamente, de la betonarea unei bune parti din spatiile verzi din oras care existau acum trei decenii pentru a face locuri de parcare, a lati strazi si a indesi cladirile, pana la continuarea betonarii malurilor apelor, nerealizarea unei retele coerente pentru mobilitate nemotorizata si amanarea extinderii prioritizarii transportului public in comun si tolerarea sistematica a stationarii ilegale pe trotuar a autoturismelor, mai ales in zonele ”bune” pentru care Politia Locala pare a avea consemnul sa ”inchida ochii” la incalcarea legislatiei, accentuand perceptia de inegalitate de tratament aplicata locuitorilor orasului.

Cluj-Napoca, 5 octombrie 2025

Radu Mititean
director executiv CCN



, , , , , |
Bookmark and Share
ZIUA INTERNATIONALA A GEODIVERSITATII - 6 OCTOMBRIE
Author: CCN
•10/05/2025 03:30:00 a.m.

ZIUA INTERNATIONALA A GEODIVERSITATII - 6 OCTOMBRIE

A 41-a Conferinta Generala UNESCO, in noiembrie 2021, a proclamat 6 octombrie ca Zi Internationala a Geodiversitatii, prin rezolutia nr 41C/24. Scopul este marirea nivelului de constientizare cu privire la beneficiile multiple pe care le aduce diversitatea geomorfologica si geologica a Pamantului, ca o componenta a imensei varietati pe care ne-o ofera natura si mediul in general si care este esentiala alaturi de diversitatea biologica.

Elemente de geodiversitate sunt mineralele, rocile, fosilele, solurile, sedimentele, formele de relief de toate felurile - munti, campii, dealuri, depresiuni, chei, stanci, pesteri, creste, caldari, brane si valcele, arcade, grohotisuri, podisuri, defilee si topografia in general, dar si elementele hidrgrafice precum apele curgatoare si statatoare, ape subterane, golfuri si fiorduri, insule si peninsule, faleze si plaje, cascade si cataracte procesele care creeaza si modifica aceste elemente si caracteristici.

Geodiversitatii in datoram in mare parte peisajul, dar si disponibilitatea solului si apei, materialelor de constructii, resurse pentru generarea de energie, navigatie, siguranta, refugiu in fata inundatiilor si altor catastrofe naturale, cadrul pentru turism si sport in natura si suportul pentru lumea vie, pentru ca geodiversitatea este si o premisa a biodiversitatii si un modulator al climei.

Multa vreme geodiversitatea a fost admirata si venerata si elementele ei erau determinante pentru alegerea locului de ridicare a unei asezari umane sau a unei fortificatii, a unui templu, iar mai recent a unui loc de recreere, dar in ultimele secole a inceput sa fie neglijata si abuzata, de la imense cariere de suprafata la modificarea brutala a reliefului si peisajului in scopul construirii de noi cai de comunicatie, mari baraje, canale, insule artificiale, nivelari, corectii ale albiilor raurilor sau a liniei tarmului, taierea meandrelor si impiedicarea curgerii libere a apelor.

Un pas spre o protectie sporita a unor elemente si zone cu valoare ridicata de geodiversitate o constituie declararea de geoparcuri. Avem in Romania deja Geoparcul Internațional UNESCO ”Tara Hategului” https://www.hateggeoparc.ro/ si Geoparcul International UNESCO ”Tinutul Buzaului” https://tinutulbuzaului.org/ si unele aspirante la un asemenea statut - ”Oltenia de sub munte”, ”Carpaterra” si ”Dobrogea Chimerica”, exista un Forumul National al Geoparcurilor UNESCO din Romania si o Retea a Geoparcurilor din Romania, dar statutul juridic si nivelul de protectie a geoparcurilor in Romania este inca modest iar legislatie specifica de protectie exista doar cu privire la unele aspecte ale geodiversitatii. La nivel mondial exista o retea internationala patronata de UNESCO din care fac parte peste 100 de geoparcuri.

Tema focala din 2025 a Zilei Internationale a Geodiversitatii (IGD) este "One Earth - Many Stories". Organizatorii IGD o explica astfel: Este o sansa ca oamenii sa se conecreze cu geodiversitatea. Fiecare peisaj, fiecare stanca, fiecare fosila are o poveste de spus. Planeta noastra este este o arhiva istorica pentru mai mult de 4 miliarde de ani, care ne poate invata cu privire la originile mediului nostru natural dar si de unde venim noi, ca speciel animala. Pe masura ce cetateni, comunitati si guverne implementeaza SDG-urile (Obiectivele de Dezvoltare Durabila - ODD proclamate de ONU), geodiversitatea ofera o inregistrare a trecutului Terrei care ajuta la a ne pregati si raspunde la amenintari precum schimbarile climatice. "Un Pamant - Multe Povesti" ne incurajeaza sa descoperim example de geodiversitate in ale noastre peisaje, muzee si cladiri istorice, sa ne imersam in multitudinea de povesti pe care le are de spus planeta noastra. E de dorit si sperat ca gruprule de geostiinte de pe tot globul sa organizeze cat mai evenimente pentru a promova povestea geodiversitatii din zona lor. .

In 6 octombrie, Uniunea Geografica Internationala (IGU) va organiza un seminar international online pe tema Zilei Mondiale a Geodiversitatii.Detalii aici:

In aceste zile, la Congresul Uniunii Internationale pentru Conservarea Naturii (IUCN) care are loc la Abu Dhabi se pregateste declararea oficiala de "Key Geoheritage Areas (KGA) - detaiii aici: https://www.geodiversityday.org/post/key-geoheritage-areas-approved-by-iucn

Detalii despre Ziua Mondiala a Geodiversitatii si la

In 1994, asociatia turistica, sportiva, civica si ecologista Clubul de Cicloturism Napoca (CCN) a convins Consiliul Judetean Cluj, dupa multa documentare si demersuri, sa instituie regim de zona naturala protejata ( prin Decizia 147/15.11.1994) pentru 13 arealuri din zona montana a judetului Cluj, pe criteriu primar de geodiversitate si peisaj, desi ulterior, asa cum era de asteptat, s-a putut constata ca au valoare ridicata si din punct de vedere al biodiversitatii. Este vorba de Cheile Borzeşti, Cheile Ocolişelului, Defileul Hăşdatelor, Defileul de la Surduc, acumularea Bondureasa, Cheile Dumitresei, Defileul Someşului Rece, Defileul Răcătăului, Valea Căpuşului, Cheile Păniceni, Cheile Văii Stanciului şi cascada Răchiţele, Pietrele Albe şi Piatra Bănişorului.

Cluj-Napoca, 5 octombrie 2025

Radu Mititean
director executiv CCN
, , , , |
Bookmark and Share
ZIUA MONDIALA A ANIMALELOR - 4 OCTOMBRIE
Author: CCN
•10/03/2025 01:42:00 a.m.

ZIUA MONDIALA A ANIMALELOR

4 Octombrie este marcata la nivel international ca Ziua Mondiala a Animalelor. Trebuie inteleasa ca o zi dedicata bunastarii animalelor, un concept mai larg decat simpla "protectie" a lor, si vizeaza tot regnul animal, nu doar animalele de companie sau cele domestice in general sau cele pe care in trecut, in epoca in care nu prea intelegeau cum functioneaza natura, credeau oamenii ca unele sunt "folositoare" si altele ar putea fi etichetate ca "daunatoare" si prin urmare credeau ca ar fi legitima starpirea lor, sau ca este acceptabil sa fie tratate ca niste simple bunuri, dupa aceleasi reguli ca cele nevii, adica ar fi irelevant daca sunt private de hrana sau somn sau daca li se provoaca durere, boala, epuizare, disconfort termic, daca li se limiteaza sever posibilitatea de miscare etc. Detalii de exemplu aici: https://www.worldanimalday.org.uk/ si la https://todayspecialday.in/world-animal-day-2025/

Ca origini a acestei zile, in 1925, in Germania, activistul Heinrich Zimmermann a organizat o prima manifestare publica pe tema bunastarii animalelor, la Palatul Sporturilor din Berlin, care s-a bucurat de o prezenta masiva, de peste 5000 de participanti. Dupa ani de eforturi, in 1931, cu ocazia unui congres international dedicat protectiei animalelor, tinut in Italia, la Florenta, a obtinut proclamarea zilei de 4 octombrie ca Zi Internationala a Animalelor. Data a fost aleasa avand in vedere ca in calendarul religios catolic este ziua Sfantului Francisc de Assisi, pe numele sau laic Giovanni Bernardone, care a trait in Italia la sfarsitul sec. XII si inceputul sec. XIII si a fost nu doar intemeietor al Ordinului Franciscan, dar este considerat si ocrotitor al animalelor.

In 2025 se considera ca este a 100-a editie a Zilei Mondiale a Animalelor, iar tema focala pentru aceasta editie aniversara este "Salvati Animalele, Salvati Planeta". Este o reamintire ca animalele de orice specie de pe Terra au aceasta planeta ca si casa lor, nefiind doar a oamenilor, deci Pamantul trebuie protejat si in interesul animalelor, fiind casa comuna pentru toate speciile vii, in care trebuie sa convietuim, ca trebuie sa fie loc pentru toate speciile si un echilibru, pe care omul l-a tulburat profund mai ales in ultimele secole dar este si datoria dar si interesul sau sa ii opreasca destabilizarea si sa il readuca in parametri durabili. Dar trebuie si animalele salvate - atat biodiversitatea sub aspectul speciilor naturale si diversitatea genetica intraspecie, cat si speciile domestice si animalele salbatice in captivitate in sensul existentei lor fizice si a calitatii vietii.

Astfel, cand este vorba de specii salbatice, conservarea biodiversitatii nu se refera doar la animalele percepute de om ca "folositoare" sau "frumoase" ci la toate speciile din regnul animal, inclusiv insecte, pesti, pasari, reptile, iar disparitia multor specii din cauza actiunilor omului trebuie inteleasca ca un rau ireversibil iar reducerea dimensiunii unei populatii de animale la un numar de exemplare foarte redus trebuie inteles ca inseamna o condamnare a speciei respective, prin reducerea diversitatii generice la nivele la care mecanismele naturale nu mai pot repara degradarile care apar.

Pentru animalele domestice si cele salbatice in captivitate ar trebui considerate inacceptabile anumite practici actuale de crestere in sistem "industrial" a porcinelor, bovinelor, gainilor ouatoare sau pentru carne sau a gestionarii animalelor de experienta sau celor folosite pentru productia unor substante si produse biologice sau utilizarea ca animale de munca sau divertisment in conditii in flagranta contradictie cu principiile bunastrarii animale. Mai mult, insasi nivelul actual de consum uman este nejustificat de mare, dieta din tarile dezvoltate avand in medie un procent excesiv de proteine de origine animala, nejustificabil din punct de vedere al nutritiei si dieteticii umane, ca sa nu mai vorbim de practica utilizarii animalelor pentru productia de blanuri, piele sau alte asemenea produse pentru alt scop decat hrana.

Numeroase organizatii si coalitii organizeaza in diverse tari manifestari dedicate Zilei Mondiale a Animalelor. Exemple de tipuri de activitati sunt listate si aici:

In Romania, mentalitatile sunt inca in multe medii ramase in stadiul considerarii animalelor ca simple obiecte de care omul se poate folosi sau le poate abuza, inclusiv neglija sau chinui sau ucide dupa bunul plac sau pentru ca vede vreun interes sau, dimpotriva, nu mai vede vreo utilitate, desi legislatie de protectia animalelor exista atat ca norme-cadru, cat si specific pentru anumite categorii de animale sau de relatii ale omului cu acele categorii.

Astfel avem Legea 205/2004 privind protectia animalelor, ca o norma-cadru, dar si legi sectoriale, cum ar fi de exemplu Legea 150/2020 privind protectia animalelor destinate exportului in tari terte, Legea 43/2014 privind protectia animalelor utilizate in scopuri stiintifice, Legea 191/2002 a gradinilor zoologice si acvariilor publice, OUG 155/2001 pentru privind aprobarea programului de gestionare a cainilor fara stapan, OUG 55/2002 privind regimul de detinere al cainilor periculosi sau agresivi, dar si OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice. Prevederi privind protectia animalelor apar si in Legea 407/2006 a vanatorii si a protectiei fondului cinegetic, in OUG 195/2005 privind protectia mediului si alte acte normative cu rang de lege.

Unele acte normative cu rang de lege sunt de fapt includeri, prin ratificare sau aderare, in legislatia nationala romana cu rang de lege, a unor conventii internationale, cum sunt de exemplu Legea 60/2004 privind ratificarea Conventiei europene pentru protectia animalelor de companie, semnata la Strasbourg la 23 iunie 2003, Legea 71/2006 privind ratificarea Conventiei europene pentru protectia animalelor in timpul transportului international (revizuita), semnata la Chisinau la 6 noiembrie 2003, Legea 305/2006 privind ratificarea Conventiei europene pentru protectia animalelor vertebrate utilizate in experimente si alte scopuri stiintifice, adoptata la Strasbourg la 18 martie 1986 si a Protocolului de amendare a Conventiei europene pentru protectia animalelor vertebrate utilizate in experimente si alte scopuri stiintifice, adoptat la Strasbourg la 22 iunie 1998.

Alte exemple sunt: Legea 69/1994 pentru aderarea Romaniei la Conventia privind comertul international cu specii salbatice de fauna si flora pe cale de disparitie, adoptata la Washington la 3 martie 1973 ("Conventia CITES"), Legea 5/1991 pentru aderarea Romaniei la Conventia asupra zonelor umede, de importanta internationala, in special ca habitat al pasarilor acvatice ("Conventia RAMSAR"), Legea 58/1994 pentru ratificarea Conventiei privind diversitatea biologica, semnata la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992 ( "Conventia de la Rio"), Legea 13/1998 pentru aderarea Romaniei la Conventia privind conservarea speciilor migratoare de animale salbatice, adoptata la Bonn la 23 iunie 1979 ("Conventia de la Bonn"), Legea 13/1993 pentru aderarea Romaniei la Conventia privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa, adoptata la Berna la 19 septembrie 1979 ("Conventia de la Berna").

Indirect servesc si protectiei animalelor documente precum Decretul CPUN 187/1990 pentru acceptarea Conventiei privind protectia patrimoniului mondial, cultural si natural, adoptata de Conferinta generala a Organizatiei Natiunilor Unite pentru Educatie, Stiinta si Cultura la 16 noiembrie 1972 ("Conventia Patimoniului Mondial / UNESCO", la care sunt parte 196 de state, astfel ca, din toate tarile lumii recunoscute larg ca state independente, doar Lichtenstein nu a ratificat-o).

Este de mentionat ca s-a propus si adoparea unei Conventii ONU privind sanatatea si protectia animalelor (UNCAHP sau CAP), dar ea nu a fost inca adoptata. Textul propus din directia ONG-urilor internationale de mediu poate fi citit si aici:

Exista in si o propunere de "Declaratie Universala privind Bunastarea Animalelor" (UDAW) initiata in 2000 de un grup de ONG-uri internationale, dar nu s-a bucurat nici ea de succes in sensul adoptarii de catre ONU. Despre ea se pot citi multe materiale pe Internet, de exemplu

La fel este situatia propusei "Declaratii Universale privind Drepturile Animalelor" adoptata la Paris in 15.10.1978 si actualizata in 2018, dar tot ca un text propus de organizatii neguvernamentale, nu ca un act de drept public international, desi s-au starnit confuzii prin limbajul utilizat si depunerea textului ca propunere catre UNESCO, ce nu a fost insa adoptat ca o conventie internationala. Textul ei poate fi citit la:
Detalii privind demersuri de acest gen si la:

Printre normele UE cu rang de lege si aplicare directa in statele membre, inclusiv Romania (deci fara a necesita transpunere in legislatia nationala) se numara si Regulamentul UE 1/2005 privind protectia animalelor in timpul transportului si al operatiunilor conexe, Regulamentul UE 1254/1999 in ceea ce priveste cerintele privind bunastarea animalelor vii din specia bovina in timpul transportului pentru acordarea restituirilor la export, Regulamentul UE 1099/2009 privind protectia animalelor in momentul uciderii sau Regulamentul UE 576/2013 privind circulatia necomerciala a animalelor de companie. In fine, unul dintre cele mai importante documente UE si din punct de vedere al vietii animale salbatice va fi Regulamentul UE 1991/2024 privind restaurarea naturii, intrat in vigoare in august 2024 si care a inceput sa fie efectiv aplicat treptat. Se poate citi la adresa:

Unele acte normative nationale sunt rezultat al transpunerii numeroaselor directive europene in domeniu, emise pe aspectele care nu au fost integral armonizate prin Regulamente UE, cum este de exemplu Directiva UE 58/1998 privind protectia animalelor de ferma, Directiva UE 63/2010 privind protectia animalelor utilizate in scopuri stiintifice, Directiva UE 22/1999 privind animalele salbatice din gradini zoologice, dar si mult mai cunoscutele Directiva UE 43/1992 privind conservarea habitatelor naturale si a faunei si florei salbatice ("Directiva Habitate") si Directiva UE 147/2009 ( fosta Directiva 409/1979) privind conservarea pasarilor salbatice ("Directiva Pasari").
Mai multe informatii despre normele UE in domeniul bunastarii animalelor se pot citi si in sinteza de la adresa:

Aceste acte normative cu rang de lege adoptate de autoritatile romane sau de UE au multe acte normative cu rang inferior legii, emise in vederea aplicarii lor, cum sunt de exemplu Norma metodologica de aplicare a Legii 205/2004 privind protectia animalelor, aprobata prin Ordinul ANSVSA/MIRA 31/523/2008, Normele metodologice de aplicare a Legii 150/2020 privind protectia animalelor destinate exportului in tari terte, aprobate prin Ordinul ANSVSA 60/2021, Norma sanitara veterinara privind protectia animalelor de ferma, aprobata prin Ordinul ANSVSA 75/2005, Norma sanitara veterinara ce stabileste standarde minime pentru protectia viteilor, aprobata prin Ordinul ANSVSA 72/2005, Norma sanitara veterinara ce stabileste standarde minime pentru protectia bovinelor din exploatatiile comerciale, aprobata prin Ordinul ANSVSA 10/2023, Norma sanitara veterinara care stabileste standarde minime pentru protectia porcinelor, aprobata prin Ordinul ANSVSA 202/2006.

Alte exemple ar fi: Normele metodologice de monitorizare a standardelor de microclimat, precum si a necesarului de apa si de hrana, in vederea asigurarii statusului minim de bunastare a porcinelor din exploatatiile comerciale, aprobate prin Ordinul ANSVSA 129/2017, Norma sanitara veterinara privind standardele minime pentru protectia gainilor ouatoare, aprobata prin Ordinul ANSVSA 136/2006, Norma sanitara veterinara care stabileste standardele minime pentru protectia pasarilor in ferma si in timpul transportului, aprobata prin Ordinul ANSVSA 63/2012, Norma sanitara veterinara privind protectia animalelor in timpul sacrificarii si uciderii, aprobata prin Ordinul ANSVSA 180/2006, Norma sanitara veterinara care stabileste reguli de sanatate animala ce reglementeaza productia, prelucrarea, distributia si introducerea produselor de origine animala destinate pentru consum uman, aprobata prin Ordinul ANSVSA 63/2007, Normele metodologice de aplicare a OUG 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a cainilor fara stapan.

Este insa de mentionat ca UE a esuat deocamdata in demersurile pentru stoparea declinului biodiversitatii si implicit si a animalelor salbatice pe ansamblu, nefiind atinse scopul si obiectivele demersurilor din ultimele decenii, si abia se lucreaza la o noua strategie in domeniul biodiversitatii, in conditiile in care diverse tari influente membre se opun unor masuri hotarate, pentru ca ele insele si-a afectat foarte grav biodiversitatea prin politicile inresposabile practicate mai ales in secolul trecut si ar vrea ca altii sa suporte mai tare eforturile necesare in domeniu, relectand si la nivelul UE tensiunile de pe plan international intre tarile dezvotate si cele mai putin dezvoltate referitor la cum ar trebui repartizate eforturile necesare la nivel international pentru protectia mediului. Exista si critici privind reducerea nejustificata a nivelului UE de protectie pentru unele specii, ex: https://www.globalanimallaw.org/blog/2025/04/eu-amended-wolf-protection-status.html

Atentia publica in Romania s-a distribuit pana acum mereu inegal si conjunctural in privinta problematicii bunastarii animalelor si a normelor privind animalele. Astfel, este usor de constatat ca s-a concentrat multa vreme asupra problemei cainilor fara stapan, apoi odata cu aderarea la UE asupra aspectelor administrative legate de animale de ferma (crotalizare, subventii, autorizari, evidenta produselor animale), de o vreme asupra declinului septelului de animale de ferma corelat cu cresterea masiva a importurilor din alte state UE, sau s-a supralicitat importanta si rolul protectiei catorva specii de animale domestice utilizate pe scara lerga ca animale de companie drept preocupare pentru protectia mediului / protectia animalelor, in conditiile in care acele organizatii si preocupari ar fi mai degraba incadrabile in categoria promovarii si protejarii unor hobby-uri si valori sociale umane, orientate spre perceptia si sentimentele omului, nu vizand protectia mediului / naturii, in ciuda artificiior de comunicare publica si a eufemismelor vehiculate.

Mai nou este un val urias de manipulare mediatica a opinie publice pentru a creste acceptanta pentru o marire masiva a cotelor de vanatoare pentru anumite specii "de interes cinegetic" - mistreti, lupi si mai ales ursi, pentru care lobby-ul vanatoresc face eforturi masive in culisele politicii si administratiei publice, astfel ca in spatiu public nu se reuseste o dezbatere obiectiva nici macar cu privire la efectele negative masive ale vanatorii "la nada", a hranirii artificiale a "vanatului" si abordarii cu iz zootehnist sau prioritizarii criteriilor de profit economic, da decum sa se poata discuta despre aspecte fundamentale cum sunt acceptanta a insasi ideii de vanatoare asa-zis "sportiva", fara vreo justificare utilitara pentru societatea umana actuala, ci etichetabila indubitabil ca ucidere din placere, in ciuda incercarilor de "greenwashing" pe care organizatiile vanatoresti le practica pe scara larga in sensul deghizarii vanatorii "sportive" in preocupari de mentinere a echilibrului ecologic sau alte asemenea pretexte, ajungand pana la a traduce in limba engleza, in cadrul unor manifestari cu context international, a denumirii organizatiei "Societatea Cinegetica Romana" ca "Romanian Wildlife Society"!.

Gradul de intelegere si prin urmare si de atentie publica privind biodiversitatea si deci privind si animalele salbatice de orice specie (nu doar de interes cinegetic) a ramas redus si prin urmare si preocuparea pentru conservarea si refacerea habitatelor naturale nu au beneficiat si nu beneficiaza de suficienta inelegere si atentie, fapt reflectat si in normele nefavorabile biodiversitatii pe care le regasim si in legislatia silvica, cea de ape, cea privind pajistile si cea privind diversele ramuri ale agriculturii, dar si cea de urbanism si amenajarea teritoriului si cea privind infrastructura de transport.

E timpul ca omul sa fie mult mai preocupat de animale in general ca parte esentiala a naturii, indiferent daca percepe sau nu acum vreo utilitate pentru sine a acele specii sau daca intelege sau nu acum rolul ei in natura si in anumite ecosisteme. Cetatenii trebuie sa inteleaga si faptul ca animalele nu pot fi tratate cu ignorarea relatiei cu alte specii de animale si cu habitatul lor, ca divizarea in "folositoare" si "daunatoare" a fost una din cele mai grave neintelegeri si erori si ca declinul biodiversitatii poate fi pentru om o amenintare chiar mai mortala, pe termen lung, decat schimbarile climatice sau poluarea si ca oricum, tot ce este daunator pentru mediu va fi pe termen lung daunator si pentru economie si societatea umana, prin urmare este fals ca ar exista o concurenta sau contradictie intre cerinta protectiei mediului si cea a dezvoltarii sociale si economice.

03.10.2025

Radu Mititean
director executiv CCN
office@ccn.ro
0744576836




, , , , |
Bookmark and Share