NOI SI CARPATII - GANDURI DE 11 DECEMBRIE - ZIUA INTERNATIONALA A MUNTELUI
Author: CCN
•12/10/2025 03:46:00 p.m.

NOI SI CARPATII
GANDURI DE 11 DECEMBRIE - ZIUA INTERNATIONALA A MUNTELUI

Organizatia Natiunilor Unite a declarat 11 Decembrie ca fiind "Ziua Internationala a Muntelui". Originea acestui eveniment isi are radacinile in 1992, cand a fost adoptata de ONU ”Agenda 21” al carei capitol 13 se referea la dezvoltarea montana sustenabila si managementul ecosistemelor fragile. In 2002, Adunarea Generala a ONU, cu ocazia Anului International al Muntilor, a decis ca din 2003 sa se marcheze anual ZIM in 11 decembrie sub egida FAO, pentru a marca atat oportunitatile cat si problemele specifice acestei impresionante forme de relief ce rupe monotonia planetei noastre si acopera peste un sfert din suprafata continentelor si o treime din Romania.

Editia din 2025 are ca tema la nivel global " Ghetarii conteaza pentru apa, alimente si sursa de subzistenta umana in general" https://www.fao.org/international-mountain-day/theme/en/ Chiar daca Romania, de ceva milenii incoace, nu are ghetari, fenomenul de topire si retragere a ghetarilor in majoritatea muntilor inalti din lume, inclusiv in Alpi, ar trebui sa ne ingrijoreze si pe noi, caci e parte din schimbarile climatice cu care sa confunta si Carpatii, unde vedem cum urca de decenii limita superioara a padurii si respectiv a ienuperisurilor si jnepenisurilor si se scurteaza durata acoperirii cu zapada.

In multe tari, pentru lungi perioade din an, apa ce se formeaza din topirea ghetarilor este singura sursa semnificativa de apa, fara de care raurile ar fi seci si viata ar fi specifica unui desert. Topirea ghetarilor nu este doar o criza ecologica, ci si una umanitara, periclitand nu doar ecosistemele naturale, ci si agricultura, hidroenergetica si chiar industria, transporturile si alte ramuri economice si asigurarea apei necesare comunitatilor umane. Anul 2025 a fost proclamat de ONU ca Anul Intrernational al Prezervatii Ghetarilor pentru a atrage atentia asupra acestei probleme. Ghetarii sunt rezervoare imense de apa dulce, gheata si zapada reprezentand peste 70% din apa dulce de pe planeta noastra !

Adunarea Generala ONU a proclamat perioada 2023–2027 ca fiind "5 ani de actiune pentru dezvoltarea regiunilor montane", avand printre obiective si atragerea de finantari pentru zona montana, dezvoltare "verde" ca tehnologie si abordare economica, cresterea cooperarii intre tarile muntoase, dezvoltarea stiintei si educatiei pe teme de dezvoltare montana sustenabila. Acesti ani sunt parte din "Decada ONU de reabilitare a ecosistemelor 2021-2030" desfasurata sub egida UNEP si FAO cu scopul de a mobiliza si coordona sprijin politic, cercetare stiintifica si resurse financiare pentru o semnificativa amplificare a eforturilor de restaurare a ecosistemelor si de prevenire a unor degradari viitoare ale ecosistemelor montane.

Muntii sunt esentiali pentru omenire in ansamblu, deoarece conteaza enorm pentru apa, pentru biodiversitate, pentru clima, hrana, reducerea riscului de dezastre, pentru turism, tineret, energie si traditii. Dar sunt amenintati de schimbarile climatice, degradarea solurilor si peisajului, supraexploatarea resurelor naturale, dezastre naturale, antropizare excesiva, cu consecinte pe potential devastatoare pe termen lung, atat pentru comunitatile montane cat si pentru intreaga umanitate.

Aici cateva mesaje-cheie ale ONU pe teme montane:
Evenimentul anual de rang inalt dedicat ZIM:
Cateva evenimente de profil dedicate editiei 2025 a Zilei Internationale a Muntelui se gasesc la:  https://www.fao.org/international-mountain-day/international-mountain-day-in-the-news/en/

Cateva publicatii ONU pe teme montane:
Mountain Tourism - Towards a more sustainable path
WHY INVEST IN SUSTAINABLE MOUNTAIN DEVELOPMENT?

11 Decembrie ar trebui sa fie o zi de sarbatoare si o ocazie de celebrare si promovare a mediului montan ca oportunitate si model de dezvoltare sustenabila, dar din pacate in Romania ar trebui sa fie mai degraba o zi ingrijorare si de constientizare a starii de pericol, dar si de mobilizare in apararea a ceea ce mai este inca natura carpatina, aflata sub asediul omului.

In Carpatii romanesti se adaposteste o imensa varietate peisagistica si o biodiversitate impresionanta. Ei cuprindeau pana de curand cel mai mare peisaj forestier intact din zona temperata a Europei, sunt gazda celei mai mari populatii de carnivore mari din UE - mii de ursi, lupi si rasi in conditiile in care cele mai multe state europene nu mai au niciunul, sunt izvor de bogatii materiale, vatra de civilizatie, model de convietuire armonioasa om-natura timp de multe secole si Romania ar fi de neimaginat fara ei.

Doar ca, in loc sa tratam Carpatii cu grija cuvenita pentru aceasta mostenire minunata, ii supunem unui asediu distrugator mai ales in ultimele decenii, accentuat in ultimii ani prin comportamentul iresponsabil al autoritatilor publice si a unei parti a populatiei, ducand la o degradare accelerata si chiar la impingerea spre disparitie a unor elemente esentiale si unice din muntii tarii noastre.

Padurile Carpatilor continua sa fie taiate in moduri nesustenabile in ultimele decenii, si abia relativ recent unele statistici oficiale recunosc situatia grava, afirmandu-se chiar ca au avut loc taieri nelegale mult mai mari fata de cele legale. Mai mult, daca in toata Europa, suprafata de padure creste, la noi marile impaduriri sunt inca in faza de promisiuni politice sau planificari, in schimb suprefate care se considera padure sunt adesea ceva bracuit, macelarit de taierile ilegale sau de exploatarile "pe ras" pe mari suprafete urmand ca ramasitele slabite sa fie doborate de intemperii si proliferari de ipide, atunci cand nu sunt doar pretexte pentru acoperirea taierilor abuzive. Statisticile oficiale frumoase vizeaza mai putin suprafetele ocupate efectiv de padure matura, cat mai ales "terenurile cu destinatie forestiera" care in fapt sunt adesea taieturi sau zone cu puieti si tufisuri sau padure foarte tanara, unde natura isi revine dupa macelul din anii 90 si 2000 dar care este departe de a putea asigura toate functiile ecologice ale unei paduri mature...

Siluetele Carpatilor au inceput sa fie slutite de eoliene, care vizeaza adesea crestele dominante si zonele cele mai pitoresti, in total dispret pentru estetica montana si nu numai. Din motive economice, de dezumflare a bulei speculative a subventiilor statale, fenomenul a inregistrat in ultima vreme o diminuare, dar cu criza energetica declansata de conflictul dintre Rusia si Ucraina, sunt mari presiuni pe reluarea ideii de a umple golurile montane de paduri de eoliene. Si creste fenomenul de a construi noi linii electrice aeriene de inalta tensiune trase peste creste pe unde i s-a parut mai ieftin si comod Transelectricii, care a inceput deja demersurile de realizare de linii de 400kV prin munti cu trasee alese in total dispret pentru natura.

Sosele pana in varf de munte construite inutil si cu nepasare fata de impactul de mediu fragmenteaza habitatele si aduc mii de autoturisme si oameni pana in inima naturii, desi nici nivelul de educatie civica nici vointa si resursele autoritatilor nu dau speranta ca se poate gestiona adecvat un asemenea aflux. Rezultatele tragice se vad de-a lungul Transfagarasanului, Transalpinei, TransRaraului, Transbucegiului si Transsemenicului, si cu toate acestea, se continua proiecte asemanatoare si pentru Bucegi, Valcan, Baiului, Capatanii si alte masive.

Vile si hoteluri infipte criminal in zone alpine ce erau inca cvasinaturale sunt consecinta inevitabila a soselizarii, manelizarii si cocalarizarii Carpatilor, si vedem mijloace de transport pe cablu tot mai multe, majoritatea facute cu bani publici practic "aruncati pe geam" pentru ca nu va fi un paradis pentru schiul de partie.... Si capac la toate pun miile de antene GSM carora li s-a aprobat fara retineri sa ocupe varfurile si fac tot mai hidoasa fata alteori superba a Carpatilor.

La Rosia Poieni, in muntii Metaliferi, in Calimani si in alte zone, rani uriase in trupul muntelui au fost facute de oameni si autoritatile pregatesc noi asemenea agresiuni la Certej și Rovina, iar concesiuni si proiecte exista si la Bucium, la Baisoara si in duzini de locuri din Apuseni, din Muntii Banatului, in Bucovina, in Carpatii Orientali si in alte zone, iar carierele de granit rod ca un cancer Creasta Pricopanului - perla muntilor Macinului.

Raurile de munte continua sa fie sub un innoit asediu hidroenergetic. Daca o buna parte din ele au fost distruse ecologic si peisagistic prin duzinile de lacuri de acumulare construite in anii 60-70, de regula cu deviere a unui mare numar de alte rauri spre respectivele lacuri, in ultimii ani a fost un asalt asupra tuturor raurilor ramase cvasinaturale in munti, prin poiecte criminale de microhidrocentrale care introduc in conducte pentru multi kilometri cea mai mare parte a apei si lasa albii aproape secate si distruse de buldozere si excavatoare, si totul inca sub pretexte "eco" de promovare a asa-zisei "energii verzi".

Chiar daca o buna parte din aceste proiecte de MHC nu au mai demarat, din cauze economice (de dezumflare a bulei speculative a subventiilor statale), pericolul a reaparut puternic in urma crizei energetice declansate de agresiunea ruseasca asupra Ucrainei, si multe proiecte incepute continua chiar si cand exista inclusiv hotarari judecatoresti de confirma caracterul lor ilegal, atat la MHC-uri cat si proiecte mai ample - cum e cazul sistemului hidroenergetic ce ameninta Defileul Jiului, incercandu-se chiar prin Parlament acoperirea ilegalitatilor si impiedicarea accesului la justitie al ONG de mediu pentru stoparea acestor crime ecologice.

Oieritul si agricultura traditionala, candva chiar excesiva din punct de vedere ecologic, acum in multe zone moare, se abandoneaza stanile si se infunda plaiurile, se blocheaza potecile si se innamolesc izvoarele, vezi tot mai rar ciobani, magari cu desagi, atelaje cu cai si care cu boi. Desi exista in ultimii ani un reviriment al cresterii oilor, il vedem mai ales in zone foste agricole sau in moduri deloc traditionale, sau in cateva zone montane mai accesibilizate pentru mijloace auto, unde s-a ajuns iar la suprapasunat....

Salasele sezoniere din Apuseni si Muntii Banatului devin ruine, multe catune sunt parasite, sate intregi de munte mai au doar cativa locuitori in varsta sau sunt parasite. Azbocimentul a inlocuit sindrila pe acoperisuri, sarma ghimpata a inlocuit gardurile de lemn, reproduceri de prost gust au inlocuit icoanele pe sticla pe peretii caselor muntenilor si mai numeri pe degete oamenii care mai stiu sa faca un tulnic, un ciubar, o cerga sau o instalatie de moara sau joagar actionat cu apa sau o valtoare.

Se interzice practic speoturismul, declarand inchise aproape toate pesterile, in schimb daca platesti pe cine trebuie poti avea acces si in zone foarte sensibile ecologic, administrarea de arii naturale protejate in zona montana putand deveni o buna afacere pentru cei a caror interes nu este protectia naturii montane ci profitul. Nu degeaba mare parte din parcurile nationale si naturale din Carpati au ajuns sa fie administrate de operatori economici, a caror rol prin definitie este sa faca bani cat mai multi, astfel ca oricata bunavointa ar avea unii, Romsilva nu poate fi intr-o asemenea postura decat lupul pe post de cioban la oi, iar statul roman a desfiintat institutia costozilor de arii protejate si a decis ca administrarea ariilor naturale protejate nu se poate face de catre entitati de tip ONG, non-profit, dar firmele si regiile, a caror scop este prin definitie profitul, pot insa ramane bine-mersi in postura de administrator.

In schimb infloreste in Carpati braconajul si se promoveaza vanatoarea, si inca in mod traditional, antiecologic, ”la trofeu”, vizand "recoltarea" exemplarelor cele mai frumoase, dar cu tupeul de a pretinde ca se face de dragul naturii si a "pastrarii echilibrului ecologic" desi vanatorii vizeaza de cele mai multe ori animalele cele mai viguroase....

Legislatia tembela, in frunte cu actuala forma a Legii Ariilor Protejate, nu interzice sau restrictioneaza ferm accesul motorizat in natura montana in scop recreativ, in schimb prohibeste total intr- mare parte din Carpati turismul activ si sportul montan nemotorizat, interzicand accesul in scop recreativ unde nu este traseu sau zona special marcata in acest sens... Marcate turistic sunt sub 0,1% din poteci, exclusiv pentru turism pedestru, iar pentru turism ecvestru, biciclistic sau pe schiuri nu exista deloc trasee marcate, in tot cazul nu in mod legal si niciunul de lung parcurs, in ciuda promisiunilor desarte ale tuturor ministrilor de resort din ultimele doua decenii ca rezolva bariera legislativa care ne-a facut codasii Europei si in acest domeniu.

Pentru traseele de turism pedestru, fondurile pentru marcaje ar trebui asigurate, conform legii, de Consiliile Judetene, dar multe continua sa nu aloce resursele necesare. Pentru marcarea de trasee pentru alte tipuri de turism nemotorizat montan lipseste in continuare cadrul legal complet, chiar daca in 2022 dupa decenii de blocaj demersurile legislative au inceput sa dea roade dupa ce au fost ”plimbate dintr-un sertar ministerial in altul” de peste doua decenii. Traseele de alpinism si escalada nu au niciun cadru legal, multe sunt degradate ca asigurari, in schimb apar "via ferrata" si in zone unde nu ar avea ce cauta.

Pe de alta parte, se umple muntii de masini de teren, ATV-uri, motociclete enduro, motodeltaplane si motoparapante, snowmobile si barci cu motor pe lacuri... sfasiind linistea, imputind vazduhul cu gaze de esapament, si adesea degradand si drumurile si descurajand orasenii sa isi mai miste fundul si pe jos cate putin, desi plaga sedentarismului cu toata cohorta ei de consecinte negative asupra sanatatii publice devine si la noi o problema majora...

Totodata, e evident ca se tolereaza in continuare sa iti faci vila in padure sau in varf de munte, sa torni betoane si sa proclami ca faci "dezvoltare", sa iti croiest drum de buldozer prin pajistea alpina si sa distrugi lacuri glaciare, cum a facut in trecut cu taul Stiol un fost primar din Borsa care a fost scos basma curata de complicii sai din autoritatile care ar fi trebuit sa il pedepseasca, sau in muntii Tarcu de catre un multimilionar ajuns intr-o importanta functie publica, sau vedem ce s-a intamplat pe Valea Sambetei din Muntii Fagarasi, la fel cum mii de calai ai naturii montane sunt bine-mersi cu statut de demnitar, functionar public, personal silvic sau om de afaceri de succes...

A continua in aceasta directie si in acest ritm poate face ca in cateva decenii sa admiram natura carpatina mai mult prin albume de poze vechi, sa plecam dintre betoanele oraselor pentru a vizita betoanele muntilor, sa vedem animalele montane doar la gradina zoologica sau impaiate prin pensiuni de prost gust si sa vedem rauri adevarate de munte doar prin filme documentare sau prin tari care nu si-au batut joc de muntii lor... Si ne vom aminti ca niste politicieni ne-au spus ca a fost totusi bine pentru economie... desigur, nu pentru cea a Romaniei....

Depinde de noi toti ca in viitor 11 Decembrie sa devina in Romania o zi de sarbatoare, nu una de comemorare a Muntilor Carpati.

Cluj-Napoca, 10 decembrie 2025

Radu Mititean
director executiv
asociatia turistica sportiva civica si ecologista CLUBUL DE CICLOTURISM NAPOCA (CCN)





, , |
Bookmark and Share
MARSUL BICICLISTILOR CLUJENI EDITIA 189
Author: CCN
•11/27/2025 11:32:00 a.m.

MARSUL BICICLISTILOR CLUJENI EDITIA 189

Clubul de Cicloturism Napoca (CCN) organizeaza sambata 13 decembrie 2025, a 189-a editie lunara a Marsului Biciclistilor Clujeni (MBC189), cu plecare la ora 10:00 din p-ta Unirii.

Sunt bineveniti orice locuitori ai zonei metropolitane clujene care au bicicleta in buna stare tehnica si echipata conform legislatiei rutiere. Participantii sub 16 ani trebuie sa poarte casca, asa cum prevede actuala legislatie.

Durata estimata a parcurgerii este de circa o ora si trei sferturi iar traseul concret va strabate zona centrala si pericentrala si zone din cartierele Andrei Muresanu, Buna Ziua, Europa si Zorilor si este accesibil oricui stie sa circule cu bicicleta si are o conditie fizica medie, nefiind nevoie de antrenament de nivel sportiv sau experienta semnificativa de pedalat. Are o lungime de circa 15 km si o diferenta de nivel in urcus de circa 300 m.

Traseul concret este: P-ta Unirii - bd. Eroilor - p-ta A. Iancu - p-ta Stefan cel Mare - str. M.Lehrer - p-ta T.Cipariu - str.C. Brancusi - str. B.St. Delavrancea - str. Al.Bohatiel - str. Becas - str. Fagului - str. Buna Ziua - Cl.Turzii - str. N.Steinhard - str E.Ionesco - str. T.Arghezi - str. V.Papilian - str. Teo Peter - str. G.Bacovia - str. P.Picasso - str.P.Istrati - str. N.Stanescu -str. G.V>Bibescu str. E.Ionesco -str.V.Stoica - str. N.Stanescu - str. M.Eliade - str. Padurii - str. Meteor - str. Lunii - str. Observatorului - str. Zorilor - str. Luceafarului - str. Gh.Dima - str. L.Pasteur - str. Trascaului - str. Viilor - str. Sighisoarei - str. Zorilor - str. Tatra - str. Castanilor - alee intre str. Gh.Dima si str. Tatra - str. Tatra - str. Gh.Dima - str. Sighisoarei - str. Viilor - al.Mestecenilor - str.L.Pasteur - str. I. Moldovan - str.Gh.Marinescu - str. C.Porumbescu - str. Pastorului - str. Remetea - str. B.P.Hasdeu - str. V.Babes - p-ta L.Blaga - str. Napoca - p-ta Unirii.

Evenimentul este din seria lunara de marsuri velo inceputa in septembrie 2007 in continuarea celei anuale incepute de CCN in 1998. CCN este o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista care promoveaza de peste 30 de ani utilizarea bicicletei in scop recreativ, turistic si utilitar. Evenimentul se desfasoara sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR).

Aceasta editie a MBC are, ca majoritatea editiilor, o cvadrupla valenta - de socializare, de informare si educare, militanta / de protest si turistica / recreativa si implicit si una usor sportiva si de promovare a sanatatii publice si protectiei mediului.

Astfel, Marsul Biciclistilor Clujeni este o ocazie de intalnire, cunoastere reciproca si pedalare in comun a biciclistilor, de incurajare a inceperii sau reinceperii pedalatului in oras pentru cei ce se simt in nesiguranta in traficul actual, de schimb de opinii si impresii, de aflare de informatii practice, de gasire de parteneri de excursii velo etc.

Este si o ocazie de a vedea noi rute / trasee velo prin oras care sunt favorabile biciclistilor sau cai de a evita segmente problematice prin lipsa infrastructurii velo si conditii de trafic motorizat intens, de a primi sfaturi practice privind deplasarea velo in oras, explicatii privind legislatia rutiera, de a afla despre proiecte de amenajari sau politici publice ale autoritatilor si perspective de evolutie a infrastructurii de interes biciclistic in Cluj-Napoca si in zona metropolitana, despre activitatile asociatiilor de biciclisti si alte asemenea.

Editia actuala are si o anumita componenta recreativa prin pedalarea si prin zone mai putin cunoscute multor biciclisti clujeni.

Componenta implicita sportiva a marsului biciclistilor este faptul ca participantii parcurg pe bicicleta o distanta de circa 15 km plus drumul de acasa pana in piata Unirii si inapoi, si urca peste 300 metri diferenta de nivel, ceea ce, chiar daca ritmul este unul lent sau mediu, este deja o activitate fizica similara uneia facuta in scop de sport de intretinere. Este dovedit statistic de studii in multe tari ca si numai jumatate de ora de pedalat pe zi in ritm lejer deja mareste speranta de viata cu peste un an si jumatate sau chiar doi ani fata de cazul persoanelor sedentare, astfel ca actiunile de acest tip vizeaza si sanatatea publica in mod direct in privinta participantilor si indirect in privinta ansamblului populatiei, dat fiind ca bicicletele nu polueaza Clujul cu noxe sau zgomot. Iar daca mai multi cetateni vor circula mai frecvent cu bicicleta, asta inseamna mai putine deplasari motorizate si mai putine ambuteiaje, dat fiind ca un om care pedaleaza ocupa mult mai putin spatiu ca un autoturism in deplasare, iar pe un loc de parcare pentru un autoturism se poate amenaja un parcaj pentru zece biciclete.

Editia 189 a Marsului Biciclistilor Clujeni are si componenta militanta, de a ocazie de a reaminti autoritatilor locale, publicului si presei nevoia promovarii utilizarii bicicletei ca mijloc cotidian de transport in oras, componenta esentiala a mobilitatii urbane durabile si alternativa viabila la transportul automobilistic, alaturi de transportul in comun si deplasarea pietonala.

Mai concret, participantii isi exprima din nou ingrijorarea fata de lipsa sau inadecvarea dezbaterilor publice a planurilor de noi infrastructuri de biciclete si fata de calitatea redusa a majoritatii pistelor de biciclete mai vechi si mai noi, existand uneori deficiente calitative grave la noile piste sau rastele si mentinandu-se nerezolvate unele probleme la pistele vechi, de la latimea insuficienta la lipsa de continuitate, de la marcaje si indicatoare rutiere lipsa, la cele neclare sau gresit amplasate, ce pun in pericol biciclistii si alti participanti la traficul rutier.

Un exemplu recent este strada Barbu Patriciu, unde troneaza indicatoare rutiere de "pista pentru biciclete" dar nu este trasata un marcaj care sa delimiteze pista fata de carosabil sau trotuar, si pe ambele laturi ale strazii sunt stationate coloane continue de autoturisme incat fizic abia mai incap doua autovehicule circuland din sens opus si pentru biciclisti nu doar ca pistele indicate de fapt nu exista, dar e de-a dreptul mai periculoasa aceasta strada decat altele unde Primaria nu pretinde ca ar exista informastructura velo.

Este si o ocazie de a arata publicului si autoritatilor ca sezonul hivernal nu este in sine o bariera pentru deplasarea urbana cu bicicleta, astfel ca ar trebui si create si mentiune conditiile necesare, de exemplu o curatare prioritara a pistelor pentru biciclete cand ninge sau se formeaza polei si neblocarea lor cu zapada inlaturata de pe carosabil sau trotuar, cum s-a constatat in unii ani anteriori.

Detalii si pe pagina de Facebook a evenimentului, la adresa
precum si la

Radu Mititean
director executiv CCN
0744-576836





, , , , , , |
Bookmark and Share
ZIUA MONDIALA A TRANSPORTULUI DURABIL - 26 NOIEMBRIE
Author: CCN
•11/24/2025 02:50:00 a.m.

ZIUA MONDIALA A TRANSPORTULUI DURABIL - 26 NOIEMBRIE

Ziua de 26 noiembrie a fost proclamata ca "Ziua Mondiala a Transportului Durabil" (World Sustainable Transport Day) de catre Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite prin Rezolutia A/RES/77/286 adoptata la 16 mai 2023, deci o evolutie recenta menita sa sublinieze importanta dezvoltarii durabile a sectorului transporturilor si mobilitatii la nivel planetar.

Transportul durabil a fost definit de ONU ca "asigurarea serviciilor si infrastructurii pentru mobilitatea persoanelor si bunurilor pentru promovarea dezvoltarii economice si sociale in beneficiul generatiilor actuale si viitoare, intr-o maniera sigura, accesibila, eficienta si rezilienta, minimizand amprenta de carbon si alte emisii si impacturi de mediu.”. Definitia este o extensie specifica a definitiei generale a dezvoltarii durabile.

Consiliul European a definit transportul durabil ca cel ce permite asigurarea accesului de baza si satisfacerea nevoilor de dezvoltare individuale si cele ale companiilor si societatii in general, intr-un mod sigur si compatibil cu cerintele de sanatate publica si ecosistemica si care promoveaza echitatea in cadrul si intre generatii succesive.

Desi unele cercuri insista ca toate modurile de transport ar putea fi sigure, eficiente si ”verzi” este indubitabil, din punct de vedere al eficientei energetice si poluarii cu noxe si altor forme de impact de mediu ca transportul aerian are impact de mediu mai mare ca celelalte moduri, ca cel terestru are impact mai mare ca cel naval, ca cel pe sine are impact mai mic decat cel cu autovehicule rutiere, ca cel nemotorizat are impact mai redus ca cel motorizat, ca, in functie de sursa energiei, cel bazat pe motoare electrice ar trebui sa aiba impact mai mic decat cel bazat pe motor termic, iar ca la transportul de persoane, cel in comun produce pe ansamblu un impact mult mai mic decat cel individual, automobilistic, si deci ca nu toate formele de transport pot fi la fel de durabile.

Cu toate acestea, directia evolutiei transporturilor in ultimele decenii nu a fost inspre sustenabilitate. In majoritatea tarilor a crescut si volumul si ponderea procentuala a transporturilor rutiere in dauna celor feroviare si a crescut transportul aerian de persoane si marfuri si s-a redus ponderea celui feroviar, desi in unele tari se realizeaza linii de cale ferata de mare viteza care promit sa devina o varianta atractiva pentru deplasari pe distante de pana la 1500 km.

In mobilitatea urbana de persoane, in multe tari dezvoltate se promoveaza transportul public in comun si deplasarea pietonala, biciclistica si micromobilitatea electrica, insa pe ansamblul mapamodului, dar si in tari ca Romania sau tari mai putin dezvoltate, paradigma automobilistica a mobilitatii urbane inca domina desi in tarile dezvoltate este considerata o eroare a secolului trecut.

Transport durabil / sustenabil inseamna si sa fie accesibil tuturor din punct de vedere social si economic, dar mai ales sa fie in armonie cu mediu natural - cu ecosistemele, biodiversitatea, atmosfera si clima. Prin urmare este nevoie de decarbonizare, de reduerea zgomotului si poluarii chimice prin noxe, de conservarea resurselor naturale, protectia biodiversiatii si habitatelor naturale, incluzand preocupari pentru asigurarea energiei necesare in transporturi din surse regenerabile si cu impact redus de mediu, cresterea eficientei energetice in transporturi, proiectarea si realizarea infrastructurilor de transport in moduri care pun mult mai mare accent pe reducerea impactului asupra peisajului si biodiversitatii, asigurarea intermodalitatii, a mobilitatii inteligente si a celei autonome, a partajarii si utilizarii in comun a mijloacelor de transport si abordarea mobilitatii ca un serviciu si reducerea, in unele situatii, a nevoilor de transportare fizica a bunurilor si persoanelor.

Pasi semnificativi in directia promovarii transportului durabil au fost Prima Conferinta ONU privind Transportul Durabil Global Sustenabil, desfasurata la Ashgabat, in Turkmenistan, in 26-27 noiembrie 2016, si A Doua Conferinta ONU privind Transportul Durabil Global, desfasurata la Beijing in China in 14-16 octombrie 2021. Ele au fost pregatite de Declaratia de la Ashgabat , adoptata de Conferinta de Nivel Inalt privind Rolul Coridoarelor de Transport de Tranzit in Asigurarea Cooperarii Internationale, Stabilitatii si Dezvoltarii Durabile, ce a avut loc tot la Ashgabat, in 3-4 septembrie 2014.

Ziua Mondiala a Transportului Durabil a fost instituita prin Rezolutia AG ONU A/RES/77/286 si care se poate citi la adresa https://docs.un.org/en/A/RES/77/286 .

In 2025 se marcheaza a treia editie a acestei Zile Mondiale.
S-au propus si sloganuri sau teme specifice permanente sau anuale, cum ar fi “Move Green, Move Smart” si "Accelerating the shift: Paving the way for inclusive and Resilient Mobility” sau, mai defalcat, " Advancing smart, inclusive, low-carbon mobility systems using clean technology, public transit expansion, and climate-friendly travel choices to support sustainable development and reduce global environmental impact."

Sunt o serie de alte rezolutii ale Adunarii Generale ONU si documente conexe acestei Rezolutii A/RES/77/286, cum ar fi de exemplu rezolutia AG ONU A/RES/76/255 privind integrarea utilizarii bicicletei in sistemele de transport public in vederea dezvoltarii durabile : https://documents.un.org/doc/undoc/gen/n22/288/95/pdf/n2228895.pdf sau rezolutia AG ONU A/RES/72/272 privind instituirea Zilei Mondiale a Bicicletei:

Ar mai fi si rezolutia A/RES/69/213 privind rolul transporturilor si coridoarelor de tranzit in asigurarea cooperarii internationale pentru dezvoltara sustenabila, A/RES/70/197 privind orientarea spre o cooperare coerenta intre toate modurile de transport pentru promovarea coridoarelor de transport sustenabile multimodale, A/RES/72/212 privind intarirea conexiunilor intre toate modurile de transport in vederea atingerii obiectivelor de dezvoltare durabila (ODD) si altele de acest tip.

Insa cea mai actuala rezolutie a Adunarii Generale ONU pe tema transportului durabil este A/RES/78/148, adoptata in 19 decembrie 2023, ce poate fi citita la https://docs.un.org/en/A/RES/78/148 si care este intitulata "Intararea legaturilor intre toate modurile de transport pentru a atinge obiectivele de dezvoltare durabila" ( Strengthening the links between all modes of transport to achieve the Sustainable Development Goals ). Prin punctul 14 din aceasta rezolutie a fost proclamata "Decada Natiunilor Unite privind Transportul Durabil" ( United Nations Decade of Sustainable Transport), care va incepe la 1 ianuarie 2026 si sa va incheia la 31 decembrie 20235. Detalii la:

Detalii cu privire la Ziua Mondiala a Transportului Durabil se pot citi si la:

Sinteze utile se pot citi si la:

Cluj-Napoca, 24 noiembrie 2025

Radu Mititean

director executiv CCN
presedinte FBR

office@ccn.ro
0744576836





, , , , , , , |
Bookmark and Share
ZIUA DREPTURILOR COPILULUI - DE CE LE INTERZICE STATUL ROMAN MERSUL PE BICICLETA ?
Author: CCN
•11/20/2025 01:06:00 a.m.

DE CE LE INTERZICE STATUL ROMAN
COPIILOR MERSUL PE BICICLETA ?

Consideratii de 20 Noiembrie - Ziua Mondiala a Drepturilor Copilului

Ziua de 20 Noiembrie este marcata in multe tari ca Ziua Internationala a Drepturilor Copilului, pe baza proclamatiei Adunarii Generale ONU din 1954, si a faptului ca in 20 noiembrie 1959, ONU a adoptat Declaratia Drepturilor Copilului, iar in 20 noiembrie 1989 s-a semnat Conventia Drepturilor Copilului, ratificata si de Romania dar inca incomplet respectata. Nu este de fapt o zi ce trebuie sarbatorita, ci o zi de constientizare a problemelor legate de respectarea drepturilor copilului.

Daca pentru unele tari subdezvoltate, problemele se pun mai ales cu privire la subnutritie, acces la apa potabila, asistenta medicala si educatie elementara, in tarile dezvoltate problemele sunt mai degraba pe linie de dezvoltare psihoemotionala iar ca sanatate fizica ingrijorarile sunt in buna masura legate de supraponderalitate si sedentarism. Romania din pacate are parte de probleme din ambele extreme - avem cea mai mare rata de mortalitate infantila din UE si avem rate inacceptabile de subnutritie si acces deficitar la asistenta medicala si educatie pentru un stat care se pretinde mediu dezvoltat, dar avem deja o prezenta semnificativa si in crestere rapida a tarelor societatilor "dezvoltate".

Astfel, orasele Romaniei au tot mai multi copii supraponderali, chiar obezi, invatati cu fast-food, dulciuri si sucuri nenaturale, cu statul la televizor sau jocul pe calculator, cu mersul la scoala cu "mama-taxi" si cu petrecerea weekendului la mall sau in cel mai bun caz la picnic static cu parintii, o mobilitate activa si exercitiul fizic regulat tinzand sa devina exceptia, cu tot lantul de consecinte negative medicale si sociale, dar semnalele de alarma se trag rar si raman neobservate de marea masa a publicului si ignorate de factorii decizionali.

Politicile publice si legislatia insa, in loc sa combata fenomenul sedentarismului, il favorizeaza. Numarul de ore de educatie fizica este foarte redus in curricula scolara, scutirile medicale abuzive pentru orele de sport au atins un procent alarmant, taberele si excursiile scolare in natura, pe jos sau pe bicicleta, au devenit aproape imposibile din cauza conditionarilor aberante introduse sub pretextul "asigurarii sigurantei" elevilor, sportul scolar si universitar este in declin, cultura automobilului infesteaza nestingherita tanara generatie iar sistemul educational nu incurajeaza deplasarea la si de la scoala pe jos sau cu bicicleta, ba dimpotriva, politicile si regulamentele scolare au ajuns indirect sa impuna fenomenul de "mama-taxi" al adusului elevilor cu autoturismul de catre parinti pana in fata scolii.

Autoritatile publice nu doar ca nu actioneaza semnificativ in directie pozitiva, dar au mai si dat mobilitatii copiilor o lovitura cumplita in urma cu 19 ani, introducand in legislatia rutiera, sub pretextul protejarii lor de accidente, aberatia - unica la nivel european - de interdictie cvasitotala pentru copii a mersului cu bicicleta sub varsta de 14 ani, ceea ce evident reduce masiv sansele sa devina biciclisti si dupa aceasta varsta.

Astfel, art.70 alin.(2) din OUG 195 / 2002 privind circulatia pe drumurile publice prevede ca "pentru a conduce o bicicleta ... pe drumurile publice, conducatorul acesteia trebuie sa aiba varsta de cel putin 14 ani", definitia legala a "drumului public" fiind "orice cale de comunicatie terestra, cu exceptia cailor ferate, special amenajata pentru traficul pietonal sau rutier, deschisa circulatiei publice" - deci orice categorie de sosea, strada, ulita, drum de tara, alee, trotuar. Nu s-a prevazut nicio exceptie de genul admiterii macar pe pistele de biciclete, pe strazi cu trafic motorizat redus sau in cazul insotirii de catre un adult...

Aceasta interdictie, chiar daca in practica este pusa in aplicare neuniform pentru ca si politistii rutieri cam accepta in sinea lor ca este o aberatie, descurajeaza totusi puternic si expune unui risc juridic inacceptabil parintii si cadrele didactice, unitatile de invatamant si ONG de profil, facand practic ilegal mersul cu bicicleta la scoala sau in excursie, chiar mersul pe bicicleta in general in afara unor evenimente special organizate si protejate de Politie sau a curtii proprii sau a scolii sau a unor drumuri de exploatare inchise circulatiei publice....

Pana in 2002, legislatia rutiera era oricum nejustificat de restrictiva, prevazand ca persoanele sub 14 ani nu au voie sa circule cu bicicleta pe drumurile cu trafic intens, fara sa prevada exceptii, de exemplu cazul insotirii de catre persoane majore sau cazul ciclistilor de performanta in antrenament.

In 2002, Guvernul, sfidand Parlamentul care avea in faza finala de dezbatere proiectul unui nou Cod Rutier care a fost dezbatut ani de zile si la care a contribuit cu amendamente si Clubul de Ciclotrism "Napoca" si alte ONG-uri din coalitia ProVelo, a emis in pragul sarbatorilor de iarna o noua legislatie de profil, prin OUG 195 / 2002 privind circulatia pe drumurile publice, care prevedea la art.20 alin.(2) ca "Persoanele care nu au implinit varsta de 14 ani pot conduce biciclete numai pe drumurile special amenajate si semnalizate corespunzator de catre administratorul drumului respectiv", drumuri care nu existau si nici nu s-au realizat si deci exceptia a ramas doar teoretica. La originea acestui abuz a stat Politia Rutiera, care a redactat proiectul, insusit de Inspectoratul General al Politiei si preluat de Ministerul de Interne ca initiator al acestei nefericite Ordonante de urgenta, ignorandu-se cererile ONG-urilor de biciclisti si bunele practici pe plan international.

Parlamentul din pacate nu a ramas mai prejos, si cu ocazia dezbaterii acestui OUG, in loc sa elimine aberatia, a agravat-o prin Legea 49 / 2006 privind aprobarea OUG 195 / 2002, inlocuind acea interdictie care avea o minima exceptie macar teoretica, cu actuala interdictie cvasitotala anterior citata regasita la art.70 alin.(2) din OUG 195 / 2002 republicata, si care nu cunoaste exceptii, si nici nu permite practic instituirea de exceptii prin Regulamentul de aplicare al OUG 195 / 2002 care e aprobat prin Hotarare a Guvernului. Astfel, Parlamentul a devenit coautor la acesta atentat la sanatatea publica a tinerei generatii, explicabil dealtfel si prin faptul ca in cvasitotalitate, si parlamentarii, ca multe alte categorii de demnitari si inalti functionari publici, cand nu sunt "indoor" intr-o cladire, par sa vada, metaforic vorbind, lumea inconjuratoare numai prin parbrizul autoturismului.

Mai mult, in Camera Deputatilor este in procedura un proiect de lege unde doua din cele patru comisii implicate au adoptat un proiect de raport ce, daca va ajunge in varianta finala ce va fi supusa la vot in plenul Camerei Deputatilor, ar institui interdictia de a circula cu bicicleta si pentru copiii cu varsta intre 14 si 16 ani, pe langa alte interdictii si restrictii aberante. Detalii aici: https://ccncluj.blogspot.com/2023/12/protest-contra-amendamentelor.html si aici: https://ccncluj.blogspot.com/2025/09/o-noua-tentativa-de-promovare.html

Statele dezvoltate au declarat ca supraponderalitatea si sedentarismul sunt principalul pericol de sanatate publica pentru copii si adolescenti si ca, in acest context, practicarea de sporturi de anduranta si promovarea mersului pe jos si cu bicicleta, atat in scop sportiv si turistic cat si - sau mai ales - utilitar, trebuie sa fie o prioritate. Programe masive atat guvernamentale cat si neguvernamentale de tip "cycling to school" sunt in plina expansiune, scolile si autoritatile locale se preocupa de crearea de infrastructuri si facilitati dar si de incurajare activa a elevilor sa vina la scoala pe bicicleta, dar si sa circule mai mult in timpul liber pe bicicleta si in completare pe jos si cu transportul public si cat mai putin cu autoturismul. Pe cand in Romania constatam ca incurajarea unei mobilitati active si durabile pentru copii ramane cel mult in stadiul declarativ.

Ar trebui ca 20 Noiembrie, la fel ca 1 Iunie, sa nu fie festiviste, ci sa devina, pentru adulti si oficialitati, o zi in principal de dezbatere si actiune in favoarea drepturilor si intereselor copilului, inclusiv cu privire al un stil de viata sanatos prin cat mai multa miscare fizica si mobilitate activa. In acest cadru, ar trebui eliminate urgent interdictiile aberante din legislatia rutiera privind circulatia copiilor pe bicicleta si dezvoltate programe care sa invete toti elevii sa circule cu bicicleta, ca o deprindere elementara de viata moderna, si sa ii incurajeze pe cat mai multi sa utilizeze bicicleta nu doar ocazional in scop sportiv, turistic si recreativ, ci si cotidian, in scop utilitar, inclusiv pentru venitul la scoala.

Lipsa totala de informare si experienta a sistemului public de invatamant in acest domeniu poate fi compensata in buna masura de expertiza detinuta de organizatiile de biciclisti, dezvoltata de-a lungul deceniilor in multe state occidentale, si de care pot beneficia chiar gratuit si scolile din Romania, iar in materie legislativa, nu trebuie "reinventata roata" ci doar aliniata si desueta legislatie rutiera romana la bunele practici internationale.

Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) si alte organizatii de profil, multe reunite sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR) afiliata la Federatia Europeana a Biciclistilor (ECF) si in Coalitia PRO VELO, isi ofera in continuare sprijinul metodologic si informational atat Guvernului si Parlamentului si altor autoritati, de exemplu pentru amendarea legislatiei rutiere in sensul eliminarii caracterul ei antibiciclistic si opus mobilitatii durabile, precum si sistemului educational si autoritatilor locale pentru dezvoltarea de programe si facilitati pentru incurajarea efectiva a copiilor sa se deplaseze cat mai mult pe jos si cu bicicleta si cat mai putin cu mijloace motorizate, ca o contributie necesara si importanta la o imbunatatire a starii mediului si mai ales a starii de sanatate a generatiilor viitoare.

Cluj-Napoca, 20 noiembrie 2025

av. Radu Mititean
director executiv CCN
presedinte FBR



, , , , |
Bookmark and Share
ZIUA MONDIALA DE COMEMORARE A VICTIMELOR TRAFICULUI RUTIER
Author: CCN
•11/15/2025 03:15:00 a.m.

ZIUA MONDIALA DE COMEMORARE A VICTIMELOR TRAFICULUI RUTIER

In 16 noiembrie 2025, fiind a treia duminica a lunii noiembrie, se marcheaza la nivel mondial Ziua de Comemorare a Victimelor Traficului Rutier. In Romania, unde rata de accident rutier este de multi ani mereu cea mai ridicata din tarile UE, o asemenea zi ar trebui sa fie una de ample manifestari, dezbateri, actiuni de comemorare si constientizare, insa acest flagel pare a fi acceptat tacit de autoritati si cetateni, ca si cum nu i s-ar putea pune capat.

Ziua de Comemorare a Victimelor Traficului Rutier, referita adesea prin initialele WDR sau WDoR, a fost initiata in 1993 in Marea Britanie de organizatia RoadPeace si extinsa la nivel european in 1995 de catre Federatia Europeana a Victimelor Accidentelor Rutiere (FEVR) https://fevr.ngo/ , raspandindu-se apoi rapid la nivel mondial, iar dupa un deceniu, prin votul Adunarii Generale ONU - punctul 10 din Rezolutia 60/5 adoptata in 26.10.2005, a fost proclamata ca zi mondiala oficiala pe aceasta tema. . Detalii si la: https://worlddayofremembrance.org/ si https://fevr.ngo/world-day-of-remembrance/ si la https://www.who.int/groups/united-nations-road-safety-collaboration/world-day-of-remembrance

Decada 2021 - 2030 a fost proclamata de Adunarea Generală a ONU ca Decada de Actiune pentru cresterea sigurantei rutiere, https://www.who.int/teams/social-determinants-of-health/safety-and-mobility/decade-of-action-for-road-safety-2021-2030 prin rezolutia A/RES/74/299 intitulata "Imbunatatirea sigurantei rutiere la nivel mondial", cu tinta asumata de reducere cu 50% a ratelor de accident rutier mortal sau grav. Un prim raport global privind starea sigurantei rutiere a fost lansat in decembrie 2023: https://www.who.int/news-room/events/detail/2023/12/13/default-calendar/launch-of-the-global-status-report-on-road-safety-2023

Exista si un Parteneriat Global pentru Siguranta Rutiera (The Global Road Safety Partnership - GRSP https://www.grsproadsafety.org/ ) lansat in 1999 sub egida Federatiei Internationale a Societatilor de Cruce Rosie si Semiluna Rosie ( IFRC ), precum si un Parteneriat International al Victimelor Accidentelor Rutiere (International Road Victims' Partnership - IRVP https://www.irvp.org/about-IRVP.php .

De asemenea, sub egida ONU / OMS functioneaza o structura de Colaborare pentru Siguranta Rutiera (United Nations Road Safety Collaboration - UNRSC https://www.who.int/groups/united-nations-road-safety-collaboration infiintata in 2004 prin Rezolutia Adunarii Generale a ONU 58/289 ) si s-a creat o retea globala a sefilor de agentii nationale de siguranta rutiera https://www.who.int/groups/global-network-of-national-road-safety-leaders

Tot sub egida OMS au loc conferinte ministeriale periodice, cea mai recenta fiind cea de la Marrakech din Maroc, din 18-20 februarie 2025 https://www.who.int/news-room/events/detail/2025/02/18/default-calendar/fourth-global-ministerial-conference-on-road-safety si https://www.roadsafetymorocco.com/ fiind adoptata si " Declaratia de la Marrakech" https://cdn.who.int/media/docs/default-source/documents/un-road-safety-collaboration/marrakech-declaration-en.pdf

Sloganul WDR este " REMEMBER. SUPPORT. ACT" - Aminteste-ti, Sprijina, Actioneaza ! Iar tema specifica in acest an este LOST TALENTS ( "TALENTE PIERDUTE" ) - care ne aduce aminte ca atunci cand oameni sunt ucisi sau grav raniti in accidente rutiere, lumea nu pierde doar niste indivizi, ci pierde potentialul lor, ideile, creativitatea, impoactul lor viitor pozitiv pe care l-ar fi putut avea asupra societatii. Ei devin talente pierdute pentru omenire, dar pot deveni sufletul pentru demersurile de crestere a sigurantei rutiere. O serie de mesaje oficiale pe tema WDR2025 si la https://www.who.int/multi-media/details/world-day-of-remembrance-for-road-traffic-victims-2025

Golul lasat in urma de victime este usor de transmis si vizual, printr-o scena goala intr-o sala de spectacol, printr-un teren de sport pustiu, printr-o incapere goala - unde simtim acut si dureror lipsa celor disparuti prematur. Mai ales ca statisticile dovedesc faptul ca accidentele rutiere sunt cauza cea mai frecventa de deces sau ranire grava pentru copii si tineri. Materialele vizuale ale campaniei pe 2025 sunt axate pe acest gen de imagini.

La nivelul UE, circa 20.000 oameni mor anual in accidente rutiere, si peste 1,4 milioane sunt grav raniti sau raman cu sechele, chiar daca in ultimii ani se inregistreaza in multe tari UE si in UE pe ansamblu scaderi semnificative. La nivel mondial mor anual in accidente rutiere peste 1 milion de oameni, si peste 50 de milioane sunt ranite. Este la nivel mondial cazua nr.1 de mortalitate pentru persoanele in varsta intre 5 si 29 de ani, iar peste 90% dintre decesele cauzate de accidente rutiere se petrec in tarile cu nivel de venit redus si mediu.

La nivel mondial, de la primul accident provocat de un autovehicul, care a produs moartea unui om, eveniment consemnat acum peste 125 de ani, au fost consemnate peste 50 de milioane (!!) de morti in accidente rutiere si sute de milioane de persoane care au suferit vatamari ale sanatatii. Este practic o pandemie care eclipseaza ca numar total de victime majoritatea cauzelor de mortalitate, desi altele sunt mult mai intens mediatizate.

Biciclistii sunt, alaturi de pietoni, o categorie de participanti la trafic mult mai vulnerabila ca risc de deces sau ranire grava in caz de accident rutier, in comparatie cu persoanele aflate in autovehicule, si prin urmare ar trebui sa se bucure de o protectie sportiva prin legislatie, prin infrastructura rutiera, prin educatie si prin activitatea preventiva si prin cea sanctionatorie a incalcarilor, pe care ar trebui sa o desfasoare autoritatile.

Din pacate, in Romania se inregistreaza in ultimii ani la nivel UE aproape in fiecare an cea mai mare incidenta a accidentelor rutiere mortale si grave din punct de vedere biciclistic, pe 100.000 locuitori si pe distante parcurse pe bicicleta, ceea ce constituie si un mare factor de descurajare pentru utilizarea bicicletei desi ar fi un factor major de mobilitate durabila, de reducere a poluarii si a congestiei in trafic, de combatere a sedentarismului si obtinere de alte multe efecte pozitive.

La nivelul UE exista o politica-cadru 2021-2030 privind siguranta rutiera https://data.europa.eu/doi/10.2832/391271 adoptata in 2020, si care s-a redactat plecand de la " Declaratia de la Valleta" din martie 2017, si care este axata pe pasii urmatori in directia "viziunii zero" - idealul de a elimina complet decesele cauzate de accidente rutiere.

In Romania functioneaza o organizatie denumita Asociatia Victimelor Accidentelor de Circulatie din Romania ( AVAC - https://avacromania.ro/ ) si tot la nivel neguvernamental s-a infiintat mai recent Coalitia pentru Siguranta Rutiera (CSR) https://pentrusigurantarutiera.ro/ care a lansat o Carta Alba a Sigurantei Rutiere. Din coalitie fac parte si Federatia Biciclistilor din Romania si o serie de organizatii membre ale acesteia.

Exista preocupari mai largi si la nivel guvernamental pentru siguranta rutiera, ca de exemplu prin Consiliul Interministerial pentru Siguranta Rutiera ( CISR - https://www.cisr.ro/ ) infiintat prin HG 437/1995, care insa din pacate nu cuprinde decat reprezentanti ai unor ministere, autoritati locale si forme asociative ale acestora. Este prevazut ca CISR sa organizeze anual o " Conferinta Nationala pentru Siguranta Rutiera " la care ar trebui sa participe si alti stakeholderi, inclusiv ONG-uri de profil, dar pe site-ul CSR nu se regaseste vreo informatie in acet sens.

Importanta a fost si prin adoptarea, prin HG 682/2022, a Strategiei Nationale privind Siguranta Rutiera pentru perioada 2022-2030 care se poate citi si la: https://www.cnadnr.ro/sites/default/files/Strategie%20siguranta%202022-2030.pdf

Politia publica rapoarte anuale privind siguranta rutiera - cel mai recent se refera din pacate la anul 2023 desi suntem la final de 2025 si era de asteptat sa fie demult publicat cel pe 2024:: https://politiaromana.ro/files/pages_files/BSR_2024_FINAL.pdf

In acest raport oficial este consemnat ca in 2023 s-au produs pe drumurile publice din Romania 4527 de accidente rutiere grave, care au cauzat 1545 de decese ( rata de 81 decese / milion locuitori, aproape dublul mediei pe UE) , dintre care 156 de biciclisti si 427 de pietoni), si ranirea grava a 3537 persoane si ranirea usoara a altor 2172 de persoane. Rapoarte pe ani anteriori la https://politiaromana.ro/ro/prevenire/buletinul-sigurantei-rutiere

De Ziua de Comemorare a Victimelor Traficului Rutier, gandurile ar trebui sa mearga nu doar la victime, ci si la membrii familiilor acestora, la personalul serviciilor de urgenta care intervin la accidente rutiere si la participantii la trafic in general si la categoriile vulnerabile, ca potentiale victime cat timp nu se va imbunatati substantial siguranta rutiera.

CCN este o asociatie tuistica, sportiva, civica si ecologista care militeaza de trei decenii pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos, rezultand o dezvoltare durabila a societatii. Printre altele, militeaza pentru cresterea sigurantei rutiere a utilizatorilor bicicletei si a participantilor vulnerabili la traficul rutier in genera si pentru o mobilitate sustenabila. Detalii despre CCN si pe www.ccn.ro

CCN este membru in Federatia Biciclistilor din Romania ( FBR ) si militeaza prin intermediul acesteia si la nivel national si international pentru imbunatatirea sigurantei rutiere pentru biciclisti.

Cluj-Napoca, 15 noiembrie 2025

Radu Mititean
director executiv CCN








, , , , , |
Bookmark and Share
Tura pe jos la CETATEA LITA plecand din HASDATE in cadrul campaniei IVMC
Author: CCN
•11/09/2025 05:40:00 a.m.

TURA GHIDATA PE JOS IN 16 NOIEMBRIE
la CETATEA LITA plecand din HASDATE
in cadrul campaniei de promovare a conceptului de
Inel Verde Metropolitan Clujean - IVMC

Duminica 16 noiembrie 2025 va invitam la o noua tura pe jos, ghidata si gratuita, de vizitare, prezentare si documentare a potentialului ecologic, peisagistic si de recreere, turism si sport in natura cu impact redus de mediu, de aceasta data din nou in masivul Gilau-Muntele Mare, intr-un circuit din satul Hasdate pana la ruinele Cetatii Lita, in partea vestica a Zonei Metropolitane Cluj.

Actiunea este organizata de Clubul de Cicloturism ”Napoca” (CCN) in calitatea si de structura initiatoare a conceptului de ”Inel Verde Metropolitan Clujean” (IVMC), conceput si lansat in parteneriat cu asociatia Societate Organizata Sustenabil (SOS) si grupul civic Alergatori Incepatori Cluj si acceptat in aceasta primavara acestui an ca idee si obiect de studiu si de catre autoritati in cadrul unui grup de lucru sub egida ADI ZMC Cluj descrisa la clujmet.ro

Tura va incepe la ora 9:30 din satul Hasdate (com.Savadisla) si va fi o drumetie pedestra de nivel mediu, cu lungime de circa 15 km si cu un total de circa 700 metri diferenta de nivel in urcus, desfasurandu-se in cea mai mare parte pe pasuni si prin padure, pe drumuri de caruta / tractor, cu scurte portiuni pe poteci.

Tura decurge pe trasee nemarcate. Din zona centrala satului Hasdate, atestat documentar in 1456, in locul unde, venind dinspre Lita, comunal asfaltat (DC99) ajunge din nou pe malul paraului Hasdate si coteste paralel cu acesta, noi il parasim, trecem apa si urcam spre sud pe culme, trecand pe la Chicereaua si apoi pe la izvoarele vaii Stremtului si prin Padurea Bisericii, coboarand putin spre firul vaii Ierii pana la pitorestile ruine ale cetatii Lita, pe care le vizitam.

In partea a adoua a turei urcam printre coltii de stanca si apoi prin padure pana pe varful Piatra Mare unde au existat in asezari preistorice fortificate si este un loc superb de belvedere. Apoi urmam o portiune mai lunga culmea ce delimiteaza spre est bazinul vaii Ierii si la final coboram inapoi in Hasdate pe o alta culme secundara, pe la Gura Ursoii. Traseul strabate trupul vestic al ariei naturale protejate "Pajiștile de la Liteni -Savadisla".

Accesul pana in satul Hadate, ca punct de inceput si final al circuitului pe jos, din pacate nu se poate realiza cu transport public. Prin urmare, deplasarea va trebui facuta cu autoturisme private sau cu bicicleta, fiind 25 km din Cluj-Napoca, pe drum asfaltat, via Floresti - Luna de Sus - Vlaha - Savadisla - Lita.

Organizatorii vor facilita contactul cu alti participanti pentru a isi gasi loc in masina altora cei care nu au autoturism propriu sau ca sa se minimizeze numarul de autovehicule necesare la transportul pana la si de la locul de incepere a excursiei pe jos, sens in care ii rugam pe cei doritori sa participe sa anunte daca au nevoie de un loc intr-un autoturism sau daca, venind cu autoturism propriu din sau prin Cluj-Napoca sau Floresti, mai au locuri disponibile.

Se preconizeaza in acest sens o intalnire la ora 8:30 in cart. Manastur in parcarea din fata hypermarketului Penny (pe Calea Floresti, statiile de autobuz CTP "Taberei" si "Piata Flora" unde opresc de exmeplu liniile de autobuz nr. 9, 24 si 24B) incat la 8:45 sa se poata porni in directia Luna - Lita pentru a ajunge la locul de inceput al turei pe jos la 9:15 si la 9:30 sa inceapa efectiv tura pe jos. Rugam in acest sens pe cei interesati de tura sa se anunte fie prin e-mail la office@ccn.ro fie prin SMS sau whatsapp la 0744-576836 pana sambata 15 noiembrie la ora 19:00.

Tura este una de dificultate medie, atat prin prisma lungimii (doar circa 15 km) si urcusului (circa 700 metri diferenta de nivel) cat si pentru faptul ca merge aproape exclusiv pe drumuri bine conturate (de caruta / tractor). Pot fi insa si scurte portiuni de poteca sau drum mai neclar, posibil mai infundat cu vegetatie, ce poate necesita putina "explorare" deoarece situatia in teren se modifica in timp si cateva pasaje mai abrupte / stancoase, dar optionale (se pot ocoli), la urcarea la ruinele cetatii Lita respectiv la urcarea pe vf. Piatra Mare. Prin urmare excursia este in principiu accesibila si celor cu nivel mai redus de experienta sau cu abilitati mai reduse de drumetie, dar necesita o conditie fizica cel putin medie.

Fiind o excursie in natura, in zona montana, chiar daca este relativ scurta si aproape de localitati si la altitudini mici, sub 1000 metri, participantii trebuie sa aiba incaltaminte comoda si mai solida, rucsac de tura, haine adecvate si pentru vreme mai rece, vant sau ploaie (inclusiv pelerina si sapca de soare), apa (cel putin 2 litri / persoana) si mancare pentru o excursie de o zi. Recomandam bocanci si bete de trekking.

Tura este deschisa oricarei persoane interesate iar participarea este gratuita, ca toate actiunile organizate de CCN in cei peste 30 de ani de existenta (dar fiecare participant trebuie sa isi suporte eventualele cheltuieli proprii, de exemplu costul de deplasare pana la si respectiv de la locul de inceput al circuitului, in satul Hasdate).

Pentru tura pe jos, organizatorii asigura doar ghidajul (inclusiv prin ghid autorizat de turism, fost sef de echipa Salvamont si autor de ghiduri si harti turistice ale zonei) si explicatii pe parcurs, in rest participantii trebuie sa considere ca sunt pe propria raspundere, putand sa se alature sau sa paraseasca grupul oricand, actiunea fiind in regim de manifestatie publica cu participare deschisa, fara inscrieri obligatorii sau evidenta nominala a participantilor, dat fiind ca traseul urmeaza in principiu drumuri si poteci clare, nu cuprinde portiuni tehnice / dificile, si desi se desfasoara in zona montana si partial impadurita este in orice punct la mai puțin de 3 km pana in localitati cu case permanente si intr-un poligon delimitat de sosele asfaltate, deci nu exista risc real de ratacire semnificativa si este distanta destul de mica pana la drumuri carosabile.

Ca toate turele ghidate din campania IVMC si din campanii asemanatoare (cum este campania Somes Culoar Verde-Albastru - SVA), dincolo de latura de vizitare, prezentare si testare, este si aspectul de documentare si monitorizare ca potential de trasee de turism pedestru si cicloturism, urbanism, starea factorilor de mediu (cu accent pe ape, pajisti, păduri, arbori remarcabili și biodiversitate) și intervenții umane (deseuri, disciplina in constructii), urmand sa sesizam autoritatilor si presei eventuale constatari mai deosebite si sa aratam participantilor si cum pot ei face sesizari pe asemenea teme daca observa in viitor situatii nedorite de acest tip.

Tura pe jos din 16 noiembrie 2025 face parte din campania "Inelul Verde Metropolitan Clujean" - IVMC, care este una de advocacy avand ca scop protejarea si valorizarea naturii in zona metropolitana clujeana prin activare cetateneasca si persuadare a decidentilor, urmarind sa contribuie la combaterea si compensarea contextului actual de schimbari climatice, poluare, sedentarism, degradare a biodiversitatii, antropizarea masiva a peisajului si deficit de intelegere si contact om-natura.

Este un eveniment realizat in cadrul proiectului Reteaua pentru Natura Urbana rnu.ro , sustinut de BRD Groupe Societe Generale. De aceasta sustinere au beneficiat deja mai multe ture ghidate pe bicicleta si ture pe jos, pe care CCN le-a organizat in anul 2025.

Tura este a saptea pe jos din acest an (IVMC25 - TP07). Cele 14 ture din 2025 sunt in continuarea celor 10 ture pe jos si 10 ture biciclistice organizate de CCN in 2024 in campania IVMC24, fiecare tura avand traseu distinct pentru a se acoperi treptat toata Zona Metopolitana Cluj.

Cetatea Lita, numita si Cetatea Liteni sau Geczy, este situata pe un pinten stancos de pe un picior vestic al varfului Piatra Mare. Este inscrisă pe lista monumentelor istorice 2010 cu codul CJ-I-m-A-07090.01. A fost atestata documentar din anul 1324 sub numele „Castrum Leta” dar cercetarile arheologice indica ridicarea ei in sec. XI pe locul unui "Castellum" din epoca romana. A avut un trecut zbuciumat, fiind detinuta succesiv de diverse familii nobilare, dar la un moment dat si de imparatul Sigismund de Luxemburg si apoi de orasul Cluj. A fost grav avariata prin explozia magaziilor de pulbere, la 12 februarie 1562, in contextul unui asediu. Dupa cativa ani este reparata si devine din nou locuibila timp de circa un secol, fiind probabil parasita in contextul razboiului Curutilor, ce a adus la final distugerea de catre armata austriaca a majoritatii cetatilor si castelelor fortificate nobiliare din Transilvania.

Pe varful "Piatra Mare" exista un sit arheologic si urme de asezari fortificate ( inscrise pe lista monumentelor istorice cu cod CJ-I-s-A-07089 si CJ-I-m-A-07089.01 respectiv CJ-I-m-A-07089.02 , datand din Perioada "La Tene" (din A Doua Epoca a Fierului) respectiv din Epoca Bronzului.

Situl Natura 2000 "Pajistile de la Liteni - Savadisla" este o arie naturala protejata de tip "sit de importanta comunitara" avand codul ROSCI0427. A fost declarata prin Ordinul ministrului mediului nr. 46/2016 dar nu are nici la ora actuala un plan de management si regulament aprobat. Este formata din trei trupuri, totalizand 2424,60 hectare, localizate pe teritoriul comunelor Savadisla, Baisoara si Ciurila. A fost declarata pe baza Directivei UE 43/1992 cunoscuta ca "Directiva Habitate" si transpusa in legislatia romana prin OUG 57/2007 cunoscuta ca "Legea Ariilor Protejate", obiect al protectiei fiind 5 habitate si 4 specii.

Astfel, in Pajistile de la Liteni - Savadisla este vorba de habitatele naturale: Fanete de joasa altitudine cu Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis - cod 6510; Paduri de fag Asperulo-Fagetum - cod 9130; Paduri de stejar și carpen Galio-Carpinetum - cod 9170 ; Paduri de stejar și de carpen dacice - cod 91Y0 si Tufarisuri subcontinentale peripanonice - cod 40A0.

Speciile protejate vizate de Pajistile de la Liteni - Savadisla sunt una de amfibieni, si anume izvorasul cu burta galbena (Bombina variegata - cod 1193) si trei specii de nevertebrate, si anume: albilita portocalie / Galbiorul roscat (Colias myrmidone - cod 4030), cosasul lui Stys (Isophya stysi - cod 4050) si albastrelul argintiu al furnicilor (Maculinea teleius - cod 1059). Au fost identificate si prezenta Fluturelui de foc al macrisului (Lycaena dispar - Cod 1060), Tesatorul porumbarului (Eriogaster catax - Cod 1074) si Fluturele vargat / Fluturele urs dungat (Callimorpha (Euplagia) quadripunctaria - cod 1078).

Detalii privind situl Natura 2000 "Pajistile de la Liteni - Savadisla" si la:

Detalii despre organizator:
Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) www.ccn.ro si https://www.facebook.com/ccn.ro
Detalii despre initiativa IVMC se pot citi la:
Detalii despre aceasta tura apar si pe pagina de Facebook a evenimentului:
si pe blogul CCN la

Cluj-Napoca, 10 noiembrie 2025

Radu Mititean
director executiv CCN
0744576836
, , , , , , , , |
Bookmark and Share
ZIUA MONDIALA A URBANISMULUI - 8 NOIEMBRIE
Author: CCN
•11/07/2025 10:27:00 a.m.

ZIUA MONDIALA A URBANISMULUI - 8 NOIEMBRIE

Ziua de 8 noiembrie este marcata ca "Ziua Mondiala a Urbanismului" ( World Urbanism Day) sau ca "Ziua Mondiala a Planificarii Urbane" (World Town Planning Day). Initiativa a fost lansata in 1949 de profesorul Carlos Maria della Paolera de la Universitatea din Buenos Aires, absolvent al Institutului de Urbanism din Paris, si s-a raspandit rapid, fiind la ora actuala sarbatorita in peste 30 de tari de pe patru continente, in 2025 fiind a 76-a editie.

Scopul Zilei Mondiale a Urbanismului este sa scoata in evidenta relevanta urbanismului pentru imbunatatirea calitatii vietii in orase, pentru a obtine comunitati urbane mai sustenabile, reziliente si incluzive, reflectand una din definitiile cele mai raspandite ale obiectului urbanismului - "studiul interactiunii oamenilor cu mediu urban".

In sens larg, urbanismul se refera la cum se organizeaza din punct de vedere spatial oamenii care traiesc nu doar in orase, ci in asezarile de orice fel. In acest sens si in Romania de exemplu se fac "planuri de urbanism general" (PUG) pentru fiecare localitate, inclusiv cele rurale, si se fac planuri urbanistice zonale si de detaliu pentru zone sau cladiri din orice tip de localitati.

Urbanismul este in evolutie, iar de la clasicul concept de simpla planificare a dezvoltarii urbane s-a ajuns la diversificari si specializari, incluzand concepte precum urbanism tactic, urbanism peisagistic ce pune accentul pe includerea naturii in oras, "Noul Urbanism" etc. Granita dintre urbanism si amenajarea teritoriului nu este una rigida iar mobilitatea urbana tinde sa devine o specializare in urbanism, nu in domeniul ingineriei transporturilor, ca rod al constatarii exprimate ironic in moduri precum "nu lasa inginerii de transporturi sa iti proiecteze o strada, ca va iesi o sosea".

Cu ocazia acestei zile, ca la fiecare editie, are loc si o conferinta mondiala virtuala, sub egida Retelei Globale a Urbanistilor ("Global Planners Network - GPN) si s-a adoptat si o declaratie in acest sens. Mai multe detalii la:

Tema Zilei Mondiale a Urbanismului din 2025 este "With planning we can!", subliniind ca o buna planificare urbana consolideaza capacitatile comunitarilor si le usureaza drumul spre prosperitate pentru toti si sustenabilitate. In acest sens e necesar sa fie planificate si apoi realizare locuintele adecvate in locatii adecvate, serviciile necesare si conexiunile necesare, ce necesita o infrastructura adecvata pentru a avea legaturile oprime intre locurile unde traim, lucram, invatam, relaxam sau recreem, pentru a ne conecta cu natura si a o integra astfel incat sa o avem ca aliata contra poluarii, inundatiilor sau efectului de insula de caldura urbana, implicand toate grupele de interes pentru a identifica impreuna solutii fezabile si benefice pentru toata lumea.

Se arata ca buna planificare urbana este o parghie esentiala pentru a crea orase si comunitati sustenabile, echitabile, incluzive, sanatoase, accesibile, prospere si sigure, care sa fie adaptabile si flexibile pentru a face fata provocarilor viitorului. Intr-o lume care se confruncta cu multiple provocari pe plan social, economic, de mediu si nu numai, urbanismul este o parte a solutiei.

Pe plan mondial, ca entitate oficiala, Programul Natiunilor Unite pentru Asezari Umane (agentie specializata a ONU cunoscuta ca UN-HABITAT) este specializata in promovarea dezvoltarii unor medii urbane incluzive, sigure, reziliente si durabile inclusiv prin promovarea urbanismului si coordonarea conceptului de "Noua Agenda Urbana". Aceasta vizeaza si obiectivul de dezvoltare durabila nr. 11 din "Agenda 2030" adoptata de ONU in 2015 (prin Rezolutia Adunarii Generale ONU nr. A/RES/70/1 ) - pentru ca ODD 11 se numeste chiar " orase si comunitati durabile".

Deja in 2022 populatia globala umana a depasit 8 miliarde, si peste jumatate traiesc in orase, preconizandu-se ca 70% dintre oameni sa traiasca in orase in anul 2050. Perspectivele nu sunt imbucuratoare, caci la ora actuala dintre ”oraseni” de fapt peste un miliard traiesc in adaposturi improvizate, maghernite, baraci, ”slums” sau alte denumiri ale mizeriei aparent urbane, si se preconizeaza alte doua miliarde in urmatoarele trei decenii, daca urbanismul va ramane un simplu deziderat in multe tari slab sau mediu dezvoltate, insa si in tarile dezvoltate, problemele de mediu si de mobilitate pot fi rezolvate sau atentuate prin masuri urbanistice pe termen lung, nu prin masuri pur tehnice, cum se constata unele tendinte.

Nici Romania nu este straina de subdezvoltarea urbana si de o alta fata a oraselor decat oaze de pretinsa dezvoltare, sanatate si calitate ridicata a vietii, inclusiv din cauza deficitului de aplicare a principiilor si instrumentelor de urbanism. Un bun exemplu poate fi chiar cazul municipiului Cluj-Napoca si al localitatilor invecinate, unde intalnim cartiere de baraci cum este ”Pata Rat / Dallas”, fenomenul ”blocuri intre case”, "umflarea" indicilor urbanistici pentru terenurile ”cui trebuie” chiar daca un studiu onest de trafic ar fi trebuit sa duca le neaprobarea construirii acelor cladiri de zeci de etaje sau complexe imobiliare de multe sute sau mii de apartamente, betonarea unei bune parti din spatiile verzi din oras care existau acum trei decenii pentru a face locuri de parcare sau cartiere de blocuri inghesuite cu iz de ghetou din asa-zisul ”sat” Floresti cu populatie reala de peste 70.000 locuitori sau chiar 100.000 dupa alte surse, care sunt o dovada a ignorarii de catre autoritati a urbanismului ca stiinta si instrument de gestiune a localitatilor.

La nivel institutional in Romania, pe teme de urbanism, avem Asociația Profesională a Urbaniștilor din România (APUR) https://www.apur.ro/ si alte asociatii, ca entitati neguvernamentale, si Registrul Urbanistilor din Romania ( RUR ) ca structura oficiala specializata, precum si autoritatea publica centrala in domeniu, care este acum Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintei - MDLPA https://www.mdlpa.ro/pages/urbanism iar cadrul legal actual in Romania este reprezentat in principal de Legea 350/2001, si se preconizeaza sa fie inlocuit de mult-amanatul proiect al CATUC ("CODUL AMENAJĂRII TERITORIULUI, URBANISMULUI ȘI CONSTRUCȚIILOR" )   https://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?idp=21012 a carui adoptare in Parlament se tergiverseaza de ani de zile. Avem insa adoptata "STRATEGIA NAȚIONALĂ DE DEZVOLTARE URBANĂ INTEGRATĂ PENTRU ORAȘE REZILIENTE, VERZI, INCLUZIVE ȘI COMPETITIVE 2022-2035 (POLITICA URBANĂ A ROMÂNIEI) " https://www.mdlpa.ro/uploads/articole/attachments/63b68cdf71ac9744827308.pdf

Urbanismul ar trebui sa ocupe un loc mult mai important in legislatia si practica gestiunii oraselor din Romania sub toate aspectele, inclusiv de mobilitate urbana si de conciliere a omului cu natura inclusiv in mediu urban prin conceptul de natura urbana, culoare verzi-albastre, inele verzi si alte instrumente moderne de dezvoltare urbana sustenabila.

Cluj-Napoca, 7 noiembrie 2025

Radu Mititean
director executiv CCN



, , , , , |
Bookmark and Share