TURA VELO PE SOMES AVAL DE CLUJ in 19 octombrie in campania SVA24
Author: CCN
•10/15/2024 01:00:00 a.m.

TURA VELO PE SOMES AVAL DE CLUJ
in 19 octombrie in campania SVA24

Sambata 19 octombrie 2024, cu plecare la ora 12:00 din Piata Unirii, Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) va invita la o tura biciclistica de verificare si documentare pe teme de mediu si mobilitate, axata pe malurile Somesului Mic aval de Cluj-Napoca, pana la Jucu.

Vom pedala in total circa 30 km, cu o diferenta de nivel neglijabila, pe strazi asfaltate dar mai ales pe drumuri pietruite si de pamant pe malul Somesului, inclusiv prin zone de santier si pe diguri, astfel ca este accesibil si celor cu nivel redus de antrenament dar este totusi nevoie de anumita experienta si abilitati de pedalat si pe drum nemodernizat, deci o tura cu dificultate redusa ca efort dar medie din punct de vedere tehnic.

Va fi o experienta de parcurgere, descoperire, testare si consemnare sub aspect turistic, peisagistic, ecologic, biciclistic si urbanistic a malurilor Somesului Mic in zona estica a Clujului si mai ales din Someseni pana in Jucu.

Se porneste din zona centrala a Clujului, din Piata Unirii, dupa finalul editiei octombrie 2024 a Marsului Biciclistilor Clujeni (MBC175) si In prima parte a turei se va pedala din centru spre nord-est pana la parcul Parcul Armatura, unde va fi o pauza mai lunga pentru ca, de la ora 12:30, va fi acolo o lansare de carte - SOLUTII BAZATE PE NATURA LA SOMES - ce contine si un capitol despre infrastructurile velo pe malul Somesului, cartea vizand si ansamblul proiectului de Somes Culoar Verde-Albastru de la Gilau la Apahida. Lansarea de carte este parte dintr-un eveniment mai amplu organizat de Somes Delivery - detalii la https://www.facebook.com/events/2107480706316309 .

Revenire la Cluj-Napoca este conceptua a fi seara, cu trenul, de la statia Jucu, cu unul dintre trenurile operate de Interregional Călători ce au si locuri pentru biciclete (la 18:41 trenul Regio 10509 sau la 20:17 trenul Regio 10537).

Tura velo propusa de CCN pentru aceasta dupa-amiaza si seara de sambata 19 octombrie este de-a lungul viitorului culoar de mobilitate nemotorizata cerut trei decenii de ONG-urile de bicicilisti si de mediu si care este acum in faza de studiu si proiectare pe multe sectiuni din sectorul dintre Gilau si Apahida, printr-o firma de proiectare contractata de consortiul de primarii format de municipiul Cluj-Napoca si comunele Floresti, Gilau si Apahida, care pare sa se indrepte intr-o directie buna, dar din pacate alte portiuni nu sunt cuprinse in proiectul acesta pentru ca deja au facut obiectul unor proiecte izolate, deja aprobate sau in avizare, sau pretins finalizate, unde nu s-a tinut cont de nevoia asigurarii unei continuitati pietonale si biciclistice si unor minime principii comune, astfel ca aceasta lipsa de consecventa a compromis deja partial rezultatul final, cum vedem deja pe malul stang pe sectiunea dintre Podul Napoca si Podul Elisabeta sau zona Parcul Armatura si Parcul Feroviarilor si se contureaza zona Rivus / Carbochim...

Va fi si prezentarea si testarea zonelor respective ca potential biciclistic si de traseu pietonal, dar si documentarea starii mediului - ape, spatii verzi, aruncarea deseurilor, disciplina in constructii, deversari de ape uzate, moloz si alte deseuri, arbori remarcabili, amenajari pentru accesul la apa, lucrari hidrotehnice si alte aspecte.

Tura este deschisa oricarei persoane interesate, in varsta de cel putin 14 ani (dat fiind ca se desfasoara pe drumuri publice) care are bicicleta in buna stare tehnica si echipata conform legislatiei rutiere. Traseul se poate in principiu parcurge cu orice tip de bicicleta dar se recomanda cele de tip MTB sau cel putin biciclete de trekking sau gravel.

Participantii trebuie sa aiba pelerina, haine pentru vreme mai rece sau cu vant si eventual si cu ceva precipitatii. Si evident apa, mancare si toate cele necesare in general unei excursii pe bicicleta cu durata de peste jumatate de zi, inclusiv o minima trusa medicala si tehnica ce include petece, pompa si camera de rezerva iar cei sub 16 ani vor trebui sa poarte casca. Toti participantii trebuie sa respecte integral legislatia rutiera. Tura este gratuita, ca toate activitatile organizate de CCN pentru public in cei peste 30 de ani de activitate a asociatiei. Participantii trebuie fiecare sa isi acopere costurile personale, cum este cazul biletului de tren de la Jucu la Cluj-Napoca.

Organizatorii asigura doar ghidajul, de catre Clubul de Cicloturism "Napoca" (prin Radu Mititean, presedinte al Federatiei Biciclistilor din Romania, ghid de turism si autor de harti si ghiduri cicloturistice ale zonei) si explicatii pe parcurs, in rest participantii trebuie sa considere ca sunt pe propria raspundere, putand sa se alature sau sa paraseasca grupul oricand, actiunea fiind in regim de manifestatie publica cu participare deschisa, fara evidenta nominala a participantilor, dat fiind ca este tot timpul in sau in apropierea unor localitati si drumuri publice asfaltate des circulate si pe care se desfasoara inclusiv transport public in comun.

Tura face parte din seria de actiuni velo de tip "watchdog" de monitorizare a situatiei Somesului Mic si afluentilor lui intre Apahida si Gilau din campania Somes Verde Albastru care continua si in 2024 (SVA24) si care promoveaza culoarul Somesului Mic intre Gilau si Apahida (si pe viitor in continuare spre nord) si ca ax verde si de mobilitate activa - o conexiune ecologica si peisagistica si un cadru pentru deplasare nemotorizata in zona metropolitana, cu impact redus de mediu si chiar cu efect pozitiv prin cresterea interesului comunitatii pentru apele de suprafata si starea lor si prevenirea deversarilor de deseuri si altor activitati cu impact negativ de mediu in si pe malul Somesului Mic si afluentilor lui.

Culoarul ecologic si de mobilitate nemotorizata a Somesului Mic si afluentilor lui in Zona Metropolitana Cluj este complementar cu initiativa "Invelul Verde Metropolitan Clujean" urmand sa formeze impreuna o retea metropolitana care sa asigure conectivitatea ecologica si de mobilitate nemotorizata.

Detalii si pe www.ccn.ro si pe blogul CCN https://ccncluj.blogspot.com
si pe pagina de Facebook a evenimentului:

Cluj-Napoca, 14 octombrie 2024

Radu Mititean
director executiv CCN





, , , , , , |
Bookmark and Share
PADUREA HOIA DIN NOU SUB ASEDIU
Author: CCN
•10/14/2024 07:00:00 p.m.

  

PADUREA HOIA DIN NOU SUB ASEDIU
MASCAT IN MASURI TEMPORARE DE PROTECTIE A LOCUITORILOR 
UNEI STRAZI CARE DIN CAUZA PRIMARIEI 
ARE PROBLEME GRAVE DE STABILITATE

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista CLUBUL DE CICLOTURISM NAPOCA (CCN), in eforturile ei constante din ultimii peste 30 de ani, pe latura ei de ONG de mediu, de promovare a protectiei patrimoniului natural din interiorul si din imediata vecinatate a zonei deja construite a municipiului Cluj-Napoca si a zonei metropolitane a acestuia, incat sa poata sa se bucure de el in mod durabil si sa fie de folos generatiilor prezente si viitoare,

Urmarind consecvent, de peste trei decenii, actiunile si inactiunile administratiei locale fata de padurea Hoia si zonele adiacente ei, inclusiv prin faptul ca multi ani a si exercitat secretariatul Coalitiei ECO-CLUJ a ONG clujene de mediu si a reprezentat ONG-urile clujene de mediu in Comisia Tehnica de Amenajarea Teritoriului si Urbanism (CTATU) si in Comisia Judeteană pentru Protectia Mediului (CJPM) si in alte comisii de pe langa Consiliul Judetean Cluj, sau comisii sau grupuri de lucru de pe langa alte autoritati, in care a fost admisa,

Analizand si incercand sa promoveze abordari mai putin daunatoare mediului in documente adopate de administratia locala, cum ar fi PUG-ul mun. Cluj-Napoca din 1999 si cel din 2014 sau diversele strategii de dezvoltare sau PUZ-uri sau alte planuri de urbanism si amenajarea teritoriului, masterplanuri, planuri de mobilitate si alte documente de tip normativ sau de politici publice,

Constatand ca exista o evidenta si constanta presiune imobiliara si in general antropogena, utilitarista, asupra dealului Cetatuia si zonei padurii Hoia, in sensul de construire sau alte amenajari sau utilizari cu impact negativ major de mediu, incompatibile cu principiile dezvoltarii durabile (cum a fost si un proiect halucinand de imprejmuire cu gard, amenajare de alei pavate, iluminat public si alte asemenea pantru padurea Hoia), presiuni chiar mai intensive decat asupra unor zone precum Fagetul, desi padurea Hoia, pajistile adiacente si toata zona in general care mai era (si partial inca mai este) in stare neconstruita si relativ apropiata de o stare naturala este la fel de sau chiar mai valoroasa ecologic si peisagistic, precum si recreational, turistic si sportiv pentru locuitorii mun.Cluj-Napoca si ai localitatilor vecine, si cu valoare deosebita, de nivel national si chiar international din punct de vedere al patrimoniului natural si cultural, in comparatie cu alte zone din si din apropierea mun.Cluj-Napoca, pe de o parte,

Remarcand faptul ca, pe de alta parte, avand o suprafata mult mai mica decat zone gen Faget sau dealul Lombului si fiind inconjurata din trei parti de zone de dezvoltare imobiliara agresiva si vizata de sectionare prin noi lucrari de infrastructura sau de amenajari excesive, zona padurii Hoia si imprejurimile ei sunt si mai sensibile, expuse si vulnerabile decat alte zone valoroase,

Vazand cum, in ciuda datelor geologice, studiilor geotehnice concrete si mentiunilor clare in planurile urbanistice a riscurilor de alunecari de teren pe care le prezinta dealul Hoia, autoritatile locale clujene au emis autorizatii de construire sau au acceptat "introducerea in legalitate" pentru sute de constructii masive pe str. Uliului si strazile sau zonele adiacente, multe constructii fiind mastodonti cu multe nivele si mase uriase, si au permis ca la lucrari sa se poata accesa firava strada a Uliului si altele din zona cu utilaje de mare tonaj, in loc sa limiteze sever si sa controleze strict tonajul utiliajelor care aveau acces si volumul de trafic greu, pentru ca nu se produce riscurile dealtfel demult si bine documentate,

Vazand, pe de o parte, cum aparitia succesiva a alunecarilor de teren la str. Uliului sau la constructii din apropierea ei au determinat de-a lungul anilor emiterea de autorizatii de construire pentru lucrari de consolidare si finantarea, cu sume mari, din bugetul municipalitatii, de lucrari moderniare si apoi de succesive reparatii si consolidari ale strazii, fara insa a lua masurile de prevenire a repetarii problemelor, prin incetarea autorizarii de noi constructii sau limitarea dimensiunii lor sau inasprirea cerintelor de fundare, respectiv prin limitarea si controlarea stricta a tonajului per autovehicul si pe unitate de timp sau suprafata, inclusiv pentru traficul generat de santierele autorizate, ceea ce arata lipsa de vointa reala a autoritatii locale de a preveni repetarea si agravarea fenomenelor, desi ele au impact grav si asupra bugetului local, si produc si inechitate grava prin cheltuirea de sume imense pentru beneficiul unui numar mic de persoane care au putut cumpara la preturi initial foarte reduse terenuri in respectiva zone, pentru ca orice evaluare de bun simt indica faptul ca vor ramane putin sau deloc construibile daca autoritatea locala avea o atitudine responsabila si neinfluentata de factori nelegitimi, ce pot fi usor banuiti,

Vazand, pe de alta parte, cum "solutia" a fost pietruirea, latirea, imbunatatirea unui vechi drum de pamant prin inima padurii Hoia, pe care circulatia publica nu putea fi admisa, conform legii, cu permiterea accesului auto necontrolat pe acesta, sub pretextul necesitatii asigurarii accesului auto facil al riveranilor si al vehiculelor serviciilor de urgenta sau de servicii publice ex. salubritate pe zona superioara a str. Uliului si strazilor / aleilor adiacente, amonte de zona alunecarilor de teren produse in primavara acestui an, fara macar sa se ia o masura de a permite accesul numai riveranilor si altor persoane autorizate ( desi tehnic este usor de a implementa o asemenea masura),

Constatand ca, dupa anuntul oficial al incheierii, cu succes, a reparatilor si consolidarilor strazii Uliului in zona afectata de alunecarile de teren din primavara anului 2024, si redeschiderea accesului auto si pe zona respectiva, care a eliminat ratiunea pentru care s-a anuntat deschiderea pentru accesul auto a drumului prin padurea Hoia, in continuare se permite accesul auto pe acel drum, in loc sa se procedeze imediat la instalarea semnalizarii rutiere necesare de interzicere a liberului acces, si, dupa caz, de amplasare de mijloace fizice de control acces ( bariere sau bolarzi retractabili) si / sau de control uman, prin supraveghere video si / sau prezenta fizica a personalului din politia locala,

Constatand, pe de alta parte, ca in ciuda promisiunilor oficiale, nu au fost insa alocate fonduri si nu s-au facut demersuri pentru extinderea teritoriala si calitativa a protectiei padurii Hoia si a zonelor naturale adiacente, totul ramanand la stadiul de angajamente neangajante juridic si neonorate, desi Primaria avea si are posibilitatea de a lua masuri efective in aceasta directie, chiar in contextul legislativ actual care nu este unul optim protejarii si utlizarii durabile a padurilor, pajistilor si altor zone naturale urbane si periurbane, context legislativ pe care dealtfel Primaria Mun. Cluj-Napoca, inclusiv prin functiile detinute de primar in structurile asociative ale UAT-urilor la nivel national, are dealtfel posibilitatea sa il influenteze sau cel putin sa faca demersuri in acest sens,

Coreland aceasta atitudine a autoritatilor locale cu pasivitatea si eschivele manifestate in urma cu cativa ani, cand in mod ilegal, o firma a inceput pietruirea si alte lucrari de amenajare a acelui drum, si municipalitatea clujeana, dar si alte autoritati si institutii publice, au refuzat indelung sa furnizeze informatii privind forma de proprietate si titlularul dreptului de proprietate si a celui de administrare a drumulului la care se efectuau lucrarile ilegale, si sa ia masuri de stopare, remediere si sanctionare, si doar dupa multe presiuni ale societatii civile s-a recunoscut caracterul ilegal al lucrarilor si s-a dispus sanctionarea contraventionala a operatorului econonmic care a comis faptele, fara a se lua si masurile de readucere a drumului la starea initiala si de dovedire a beneficiarului lucrarilor, pe care firma vinovata refuza sa il dezvaluie, pretinzand in mod hilar ca a efectuat lucrarile cu titlu gratuit si in beneficiul oricui, fara sa fie contractata sau platita de cineva, desi era evident unde duce drumul si cine primise abuziv autorizatii de construire la marginea padurii Hoia si deci era in mod evident beneficiarul unui acces carosabil care sa reziste dpdv tehnic la trafic greu, dupa ce drumurile de acces realizate, pare-se tot ilegal, dinspre celalalt versant, au suferit masive alunecari de teren si deci nu permiteau continuarea santierului care a fi slutit peisagistic zona pe partea apartinand de UAT Floresti, suspiciuni confirmate si de incercarile facute prin interpusi de acei investitori de a pune capat criticilor si demersurilor ONG-urilor care facusera demersuri contra amenajarilor la acel drum cu care sustineau insa oficial ca nu ara avea vreo legatura sau interese,

CONSIDERA INACCEPTABILA SI DAUNATOARE INTERESULUI PUBLIC atitudinea Primariei Mun.Cluj-Napoca fata de problematica drumului recent pietruit in padurea Hoia si privind modul de gestionare a problematicii strazii Uliului si zonei adiacente acesteia, fiind evidente indicii privind existenta unor intentii oculte manifestate sistematic de multi ani de a facilita, prin diverse tertipuri, realizarea si mentinerea faptica si juridica a accesului auto inclusiv pentru autovehicule de mare tonaj in si prin padurea Hoia, ce nu are cum sa aiba alta finalitate decat o tolerare a unui fenomen de construire ilegala pe scara mare, pe care Primaria clujeana a dovedit in trecut ca este neinteresata sau incapabila sa il stapaneasca, asa cum dovedesc cazurile flagrante de mare anvergura cum sunt sutele de constructii ridicate ilegal in Faget, cu caracter de locuinta, dar pretins a fi case de vacanta sau, si mai clar si recent, sutele de case ilegale construite in cartierul Valea Fanatelor cu evidenta complicitate, cel putin pasiva, a Primariei clujene,

SOMEAZA institutia Primarului Mun.Cluj-Napoca sa interzica de indata circulatia publica pe respectivul drum si sa ia masurile necesare de aplicare a acestei interdictii, prin instalarea semnalizarii rutiere necesare de interzicere a liberului acces, instalare de supraveghere video, amplasarea de mijloace fizice de control acces (bariere sau bolarzi retractabili, cu telecomanda doar pentru cei special autorizati a avea acces din motive obiective temeinice) si, temporar cel putin, si asigurare de control uman la fata locului prin prezenta fizica fixa sau de tip patrulare periodica a personalului din politia locala competent pe linie de aplicare a legislatiei rutiere,

APELEAZA la Inspectoratul Judetean de Politie sa acorde Municipiului Cluj-Napoca concursul necesar pentru eficienta aplicare a acestor masuri legale de protectie efectiva a zonei padurii Hoia, precum si la Inspectoratul de Stat in Constructii, Garda Forestiera si Garda de Mediu sa efectueze verificarile necesare pe linia lor de competenta si sa aplice sanctiunile si sa dispuna masurile necesare de intrare in legalitate cu privire la problematica semnalata, indiferent cine sunt persoanele raspunzatoare,

APELEAZA la institutia Primarului Mun.Cluj-Napoca si Institutia Primarului com Floresti, la consiliile locale ale celor doua UAT, la Consiliul Judetean Cluj si la structurile asociative la nivel matropolitan din care UAT Cluj-Napoca si UAT Floresti fac parte, precum si la Institutia Prefectului Jud. Cluj, sa faca demersurile necesare, la nivel local, judetean si, daca e cazul, national, pentru extinderea si consolidarea protectiei padurii Hoia, inclusiv prin finantarea studiilor si documenatiilor stiintifice si de urbanism sau mediu suplimentare necesare, obtinerea informatiilor si documentelor necesare, efectuarea operatiunilor tehnico-juridice si adoptarea actelor administrative normative si emiterea actelor administrative individuale necesare si a tuturor celorlalte demersuri pentru punerea in practica a deja demult promisei mentineri si extinderi a protectiei padurii Hoia si zonei adiacente ei, pe linie de protectie a patrimoniului national natural si cultural si pe linie de asigurare a unui acces public liber in scop educational, recreativ, turistic, sportiv, de cercetare, cultural si de alta natura, in conditii de evitare a unui impact negativ semnificativ si de utilizare durabila a zonei de catre comunitatile din zona metropolitana Cluj, cu includerea in viitor a zonei Hoia in conceptul mai larga de Inel Verde Metropolitan Clujean sau alta forma de structurare a necesarei retele de culoare ecologice si de mobilitate si recreere nemotorizata in zona metropolitana Cluj.

In acest sens, aderam la scrisoarea comuna deschisa pe aceasta tema, semnata de numerosi cercetatori stiintifici, cadre didactice universitare, activisti de mediu si specialisti, remisa astazi Primariei Mun.Cluj-Napoca si presei si pe care o redam in ANEXA.

Cluj-Napoca, 14 10.2024

av.dr.med.Radu Mititean

director executiv
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista CLUBUL DE CICLOTURISM NAPOCA

 

 

ANEXA:

Textul scrisorii comune deschise:

=======================================================

DRUMUL PRIN HOIA TREBUIE ÎNCHIS TRAFICULUI AUTO ȘI PĂDUREA HOIA-BACIU ȘI PĂȘUNILE TREBUIE CONSERVATE ÎNTR-O ARIE NATURALĂ PROTEJATĂ -

SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE PRIMARUL CLUJULUI, EMIL BOC

14.10.2024

Domnule primar Emil Boc,

Deși strada Uliului a fost reparată cu peste 1 milion de euro[1], nu s-a cheltuit niciun ban cu protejarea efectivă a peisajului Hoia-Baciu ca arie naturală protejată, așa cum ați promis la dezbaterea bugetului local din ianuarie 2024. Dimpotrivă, a fost facilitat accesul auto pe unul din drumurile din Hoia de valoare patrimonială, care se află în continuarea Aleii Muzeului Etnografic. Cerem de urgență stoparea traficului auto pe acest drum.

Cerem ca Hoia să fie conservată cu statut de arie naturală protejată pentru biodiversitate și societate prin punerea în dezbatere publică a studiului de biodiversitate și a planului de management cerut de societatea civilă și finanțat de Primăria Municipiului Cluj-Napoca, și adoptarea unei Hotărâri de Consiliu Local care să asigure viitorul sustenabil al peisajului Hoia-Baciu.

Un număr de peste 12.000 de clujeni au semnat o petiție SOS împotriva tăierilor abuzive de arbori în această pădure, dar și pentru o gestionare mai bună a pădurii.[2]

Mii de oameni ies săptămânal în Hoia pentru a se bucura de natură. Hoia este extrem de atractivă pentru că este un ecosistem divers, cu înalte valori naturale, dar are și câteva trăsături cruciale pentru ca valoarea ei de recreere sau chiar terapeutică să se poată manifesta: nu este copleșită de zgomotul mașinilor (poluare fonică), nu este înțesută și fragmentată de structuri artificiale. Totodată, este important de menționat că numărul persoanelor care vizitează această pădure pentru a se bucura de beneficiile ei legate de recreere, socializare și biodiversitate este în creștere. La nivelul societății clujene se dezvoltă o apreciere din ce în ce mai profundă pentru natură, iar aceste valori se vor consolida în viitor (așa arată toate documentările de specialitate referitoare la populațiile urbane) pentru că expunerea directă la natură contribuie la bunăstarea fizică și mentală a oamenilor, iar urbanizarea tot mai accentuată face ca astfel de spații verzi să devină refugii esențiale pentru recreere și reconectare cu mediul natural. Pe măsură ce conștientizarea beneficiilor naturii crește, locuitorii orașului vor căuta din ce în ce mai mult să protejeze și să valorifice aceste resurse.

Pentru a facilita accesul locuitorilor de pe Strada Uliului, după surparea drumului, s-a ales varianta de a lărgi Aleea Muzeului Etnografic și continuarea acesteia prin pădure. Este important să înțelegem că acest drum are importanță socio-culturală: foarte multe persoane au folosit, folosesc și vor folosi acest drum pentru activități recreative, sănătoase (biking, jogging, plimbare). De asemenea, fiind evidențiat pe hărțile istorice (secolele 18, 19, 20), acest drum are și o valoare de moștenire istorică. Acest traseu este asociat cu numeroase amintiri colective și experiențe personale de-a lungul timpului, constituind un spațiu de socializare și relaxare în mijlocul naturii.

Activitățile de recreere în natură nu sunt compatibile cu traficul intens (unele mașini au viteze de peste 70 km/oră). De asemenea, zgomotul continuu al mașinilor deranjează atât persoanele care vizitează natura (inclusiv prin disconfort continuu) cât și o sumedenie de specii de animale care trăiesc acolo. Traficul auto antropizează și mai tare pădurea, alungă animalele sensibile la zgomotul și circulația permanentă a mașinilor, iar viteza mare este un pericol pentru persoanele care doresc să se bucure de pădure la pas sau cu bicicleta, dar şi pentru animalele care traversează drumul intens circulat. Mortalitatea vertebratelor cu dimensiuni mici datorită intensificării traficului este deja observată. Creșterea traficului pe această rută va duce la creșterea presiunilor și consolidarea intereselor pentru a continua dezvoltarea infrastructurală care este incompatibilă cu natura și cu activitățile sociale de recreere în natură. Aceste efecte de tip feedback pozitiv odată consolidate vor face imposibile implementarea protejării naturii pentru biodiversitate și societate[3], prin urmare vor priva societatea de spații urbane și peri-urbane vitale pentru implementarea Soluțiilor Bazate pe Natură, centura verde și alte ințiative asemănătoare.

Drumul pentru traficul auto, nu-și mai îndeplinește rolul după repararea străzii Uliului și este nevoie să fie închis de urgență mașinilor și prin acesta redat populației care utilizează natura și naturii. Societatea civilă cere acest lucru din 2021, prin proteste la care au participat sute de oameni.[4],[5] Închiderea drumului pentru trafic auto nu e o măsură singulară, ci trebuie integrată planului de management propus prin studiul de biodiversitate despre pădurea Hoia-Baciu și împrejurimi, cerut de societatea civilă, contractat de Primărie, și lăsat la sertar de mai bine de un an.

Ne aflăm într-un moment critic pentru protejarea naturii din pădurea Hoia, ca parte dintr-un Inel Verde Metropolitan. Dacă pierdem această oportunitate, toate viitoarele inițiative de capitalizare ecologică a naturii, Soluțiile Bazate pe Natură în special, vor fi compromise odată pentru totdeauna. Dacă drumul nu se închide pentru trafic, presiunea pentru construcții și extinderea structurilor artificiale va crește în detrimentul naturii. Suntem într-un moment decisiv, în care trebuie să alegem între interesele celor care doresc să extindă construcțiile și infrastructura care permite intensificarea traficului sau interesele, de bun simț, ale unei comunități de sute de mii de oameni care vor necesita natură din ce în ce mai mult.

Nu dorim ca Pădurea Hoia și peisajul Hoia Baciu la modul general să fie arii izolate de societate. De fapt, numărul de oameni care beneficiază de contribuțiile naturii este deja la ordinul miilor, mult mai mare decât persoanele care traversează cu mașina acea pădure poluând-o și fragmentând-o, și odată cu crizele care survin din schimbările globale acest număr va fi și mai mare.

Stoparea traficului auto prin pădure, realizarea de noi poteci pietonale și velo, signalistica pentru trasee turistice și panouri legate de biodiversitatea pădurii, pășunilor cu arbori și pajiștilor limitrofe sunt propuneri de bun simț pentru a prezerva natura urbană, atât de amenințată de dezvoltarea imobiliară haotică. Intervențiile pot direcționa utilizarea pădurii Hoia prin structuri care diversifică conexiunile om natură pe plan experiențial, emoțional, cognitiv, filosofic și relațional. Într-un final, este nevoie de asistarea societății pentru ca oamenii să fie custozi, îngrijitori înțelepți și nu distrugători ai naturii rămase. Acestea sunt intervenții demne pentru un oraș academic, smart city și o guvernare a orașului pentru care de altfel tranziția spre sustenabilitate și neutralitate climatică sunt deziderate asumate. Prin aceste activități Clujul poate deveni oraș model pentru celelalte orașe din România și această parte a Europei. Distrugerea naturii ca resursă intangibilă critică pentru societatea din prezent și în special din viitor nu necesită nici virtute, nici capacități înțelepte de guvernare. O poate face orice persoană și orice putere politică, pentru că a distruge nu este greu și nici smart. Totodată, a lua decizii în favoarea celora cu putere economică, chiar dacă prin asta se sacrifică resurse pentru majoritatea oamenilor, și a intra în alte jocuri de putere care favorizează o minoritate puternică financiar, înseamnă asimetrii de putere care în timp își vor manifesta efectele negative asupra societății. Trebuie să realizăm că ne aflăm în fața pierderii ultimelor hectare de natură periurbană. Distrugerea naturii în acest context aduce beneficii sociale minime, care pălesc în comparație cu uriașele costuri sociale pe termen lung. Fiecare hectar de natură rămas are o valoare inestimabilă și contribuie direct la calitatea vieții noastre. Odată pierdută, natura nu poate fi recuperată.

Pentru a îndrepta parțial greșelile din trecutul recent, Hoia trebuie ocrotită cu statut de arie naturală protejată prin punerea în dezbatere publică a studiului de biodiversitate finanțat de Primărie și implementarea măsurilor de conservare a biodiversității și a restaurării conexiunilor dintre oameni și natură. De asemenea, solicităm ca un reprezentant al societății civile să fie în comisia de circulație a Primăriei pentru ca decizii grăbite când se surpă un drum să nu conducă la trafic auto prin mijlocul pădurii când există soluții mai bune.

Conservarea biodiversității pentru a crește capacitatea de adaptare a societăților urbane la schimbările climatice și la modul general schimbările globale este o măsură inevitabilă. La nivelul Uniunii Europene este promovată ideea de „contabilizare a ecosistemelor” (ecosystem accounting), care înseamnă de fapt recunoașterea și susținerea multiplelor contribuții ale naturii pentru societățile urbane. Deoarece ecosistemele sunt formate din de specii (organisme vii) care au limite de toleranță la impactul uman și au necesități ecologice, menținerea rezilienței ecosistemelor nu se poate face prin activități care cresc extincția speciilor. Extincția speciilor destabilizează ecosistemele prin scăderea redundanței și scăderea diversității de răspuns. În acest moment, tot peisajul Hoia răsună de zgomot, este plină de gunoaiele oamenilor (numărul vetrelor de foc ilegale cel puțin s-a triplat în ultimii partru ani și asta crește probabilitatea pentru incendiu) și este amenințată de distrugerea habitatelor și fragmentare pe cel puțin trei fronturi: centura, expansiunea imobiliară și acum acest drum intens circulat.

In speranța că veți opri escalarea traficului auto în pădurea Hoia, să fie această scrisoare și decizia înțeleaptă din partea Primăriei o mărturie a responsabilității noastre colective față de societatea curentă și generația care va urma.

Cu respect,

Dr. Dohotaru Adrian, Vicepreședinte Rețeaua pentru Natură Urbană RNU

Dr. Hartel Tibor, ecolog, conferențiar universitar Facultatea de Ştiința şi Ingineria Mediului, Universitatea Babeș-Bolyai, membru Academia Europaea

Dr. Dragoș Dacian, Profesor, Facultatea de Științe Politice Administrative și ale Comunicării, Universitatea Babeș-Bolyai

Dr. Anghel Remus Gabriel, Profesor, Școala Națională de Studii Politice și Administrative şi cercetător la Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale

Dr. Copoeru Ion, Profesor, Facultatea de Istorie şi Filosofie, Universitatea Babeș-Bolyai

Dr. Ruicănescu Adrian, biolog, cercetător științific III, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice București, filiala Cluj-Napoca

Mititean Radu, director exectiv, asociația turistică sportivă civică și ecologistă CLUBUL DE CICLOTURISM “NAPOCA” ( CCN )

Constantinescu Mihai, naturalist, președinte Asociația Natura Transilvaniei

Dr. Peca Loredana, cercetător biolog și educator pentru natură, grupul civic „Umbrela Verde”

Dr. Silye Lóránd, geolog, conferențiar universitar, Facultatea de Biologie şi Geologie, Universitatea Babeș-Bolyai

Dr. Sevianu Eliana, ecolog, lector universitar, Facultatea de Știința și Ingineria Mediului, Universitatea Babeș-Bolyai

Dr. Arghiuș Viorel, geograf, lector universitar, Facultatea de Știința și Ingineria Mediului, Universitatea Babeș-Bolyai

Mornea Marius, Asociația Clujul Sustenabil

Dr. Kósa  Ferencz, biolog, lector universitar, Facultatea de Biologie şi Geologie, UBB

Dejeu Luminița, Comunitatea Declic

Dr. Turtureanu Dan, Cercetător Științific, Universitatea Babeș-Bolyai

Dr. Réti Kinga-Olga, specialist știința mediului, lector, Facultatea de Știința și Ingineria Mediului, UBB

Dr. Stoica Adrian, biolog, cercetător științific II, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice București, filiala Cluj-Napoca

Dr. Schuster Christian, lector, Facultatea de Studii Europene, Universitatea Babeș-Bolyai

Dr. Oltean Ovidiu, asistent universitar, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea Babeș-Bolyai

Dr. Ștefănescu Lucrina, cercetător științific, Facultatea de Ştiința şi Ingineria Mediului, Universitatea Babeș-Bolyai

Dr. Filip Sorin, conferențiar, Facultatea de Geografie, Universitatea Babeș-Bolyai

Dr. Corpade Ana, lector, Facultatea de Geografie, Universitatea Babeș-Bolyai

Dr. Bădărău Sabin, conferențiar, Facultatea de Știința și Ingineria Mediului, Universitatea Babeș-Bolyai

Dr. Bücs Szilárd-Lehel, președinte, Centrul pentru Cercetarea și Conservarea Liliecilor

Dr. Maloș Cristian, lector, Facultatea de Știinta și Ingineria Mediului, Universitatea Babeș-Bolyai

Mereuță Bianca, strateg de brand, fondator Editura Signatura

Dr. Ciobanu Natalia, specialist în științele mediului și reziliență la schimbări climatice, Asociația Clujul Sustenabil

Dr. Bălc Ramona, conferențiar universitar Facultatea de Ştiința şi Ingineria Mediului, Universitatea Babeș-Bolyai

Dr. Stermin Alexandru, biolog, Facultatea de Biologie si Geologie, UBB

Dr. Haitonic Raluca, geolog, Facultatea de Biologie si Geologie, UBB

Dr. Ursu Tudor, biolog, cercetător științific II, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice București, filiala Cluj-Napoca

Dr. Fosztó László, antropolog social, cercetător ISPMN - Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale

Dr. Horváth Csaba, lector, Facultatea de Geografie, Universitatea Babeș-Bolyai

Dr. Petrescu-Mag Ruxandra Malina, conferentiar, Facultatea de Stiinta si Ingineria Mediului, Universitatea Babes-Bolyai

Dr. Petrescu Crina, Profesor, Facultatea de Business, Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca

[3]  Fenomenul se numește dependența de traiectoria de dezvoltare („development path dependency”), când traiectoria de dezvoltare aleasă duce la reducerea oportunităților și a flexibilității pentru adaptare, vulnerabilizând societatea sau sistemul în cauză.

, , , , , , , |
Bookmark and Share
MARSUL BICICLISTILOR CLUJENI EDITIA 175
Author: CCN
•10/14/2024 02:40:00 a.m.

MARSUL BICICLISTILOR CLUJENI EDITIA 175

Clubul de Cicloturism Napoca (CCN) organizeaza sambata 19 octombrie 2024 a 175-a editie lunara a Marsului Biciclistilor Clujeni (MBC175), cu plecare la ora 10:00 din p-ta Unirii.

Sunt bineveniti orice locuitori ai zonei metropolitane clujene care au bicicleta in buna stare tehnica si echipata conform legislatiei rutiere. Participantii sub 16 ani trebuie sa poarte casca, asa cum prevede actuala legislatie.

Durata estimata a parcurgerii este de circa o ora si trei sferturi iar traseul este un circuit in zona centrala si cea de nord, nord-est si est orasului, prin cart. Dambul Rotund, Iris si Marasti si zona pericentrala, cu lungime de circa 15 km si diferenta de nivel limitata, astfel ca este accesibila oricui stie sa circule cu bicicleta, nefiind nevoie de nivel semnificativ de antrenament sau experienta sau anumite tipuri de bicicleta.

Traseul planificat: Piata Unirii - str. R.Ferdinand - str. Horea - str. D. Prodan - str. Caracal - str. Decebal - str. I.Coroianu - str. Traian - str. Decebal - str. Caii Ferate - p-ta Garii - str. Giordano Bruno - str. Simion Balint - str. Jean Jaures - str. Maramuresului - str. Sanatoriului - str. Doinei - str. Aron Florian - str. Viile Nadasel - str. Odobesti - str. Oasului - str. Postavarul - str. N.Romanul - str.Nadasel - parcul Armatura - str. Oasului - podul Rasaritului - str. Parcul Feroviarilor - str. Marasesti - str. Paris - str. Pitesti - Cl.Dorobantilor - str. Progresului - str. Venus - str. Baladei - str.Semenicului - str. A. Suciu - str. T.Mosoiu - str. Posada - p-ta Baba Novac - str. A. Iancu - str. Universitatii - p-ta Unirii.

Evenimentul este din seria lunara de marsuri velo inceputa in septembrie 2007 in continuarea celei anuale incepute de CCN in 1998. CCN este o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista care promoveaza de peste 30 de ani utilizarea bicicletei in scop recreativ, turistic si utilitar. Evenimentul se defasoara sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR).

Aceasta editie a MBC are, ca majoritatea editiilor, o cvadrupla valenta - de socializare, de informare si educare, militanta / de protest si turistica / recreativa.

Astfel, Marsul Biciclistilor Clujeni este o ocazie de intalnire, cunoastere reciproca si pedalare in comun a biciclistilor, de incurajare a inceperii sau reinceperii pedalatului in oras pentru cei ce se simt in nesiguranta in traficul actual, de schimb de opinii si impresii, de aflare de informatii practice, de gasire de parteneri de excursii velo etc.

Este si o ocazie de a vedea noi rute / trasee velo prin oras care sunt favorabile biciclistilor sau cai de a evita segmente problematice prin lipsa infrastructurii velo si conditii de trafic motorizat intens, de a primi sfaturi practice privind deplasarea velo in oras, explicatii privind legislatia rutiera, de a afla despre proiecte de amenajari sau politici publice ale autoritatilor si perspective de evolutie a infrastructurii de interes biciclistic in Cluj-Napoca si in zona metropolitana, despre activitatile asociatiilor de biciclisti si alte asemenea.

Editia actuala are si o oarecare componenta recreativa si turistica. Astfel, ofera vizitarea pe bicicleta a unor zone din oras pe care destui clujeni le cunosc, cum e cartierul Dambul Rotund, incluzand pedalarea pe portiuni din malurile Somesului Mic si prin sau pe langa parcuri precum Armatura si Feroviarilor.

Editia 175 a Marsului Biciclistilor Clujeni are si componenta militanta, de a ocazie de a reaminti autoritatilor locale, publicului si presei nevoia promovarii utilizarii bicicletei ca mijloc cotidian de transport in oras, componenta esentiala a mobilitatii urbane durabile si alternativa viabila la transportul automobilistic, alaturi de transportul in comun si deplasarea pietonala.

Mai concret, participantii isi exprima din nou ingrijorarea fata de lipsa sau inadecvarea dezbaterilor publice a planurilor de noi infrastructuri de biciclete si fata de calitatea redusa a majoritatii pistelor de biciclete mai vechi si mai noi, existand uneori deficiente calitative grave la noile piste sau rastele si mentinandu-se nerezolvate unele probleme la pistele vechi, de la latimea insuficienta la lipsa de continuitate, de la marcaje si indicatoare rutiere lipsa, la cele neclare sau gresit amplasate, ce pun in pericol biciclistii si alti participanti la traficul rutier.

Astfel, nici pana acum nu au fost remediate deficientele de semnalizare rutiera si alte deficiene semnalate la noile piste pentru biciclete pe cele doua maluri ale Somesului, mai precis pe malul drept in zona Salii Sporturilor si la capatul amonte de Parcul Rozelor, respectiv pe malul stang pe portiunea dintre capatul amonte, langa sediul SGA, si pana la intersectia cu str. Horea, pista de pe Cl.Dorobantilor este de multe saptamani in buna parte nefunctionala din cauza lucrarilor dar nu s-a trasat una provizorie pe partea neafectata, in schimb unele traversari pentru biciclisti au fost desfiintate ( cum este cazul Pietei Unirii la intersectia cu Bd.Eroilor), iar lista poate continua.

In continuarea MBC175, de la ora 12:00, CCN organizeaza o tura cu bicicleta pe malurile Somesului, pana la Jucu, cu o oprire in Parcul Armatura pentru lansarea cartii "Solutii Bazate pe Natura la Somes" unde un capitol este dedicat infrastructurii biciclistice existente si respectiv necesare de-a lungul Somesului in Zona Metropolitana Cluj, aceste doua evenimente urmand a fi dealiate in comunicate separate.

Cluj-Napoca, 14 octombrie 2024

Radu Mititean
director executiv CCN
0744-576836
office@ccn.ro



, , , , , , , , |
Bookmark and Share
TURA GHIDATA DE LA UZINA IN JURUL VAII BARLOGULUI in 12 octombrie in campania IVMC
Author: CCN
•10/06/2024 10:44:00 p.m.

TURA GHIDATA DE LA UZINA IN JURUL VAII BARLOGULUI
din masivul Gilau-Muntele Mare, de pe valea Somesului Rece
pe jos, sambata 12 octombrie
în cadrul campaniei de promovare a conceptului de
Inel Verde Metropolitan Clujean - IVMC

Sambata 12 octombrie 2024 va invitam la o noua tura pe jos, ghidata, de vizitare, prezentare si documentare a potentialului ecologic, peisagistic si de recreere, turism si sport in natura cu impact redus de mediu in zona metropolitana, de aceasta data in extremitatea vestica, montana, a Zonei Metropolitane Cluj, in masivul Gilau-Muntele Mare, in zona Muntele Rece.

Actiunea este organizata de Clubul de Cicloturism ”Napoca” (CCN) in parteneriat cu asociatia Societate Organizata Sustenabil (SOS) si grupul civic Alergatori Incepatori Cluj, ca structuri initiatoare ale conceptului de ”Inel Verde Metropolitan Clujean” (IVMC).

Tura va fi practic un circuit, pe culmi, in jurul bazinului vaii Barlogu - un pitoresc afluent de dreapta al Somesului Rece, pe teritoriul comunei Gilau si partial a comunei Maguri-Racatau, plecand din catunul Uzina, urcand pe la fostul baraj si lac de pe valea Barlogu si apoi pe la rezervatia Corabia, iesind in saua Chirilesti si continuand urcusul prin catunul omonim si apoi prin catunele Platinei si Dodesti, trecand pe la Dudaie, pe muntele Batrana si pe la Sereteu si coborand prin catunul Arsura inapoi la Gura Barlogului.

Locul de intalnire si incepere a excursiei pe jos va fi la ora 9:00 in catunul Uzina de pe valea Somesului Rece, situat intre Gilau si Maguri-Racatau, aproape de fosta Centrala Hidroelectrica Somesul Rece - prima sursa de electricitate a zonei Clujului, acum cu statut de muzeu dar fara orar oficial de vizitare.

Din pacate transportul public metropolitan, desi existent pana din Cluj-Napoca pana la Uzina, nu prea poate fi folosit in scop turistic din cauza orarului nefavorabil, mai ales in weekend (fiind plecari din Cluj-Napoca doar la ora 5:30 dimineata si una dupa-amiaza tarziu). Prin urmare, pana aici, la gura Vaii Barlogului, se poate ajunge din Cluj-Napoca cu bicicleta sau cu autoturisme private, fiind 25 de km de drum asfaltat, masurati de la "Nodul N" ( iesirea din Cluj-Napoca spre Oradea).

Tura este una de dificultate medie, fiind scurta ca lungime in kilometri (doar circa 14 km) si ca tehnicitate a parcursului ( sunt doar drumuri forestiere si de tractor / caruta si o scurta portiune de poteca, fara zone stancoase sau abrupte), dar implica un urcus continuu, lung, de aproximativ 800 metri diferenta de nivel, deci un efort de ansamblu semnificativ.

Prin urmare excursia este in principiu accesibila si celor cu nivel mai redus de experienta sau cu abilitati mai reduse de drumetie, dar necesita o conditie fizica cel putin medie. Fiind totusi o excursie in natura, in zona montana, chiar daca este relativ scurta si aproape de localitati, participantii trebuie sa aiba incaltaminte comoda si mai solida, rucsac de tura, haine adecvate si pentru vreme mai rece, vant sau ploaie (inclusiv pelerina si sapca de soare), apa (cel putin 2 litri / persoana) si mancare pentru o excursie de o zi. Recomandam bete de trekking, pantaloni lungi si bocanci.

Ca toate turele ghidate din campania IVMC si din campanii asemanatoare (cum este campania Somes Culoar Verde-Albastru - SVA), dincolo de latura de vizitare, prezentare si testare, este si aspectul de documentare si monitorizare ca potential de trasee de turism pedestru si cicloturism, urbanism, starea factorilor de mediu (cu accent pe ape, pajisti, păduri, arbori remarcabili și biodiversitate) și intervenții umane (deseuri, disciplina in constructii), urmand sa sesizam autoritatilor si presei eventuale constatari mai deosebite si sa aratam participantilor si cum pot ei face sesizari pe asemenea teme daca observa in viitor situatii nedorite de acest tip.

Tura este deschisa oricarei persoane interesate iar participarea este gratuita, ca toate actiunile organizate de CCN in cei peste 30 de ani de existenta (dar fiecare participant trebuie sa isi suporte eventualele cheltuieli proprii, de exemplu costul de deplasare pana la si de la catunul Uzina, daca e cazul).

Organizatorii vor facilita contactul cu alti participanti pentru a isi gasi loc in masina altora cei care nu au autoturism propriu sau ca sa se minimizeze numarul de autovehicule necesare la transportul pana la si de la locul de incepere a excursiei pe jos, sens in care ii rugam pe cei doritori sa participe sa anunte daca au nevoie de un loc intr-un autoturism sau daca, venind cu autoturism propriu din sau prin Cluj-Napoca sau Floresti, mai au locuri disponibile. Se preconizeaza in acest sens o intalnire la ora 8:00 in cart. Manastur in parcarea din fata hypermarketului Penny (pe Calea Floresti, statiile de autobuz CTP "Taberei" si "Piata Flora" unde opresc de exmeplu liniile de autobuz nr. 9, 24 si 24B) incat la 8:15 sa se poata porni in directia Somesu Rece. Rugam in acest sens pe cei interesati de tura sa se anunte fie prin e-mail la office@ccn.ro fie prin SMS sau whatsapp la 0744-576836 pana vineri 11 octombrie la ora 19:00.

Pentru tura pe jos, organizatorii asigura doar ghidajul (inclusiv prin ghid autorizat de turism, fost sef de echipa Salvamont si autor de ghiduri turistice ale zonei) si explicatii pe parcurs, in rest participantii trebuie sa considere ca sunt pe propria raspundere, putand sa se alature sau sa paraseasca grupul oricand, actiunea fiind in regim de manifestatie publica cu participare deschisa, fara inscrieri obligatorii sau evidenta nominala a participantilor, dat fiind ca traseul urmeaza doar drumuri clare, nu cuprinde portiuni tehnice / dificile, zona desi este montana este de altitudine relativ joasa, in mare parte impadurita, are o retea deasa de drumuri si din orice punct este mai puțin de 2 km pana in zonele cu case permanente si deci nu exista risc real de ratacire serioasa si este distanta mica pana la drumuri carosabile.

Tura pe jos din 12 octombrie 2024 face parte din campania "Inelul Verde Metropolitan Clujean" - IVMC, care este una de advocacy avand ca scop protejarea si valorizarea naturii in zona metropolitana clujeana prin activare cetateneasca si persuadare a decidentilor, urmarind sa contribuie la combaterea si compensarea contextului actual de schimbari climatice, poluare, sedentarism, degradare a biodiversitatii, antropizarea masiva a peisajului si deficit de intelegere si contact om-natura.

Este un eveniment realizat in cadrul proiectului Reteaua pentru Natura Urbana, sustinut de BRD Groupe Societe Generale. De aceasta sustinere au beneficiat si 10 ture ghidate bicicleta si pe jos si 7 ture pe jos, iar CCN va mai organiza inca doua asemenea ture pe jos in lunile urmatoare in cadrul acestei campanii. Tura este a opta pe jos din acest an (IVMC24 - TP08) si este complementara celor de alergare sau biciclistice.

Detalii despre organizator:
Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) www.ccn.ro și https://www.facebook.com/ccn.ro
Despre parteneri:
Societate Organizată Sustenabil (SOS) https://www.facebook.com/somesulnostru
Grupul civic Alergători Începători Cluj
Detalii despre initiativa IVMC se pot citi la:

Detalii despre aceasta tura apar si pe pagina de Facebook a evenimentului:
și paginile de Internet ale organizatorilor, cum ar fi www.ccn.ro și la

Cluj-Napoca, 6 octombrie 2024

Radu Mititean
director executiv CCN
0744576836





, , , , , , , , , |
Bookmark and Share
ZIUA MONDIALA A HABITATULUI - 7 octombrie 2024
Author: CCN
•10/06/2024 11:16:00 a.m.

ZIUA MONDIALA A HABITATULUI 2024

Organizatia Natiunilor Unite a desemnat in 1985 prima zi a de luni a lunii octombrie ca ”Zi Mondiala a Habitatului”, care de atunci este marcata la nivel global pentru a atentiona cetatenii, comunitatile si autoritatile asupra dreptului esential la locuinta dar si asupra problematicii tot mai complexe a mediului urban, in care traieste un procent tot mai mare din populatia lumii, si pentru a carui viitor avem cu totii responsabilitatea sa contribuim la configurarea lui intr-un mod durabil.

Tema Zilei Mondiale a Habitatului pentru 2024 este ”Engaging youth to create a better urban future" si a fost ales cu gandul la provocarile si oportunitatile procesului de urbanizare rapida care se manifesta in multe state din lume si care ar trebui sa implice in mult mai mare masura tinerii in planificarea prezentului si viitorului lor urban, pentru ca ei vor forma in orase majoritatea locuitorilor in urmatoarele decenii.

In 2022 populatia globala umana a depasit 8 miliarde, si peste jumatate traiesc in orase, preconizandu-se ca 70% dintre oameni sa traiasca in orase in anul 2050, dar perspectivele nu sunt imbucuratoare, caci la ora actuala dintre ”oraseni” de fapt peste un miliard traiesc in adaposturi improvizate, maghernite, baraci, ”slums” sau alte denumiri ale mizeriei aparent urbane, si se preconizeaza alta doua miliarde in urmatoarele trei decenii.

Nici Romania nu este straina de subdezolvarea urbana si de o alta fata a oraselor decat oaze de pretinsa dezvoltare, sanatate si calitate ridicata a vietii - a se vedea cartierele de baraci cum este ”Pata Rat” din cadrul municipiului Cluj-Napoca pretins oras ”de 5 stele” sau cartierele de blocuri inghesuite cu iz de ghetou din zone nou dezvoltate in Cluj-Napoca si mai ales in asa-zisul ”sat” Floresti cu populatie de peste 70.000 locuitori sau deja peste 100.000 dupa alte surse....

Programul Natiunilor Unite pentru Asezari Umane (agentie specializata a ONU cunoscuta ca UN-HABITAT) este specializata in promovarea dezvoltarii unor medii urbane incluzive, sigure, reziliente si durabile si coordoneaza programele ”Octombrie Urban”, ”Ziua Mondiala a Habitatului” si ”Ziua Mondiala a Oraselor” precum si Noua Agenda Urbana. Patroneaza conferintele mondiale de profil, cea mai recenta fiind Habitat III de la Quito din 17-20 octombrie 2016 ( prima editie a fost in 1976 la Vancouver si a doua in 1996 la Istambul).

UN-Habitat este condus de Adunarea Generala, formata din 193 de state membre ONU, care se reuneste o data la patru ani ( sesiunea cea mai recenta a AG a fost in 5-9 iunie 2023 la Nairobi), este activa in 90 de tari si are un plan strategic 2020-2023 si pune accent pe Obiectivul de Dezvoltare Durabila nr. 11 din cadrul ”Agendei 2030” care este dedicat oraselor.

Detalii despre cele de mai sus se pot consulta la :

Orasele din Romania sufera de multe probleme in aceasta perioada - de la cresteri rapide dar nesanatoase si dezechilibrate din punct de vedere urbanistic, ecologic si al mobilitatii urbane, cu grave consecinte asupra calitatii vietii, cum intalnim mai ales in orasele mari, pana la lipsa de infrastructuri minimale ce ar fi trebuit sa existe demult in mediul urban, cum ar fi strazi modernizate, apa curenta si canalizare, transport public, spatii verzi, facilitati de sport, unitati de invatamant si facilitati socioculturale, rare si de calitate modesta mai ales in orase mici sau in zonele periferice si suburbane ale oraselor mari.

Nici Cluj-Napoca nu face exceptie, dimpotriva - de la zone cu sute de constructii ilegal realizate si tolerate iresponsabil de autoritatile locale ( vezi cartierul Valea Fanatelor), cu strazi de pamant si fara trotuare, fara utilitati si fara spatii si servicii publice, pana la zone de favele cum e Pata Rat / ”Dallas”, de la fenomenul ”blocuri intre case” la umflarea indicilor urbanistici pentru terenurile ”cui trebuie” chiar daca un studiu onest de trafic ar fi trebuit sa duca le neaprobarea construirii acelor cladiri de zeci de etaje sau complexe imobiliare de multe sute sau mii de apartamente, de la betonarea unei bune parti din spatiile verzi din oras care existau acum trei decenii pentru a face locuri de parcare, a lati strazi si a indesi cladirile, pana la continuarea betonarii malurilor apelor, nerealizarea unei retele coerente pentru mobilitate nemotorizata si amanarea extinderii prioritizarii transportului public in comun si tolerarea sistematica a stationarii ilegale pe trotuar a autoturismelor, mai ales in zonele ”bune” pentru care Politia Locala pare a avea consemnul sa ”inchida ochii” la incalcarea legislatiei, accentuand perceptia de inegalitate de tratament aplicata locuitorilor orasului.

Cluj-Napoca, 6 octombrie 2024

Radu Mititean
director executiv CCN



, , , , , |
Bookmark and Share
ZIUA INTERNATIONALA A GEODIVERSITATII - 6 OCTOMBRIE
Author: CCN
•10/05/2024 08:29:00 p.m.

ZIUA INTERNATIONALA A GEODIVERSITATII - 6 OCTOMBRIE

A 41-a Conferinta Generala UNESCO, in noiembrie 2021, a proclamat 6 octombrie ca Zi Internationala a Geodiversitatii. Scopul este marirea nivelului de constientizare cu privire la beneficiile multiple pe care le aduce diversitatea geomorfologica si geologica a Pamantului, ca o componenta a imensei varietati pe care ne-o ofera natura si mediul in general si care este esentiala alaturi de diversitatea biologica.

Elemente de geodiversitate sunt mineralele, rocile, fosilele, solurile, sedimentele, formele de relief de toate felurile - munti, campii, dealuri, depresiuni, chei, stanci, pesteri, creste, caldari, brane si valcele, arcade, grohotisuri, podisuri, defilee si topografia in general, dar si elementele hidrgrafice precum apele curgatoare si statatoare, ape subterane, golfuri si fiorduri, insule si peninsule, faleze si plaje, cascade si cataracte procesele care creeaza si modifica aceste elemente si caracteristici.

Geodiversitatii in datoram in mare parte peisajul, dar si disponibilitatea solului si apei, materialelor de constructii, resurse pentru generarea de energie, navigatie, siguranta, refugiu in fata inundatiilor si altor catastrofe naturale, cadrul pentru turism si sport in natura si suportul pentru lumea vie, pentru ca geodiversitatea este si o premisa a biodiversitatii si un modulator al climei.

Multa vreme geodiversitatea a fost admirata si venerata si elementele ei erau determinante pentru alegerea locului de ridicare a unei asezari umane sau a unei fortificatii, a unui templu, iar mai recent a unui loc de recreere, dar in ultimele secole a inceput sa fie neglijata si abuzata, de la imense cariere de suprafata la modificarea brutala a reliefului si peisajului in scopul construirii de noi cai de comunicatie, mari baraje, canale, insule artificiale, nivelari, corectii ale albiilor raurilor sau a liniei tarmului, taierea meandrelor si impiedicarea curgerii libere a apelor.

Un pas spre o protectie sporita a unor elemente si zone cu valoare ridicata de geodiversitate o constituie declararea de geoparcuri. Avem in Romania deja Geoparcul Internațional UNESCO ”Tara Hategului” https://www.hateggeoparc.ro/ si Geoparcul International UNESCO ”Tinutul Buzaului” https://tinutulbuzaului.org/ si unele aspirante la un asemenea statut - ”Oltenia de sub munte”, ”Carpaterra” si ”Dobrogea Chimerica”, exista un Forumul National al Geoparcurilor UNESCO din Romania si o Retea a Geoparcurilor din Romania, dar statutul juridic si nivelul de protectie a geoparcurilor in Romania este inca modest iar legislatie specifica de protectie exista doar cu privire la unele aspecte ale geodiversitatii. La nivel mondial exista o retea internationala patronata de UNESCO din care fac parte peste 100 de geoparcuri.

Tema focala din 2024 a Zilei Internationale a Geodiversitatii este "conserving the past - sustaining the future" adica o conservare a trecutului pentru a sustine viitorul - un apel la asigurarea conservarii formatiunilor geomorfologice valoroase mostenite de la natura, fara de care viitorul va fi mai sarac si mai putin sustenabil, ca orice alta degradare ireversibila adusa mediului natural, plus impactul cultural negativ in societate a disparitiei unor imagini definitorii pentru cadrul de viata si patrimoniul natural care contribuie definitoriu la cultura si baza spirituala a unei societati umane.

Detalii si la
si

Cluj-Napoca, 5 octombrie 2024

Radu Mititean
director executiv CCN




, , , , , , |
Bookmark and Share
ZIUA MONDIALA A ANIMALELOR - 4 OCTOMBRIE
Author: CCN
•10/03/2024 04:00:00 p.m.

ZIUA MONDIALA A ANIMALELOR - 4 OCTOMBRIE

4 Octombrie este marcata la nivel international ca Ziua Mondiala a Animalelor. Trebuie inteleasa ca o zi dedicata bunastarii animalelor, un concept mai larg decat simpla "protectie" a lor, si vizeaza tot regnul animal, nu doar animalele de companie sau cele domestice in general sau cele pe care in trecut, in epoca in care nu prea intelegeau cum functioneaza natura, credeau ca unele sunt "folositoare" si altele ar putea fi etichetate ca "daunatoare" si prin urmare ca ar fi legitima starpirea lor, sau ca ca este acceptabil sa fie tratate ca niste simple bunuri, dupa aceleasi reguli ca cele nevii, fiind irelevant daca sunt private de hrana, somn, daca li se provoaca durere, boala, disconfort termic, daca li se limiteaza sever posibilitatea de miscare etc.

Ca origini, in 1925, in Germania, activistul Heinrich Zimmermann a organizat o prima manifestare publica pe tema bunastarii animalelor, la Palatul Sporturilor din Berlin, care s-a bucurat de o prezenta masiva, de peste 5000 de participanti. Dupa ani de eforturi, in 1931, cu ocazia unui congres international dedicat protectiei animalelor, tinut in Italia, la Florenta, a obtinut proclamarea zilei de 4 octombrie ca Zi Internationala a Animalelor. Data a fost aleasa avand in vedere ca in calendarul religios este ziua Sfantului Francisc de Assisi, pe numele sau laic Giovanni Bernardone, care a trait in Italia la sfarsitul sec. XII si inceputul sec. XIII si a fost nu doar intemeietor al Ordinului Franciscan, dar este considerat si ocrotitor al animalelor.

In 2024, tema focala a Zilei Mondiale a Animalelor este "Lumea este si casa lor" - o reamintire ca si omul si animalele de orice specie au Terra ca si casa comuna, in care trebuie sa convietuim, ca trebuie sa fie loc pentru toate speciile si un echilibru, pe care omul l-a tulburat profund mai ales in ultimele secole dar este si datoria dar si interesul sau sa ii opreasca destabilizarea si sa il readuca in parametri durabili. Si ca nu este vorba doar de animalele domestice sau percepute de om ca "folositoare" sau "frumoase" ci de toate speciile din regnul animal, inclusiv insecte, pesti, pasari, reptile, iar disparitia multor specii din cauza actiunilor omului este un rau ireversibil iar reducerea dimensiunii unei populatii de animale la un numar de exemplare foarte redus inseamna o condamnare a speciei respective, prin reducerea diversitatii generice la nivele la care mecanismele naturale nu mai pot repara degradarile care apar.

Numeroase organizatii si coalitii organizeaza in diverse tari manifestari dedicate Zilei Mondiale a Animalelor. Exemple de tipuri de activitati sunt listate si aici:

In Romania, mentalitatile sunt inca in multe medii ramase in stadiul considerarii animalelor ca simple obiecte de care omul se poate folosi sau le poate abuza, inclusiv neglija sau chinui sau ucide dupa bunul plac sau pentru ca vede vreun interes sau, dimpotriva, nu mai vede vreo utilitate, desi legislatie de protectia animalelor exista atat ca norme-cadru, cat si specific pentru anumite categorii de animale sau de relatii ale omului cu acele categorii.

Astfel avem Legea 205/2004 privind protectia animalelor, ca o norma-cadru, dar si legi sectoriale, cum ar fi de exemplu Legea 150/2020 privind protectia animalelor destinate exportului in tari terte, Legea 43/2014 privind protectia animalelor utilizate in scopuri stiintifice, Legea 191/2002 a gradinilor zoologice si acvariilor publice, OUG 155/2001 pentru privind aprobarea programului de gestionare a cainilor fara stapan, OUG 55/2002 privind regimul de detinere al cainilor periculosi sau agresivi, dar si OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice. Prevederi privind protectia animalelor apar si in Legea 407/2006 a vanatorii si a protectiei fondului cinegetic, in OUG 195/2005 privind protectia mediului si alte acte normative cu rang de lege.

Unele acte normative cu rang de lege sunt de fapt includeri, prin ratificare sau aderare, in legislatia nationala romana cu rang de lege, a unor conventii internationale, cum sunt de exemplu Legea 60/2004 privind ratificarea Conventiei europene pentru protectia animalelor de companie, semnata la Strasbourg la 23 iunie 2003, Legea 71/2006 privind ratificarea Conventiei europene pentru protectia animalelor in timpul transportului international (revizuita), semnata la Chisinau la 6 noiembrie 2003, Legea 305/2006 privind ratificarea Conventiei europene pentru protectia animalelor vertebrate utilizate in experimente si alte scopuri stiintifice, adoptata la Strasbourg la 18 martie 1986 si a Protocolului de amendare a Conventiei europene pentru protectia animalelor vertebrate utilizate in experimente si alte scopuri stiintifice, adoptat la Strasbourg la 22 iunie 1998, Legea 69/1994 pentru aderarea Romaniei la Conventia privind comertul international cu specii salbatice de fauna si flora pe cale de disparitie, adoptata la Washington la 3 martie 1973 ("Conventia CITES"), Legea 5/1991 pentru aderarea Romaniei la Conventia asupra zonelor umede, de importanta internationala, in special ca habitat al pasarilor acvatice ("Conventia RAMSAR"), Legea 58/1994 pentru ratificarea Conventiei privind diversitatea biologica, semnata la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992 ( "Conventia de la Rio"), Legea 13/1998 pentru aderarea Romaniei la Conventia privind conservarea speciilor migratoare de animale salbatice, adoptata la Bonn la 23 iunie 1979 ("Conventia de la Bonn"), Legea 13/1993 pentru aderarea Romaniei la Conventia privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa, adoptata la Berna la 19 septembrie 1979 ("Conventia de la Berna"). Indirect servesc si protectiei animalelor documente precum Decretul CPUN 187/1990 pentru acceptarea Conventiei privind protectia patrimoniului mondial, cultural si natural, adoptata de Conferinta generala a Organizatiei Natiunilor Unite pentru Educatie, Stiinta si Cultura la 16 noiembrie 1972 ( "Conventia Patimoniului Mondial / UNESCO ", la care sunt parte 195 de state, doar Lichtenstein si Nauru nu au ratificat-o).

Este de mentionat ca s-a propus si adoparea unei Conventii ONU privind sanatatea si protectia animalelor (UNCAHP sau CAP), dar ea nu a fost inca adoptata. Textul propus din directia ONG-urilor internationale de mediu poate fi citit si aici:

Exista in si o propunere de "Declaratie Universala privind Bunastarea Animalelor" (UDAW) initiata in 2000 de un grup de ONG-uri internationale, dar nu s-a bucurat nici ea de succes in sensul adoptarii de catre ONU. Despre ea se pot citi multe materiale pe Internet, de exemplu
sau:

La fel este situatia propusei "Declaratii Universale privind Drepturile Animalelor" adoptata la Paris in 15.10.1978 si actualizata in 2018, dar tot ca un text propus de organizatii neguvernamentale, nu ca un act de drept public international, desi s-au starnit confuzii prin limbajul utilizat si depunerea textului ca propunere catre UNESCO, ce nu a fost insa adoptat ca o conventie internationala. Textul ei poate fi citit la:

Printre normele UE cu rang de lege si aplicare directa in statele membre, inclusiv Romania ( deci fara a necesita transpunere in legislatia nationala) se numara si Regulamentul UE 1/2005 privind protectia animalelor in timpul transportului si al operatiunilor conexe, Regulamentul UE 1254/1999 in ceea ce priveste cerintele privind bunastarea animalelor vii din specia bovina in timpul transportului pentru acordarea restituirilor la export, Regulamentul UE 1099/2009 privind protectia animalelor in momentul uciderii sau Regulamentul UE 576/2013 privind circulatia necomerciala a animalelor de companie. In fine, unul dintre cele mai importante documente UE si din punct de vedere al vietii animale salbatice va fi Regulamentul UE 1991/2024 privind restaurarea naturii, intrat in vigoare in august 2024 si care urmeaza sa fie efectiv aplicat in urmatoarea periaoda ! Se poate citi la adresa:

Unele acte normative nationale sunt rezultat al transpunerii numeroaselor directive europene in domeniu, emise pe aspectele care nu au fost integral armonizate prin Regulamente UE, cum este de exemplu Directiva UE 58/1998 privind protectia animalelor de ferma, Directiva UE 63/2010 privind protectia animalelor utilizate in scopuri stiintifice, Directiva UE 22/1999 privind animalele salbatice din gradini zoologice, dar si mult mai cunoscutele Directiva UE 43/1992 privind conservarea habitatelor naturale si a faunei si florei salbatice ("Directiva Habitate") si Directiva UE 147/2009 ( fosta Directiva 409/1979) privind conservarea pasarilor salbatice ("Directiva Pasari").

Mai multe informatii despre normele UE in domeniul bunastarii animalelor se pot citi si in sinteza de la adresa:

Aceste acte normative cu rang de lege adoptate de autoritatile romane sau de UE au multe acte normative cu rang inferior legii, emise in vederea aplicarii lor, cum sunt de exemplu Norma metodologica de aplicare a Legii 205/2004 privind protectia animalelor, aprobata prin Ordinul ANSVSA/MIRA 31/523/2008, Normele metodologice de aplicare a Legii 150/2020 privind protectia animalelor destinate exportului in tari terte, aprobate prin Ordinul ANSVSA 60/2021, Norma sanitara veterinara privind protectia animalelor de ferma, aprobata prin Ordinul ANSVSA 75/2005, Norma sanitara veterinara ce stabileste standarde minime pentru protectia viteilor, aprobata prin Ordinul ANSVSA 72/2005, Norma sanitara veterinara ce stabileste standarde minime pentru protectia bovinelor din exploatatiile comerciale, aprobata prin Ordinul ANSVSA 10/2023, Norma sanitara veterinara care stabileste standarde minime pentru protectia porcinelor, aprobata prin Ordinul ANSVSA 202/2006, Normele metodologice de monitorizare a standardelor de microclimat, precum si a necesarului de apa si de hrana, in vederea asigurarii statusului minim de bunastare a porcinelor din exploatatiile comerciale, aprobate prin Ordinul ANSVSA 129/2017, Norma sanitara veterinara privind standardele minime pentru protectia gainilor ouatoare, aprobata prin Ordinul ANSVSA 136/2006, Norma sanitara veterinara care stabileste standardele minime pentru protectia pasarilor in ferma si in timpul transportului, aprobata prin Ordinul ANSVSA 63/2012, Norma sanitara veterinara privind protectia animalelor in timpul sacrificarii si uciderii, aprobata prin Ordinul ANSVSA 180/2006, Norma sanitara veterinara care stabileste reguli de sanatate animala ce reglementeaza productia, prelucrarea, distributia si introducerea produselor de origine animala destinate pentru consum uman, aprobata prin Ordinul ANSVSA 63/2007, Normele metodologice de aplicare a OUG 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a cainilor fara stapan.

Este insa de mentionat ca UE a esuat deocamdata in demersurile pentru stoparea declinului biodiversitatii si implicit si a animalelor salbatice pe ansamblu, nefiind atinse scopul si obiectivele demersurilor din ultimele decenii, si abia se lucreaza la o noua strategie in domeniul biodiversitatii, in conditiile in care diverse tari influente membre se opun unor masuri hotarate, pentru ca ele insele si-a afectat foarte grav biodiversitatea prin politicile inresposabile practicate mai ales in secolul trecut si ar vrea ca altii sa suporte mai tare eforturile necesare in domeniu, relectand si la nivelul UE tensiunile de pe plan international intre tarile dezvotate si cele mai putin dezvoltate referitor la cum ar trebui repartizate eforturile necesare la nivel international pentru protectia mediului.

Atentia publica in Romania s-a distribuit pana acum mereu inegal si conjunctural in privinta problematicii bunastarii animalelor si a normelor privind animalele. Astfel, este usor de constatat ca s-a concentrat multa vreme asupra problemei cainilor fara stapan, apoi odata cu aderarea la UE asupra aspectelor administrative legate de animale de ferma (crotalizare, subventii, autorizari, evidenta produselor animale), de o vreme asupra declinului septelului de animale de ferma corelat cu cresterea masiva a importurilor din alte state UE, sau s-a supralicitat importanta si rolul protectiei catorva specii de animale domestice utilizate pe scara lerga ca animale de companie drept preocupare pentru protectia mediului / protectia animalelor, in conditiile in care acele organizatii si preocupari ar fi mai degraba incadrabile in categoria promovarii si protejarii unor hobby-uri si valori sociale umane, orientate spre perceptia si sentimentele omului, nu vizand protectia mediului / naturii, in ciuda artificiior de comunicare publica si a eufemismelor vehiculate.

Mai nou este un val urias de manipulare mediatica a opinie publice pentru a creste acceptanta pentru o marire masiva a cotelor de vanatoare pentru anumite specii "de interes cinegetic" - mistreti, lupi si mai ales ursi, pentru care lobby-ul vanatoresc face eforturi masive in culisele politicii si administratiei publice, astfel ca in spatiu public nu se reuseste o dezbatere obiectiva nici macar cu privire la efectele negative masive ale vanatorii "la nada", a hranirii artificiale a "vanatului" si abordarii cu iz zootehnist sau prioritizarii criteriilor de profit economic, da decum sa se poata discuta despre aspecte fundamentale cum sunt acceptanta a insasi ideii de vanatoare asa-zis "sportiva", fara vreo justificare utilitara pentru societatea umana actuala, ci etichetabila indubitabil ca ucidere din placere, in ciuda incercarilor de "greenwashing" pe care organizatiile vanatoresti le practica pe scara larga in sensul deghizarii vanatorii "sportive" in preocupari de mentinere a echilibrului ecologic sau alte asemenea pretexte, ajungand pana la a traduce in limba engleza, in cadrul unor manifestari cu context international, a denumirii organizatiei "Societatea Cinegetica Romana" ca "Romanian Wildlife Society"!.

Gradul de intelegere si prin urmare si de atentie publica privind biodiversitatea si deci privind si animalele salbatice de orice specie (nu doar de interes cinegetic) a ramas redus si prin urmare si preocuparea pentru conservarea si refacerea habitatelor naturale nu au beneficiat si nu beneficiaza de suficienta inelegere si atentie, fapt reflectat si in normele nefavorabile biodiversitatii pe care le regasim si in legislatia silvica, cea de ape, cea privind pajistile si cea privind diversele ramuri ale agriculturii, dar si cea de urbanism si amenajarea teritoriului si cea privind infrastructura de transport.

E timpul ca omul sa fie mult mai preocupat de animale in general ca parte esentiala a naturii, indiferent daca percepe sau nu acum vreo utilitate pentru sine a acele specii sau daca intelege sau nu acum rolul ei in natura si in anumite ecosisteme. Cetatenii trebuie sa inteleaga si faptul ca animalele nu pot fi tratate cu ignorarea relatiei cu alte specii de animale si cu habitatul lor, ca divizarea in "folositoare" si "daunatoare" a fost una din cele mai grave neintelegeri si erori si ca declinul biodiversitatii poate fi pentru om o amenintare chiar mai mortala, pe termen lung, decat schimbarile climatice sau poluarea si ca oricum, tot ce este daunator pentru mediu va fi pe termen lung daunator si pentru economie si societatea umana, prin urmare este fals ca ar exista o concurenta sau contradictie intre cerinta protectiei mediului si cea a dezvoltarii sociale si economice.

03.10.2024

Radu Mititean
director executiv CCN




, , , , , |
Bookmark and Share